Curentul, ianuarie 1941 (Anul 14, nr. 4630-4656)
1941-01-01 / nr. 4630
t (16 pagîi') Librăria Banănească Romus doliec (fost Alcalay) Bucureşti Gal. Victoriei, 27 roză Sărbători fericite onoratei sale clientele! Secţii speciale de ■ G****ţi «*o«âneşti, Cărţi Străine, Papetărie Articole de birou, Rechizite Şcolare, Maşini de scris, calculat şi multiplicat,Jucării, Marochinărie, etc., etc. In depozit renumitele aparate de radio „Olimpia-Sachsenwerk“ „Sfera“ „Tefag“ Vănunte in rate lunare. Spectacolele Capitalei Marți 31 Decembrie 1940 Calendar ORT.: Cuvioasa Maica Melania Romana (t 410). (Sfârşitul anului civil). CAT.: Sf. Silvestru Papa (t 336) (Sylvestre). PROT.: Sylvestru (Sylvester). MAH.: Giul-Hegea 1359; Răs. soarelui 7,56 ; Ap. soarelui 18,44. NAȚIONAL (Pasaj. Compedia): „Icarii de pe Argeş“. STUDIO (Piaţa Amzei): „Ginerele d-lui prefect“. Miercuri 1 Ianuarie 1941 ORT. Sf. Vasile (Anul Nou). CAT.: Tăerea împrejur. PROT.: Anul Nou. MAH.: 2 Giul-Hege 1359. Marţi 31 Decembrie 1940 Teatre NAŢIONAL (Pas. Comedia): ,Icarii de pe Argeş“ STUDIO (P-ţa Amzel): „Ginerele d-lui Prefect“, cât şi „Dragostea mea te cheamă“. REGINA MARIA (Spl. Independenţei) : „Papa se lustrueşte“. LUPTA ŞI LUMINA (Str. Uranus): „D’ale Carnavalului“. SĂRINDAR (Sărindar): „Frits şi Frantz“. TEATRUL EXCELSIOR (Str. Sft. D-tru): „Vânzătorul de pasări“. TEATRUL ION VASILESCU (Pasaj, Compedia): „Suflet candriu de papugiu". ROXY. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU (Str. Lipscani): „îmi pare rău de mine“. TEATRUL MUNICIPAL I. L. CARAGIALE (Str. Schitu Măgureanu): „ Inviercă”. SAVOY (Cal. Victoriei): „Curaj Tănase”. CIRCUL MILLEA: Velodrom, şos. Ştefan cel Mare. Atracţiuni. Miercuri 1 Ianuarie 1941 NAŢIONAL (Pasajul Compedia): mat.: „Isabella. Regina Spaniei“ şi seara : „Faust". STUDIO (Piaţa Amzei): mat. „Capul de răţoi“ şi seara: „Stăpânul ca RCÎ**» REGINA MARIA (SpL Independenţei) : mat.: „Onoarea" şi seara : „Papa se lustrueşte". LUPTA ŞI LUMINA (Str. Uranus): mat.: „Micul Lord" şi seara: „D’ale Carnavalului“. SĂRINDAR (Sărindar) : mat.: „Frits şi Frantz” şi „Calul năzdrăvan"; seara: „Fritz şi Frantz“. TEATRUL EXCELSIOR (Strada Sft. Dumitru): mat. şi seara: „Vânzătorul de păsări". TEATRUL ION VASILESCU (Pasaj. Comedia): mat. şi seara: „Suflet candriu de papugiu“. ROXY, TEATRUL TUDOR MUŞATESCU (Str. Lipscani): matineu : „îmi pare rău de mine“ şi „D-ra Butterfly“ şi seara : „îmi pare rău de mine“. TEATRUL MUNICIPAL, I. L. CARAGIALE (Str. Schitu Măgureanu): mat.: „Fiecare cum vede“ şi seara: „învierea“. SAVOY (Cal. Victoriei): matineu şi seara: „Curaj Tănase“. Cinematografe ARO : „Deja Mayerling la Sarajevo”. Jurnale noui SCALA (Bd. Brătianu): „Titanul“ cu Heinrich George şi Kristina Soderbaum şi jurnal. REGAL (Ed. Elisabeta): „Diavolul focului” cu Louis Trenker. CAPTOL: „Nortwest Passage“ cu Spencer Tracy şl Robert Young. Jurnal nou. TRIANON (Ed. Elisabeta): „Răscoala munţilor" cu Caline Trevor şi John Wayne. SELECT (Cal. Victoriei): „A opta nevastă a lui Barbă albastră", jurnal şi 3 complectări. FEMINA (Bd. Elisabeta). ..Inima unei Regine“ cu Zarah Leander şi jurnal ARPA (Bd. Elisabeta) : „Călăreţul misterios X 94“ (seria II) şi jurnal. BD. PALAS (Bd. Elisabeta): „Bătălia aurului“ şi „Totul pentru dragoste“. ROXY (Lipscani): „Patima" cu Bette Davis şi Franchot Tone, jurnal Ufa. BITOLIA (fost Rialto B-dul Carol 21 (Sindicatul ziariştilor): „Fetiţele au crescut" cu Deana Durbin; „Casa de corecţie“ cu Ritta Solsorin. ELYSEE (Str. Doamnei): „Un vis sub cer albastru’* şi „Oceanul în flăcări". FORUM (B-dul Elisabeta): „Furtuna” şi „Melodia iubirii”. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu) : „Casa de corecţie“, jurnal, completări şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MIORIŢA (Moşilor): „Destine "şi „Nanette are treiiubiţi”. AMERICAN (Moşilor) : „La răscruce de vânturi“ şi „Trebue să mă iubeşti". SPLENDID (Moşilor) : „Cei patru cavaleri" şi „Oameni de cauciuc” şi jurnal. NISA: „Steaua Nordului” cu Sonja Henre şi Thone Power şi „La capătul pământului“ cu Nancy Kelly BIRUINŢA (Bd. Elisabeta): „Copiii părăsiţi" şi „Spioana“. PARIS (Rahovei): ..Firul roşu" şi „Agentul mascat". MILANO (Călăraşi): „Balalaica” şi „Stânca de mărdean“. FRANKLII (Str. Franklin): „Oraşul blestemaţilor” şi ..Valsul nemuritor". MARNA (Griviţa): „Lanţuri sfărâmate şi „Aladin in grota fermecată” şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. LIA (Griviţei): „Balalaica“ şi 2 completări. MARCONI (Griviţei): „Taifun" şi „Ali-Baba şi cei 40 de hoţi" şi trupa de reviste M. Nedeianu şi M. Bejan. AIDA (Rahovei): „Elisabeth şi Essex** şi „Bel-Ami“. ILEANA (Str. Avrig No. I): „Balalaica“ cu Nelson Eddy şi Ilona Massey; „Legiunea Diavolului“ cu Dick Foran. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Omul cu masca de fier" şi „Eroul din Far-West“. ODEON (Str. 11 Iunie): „Diamantele sunt periculoase" şi „Geronimo”. VOLGA (Dorobanţi) : „La răscruce de vânturi”; „Stan şi Bran eroi fără voie”. TOMIS (Călăraşi): „Destin" şi „Coarnele sunt eterne". IZBANDA (Văcăreşti): „Şarpele" şi jurnale. BARCELONA (Str. Măgurele): „Stan şi Bran aviatori" şi „Mezalianţa" şi trupa de reviste Traian Florescu. DACIA: „Elisabeth şi Essex“ cu Bette Davis; „Paradisul Vagabonzilor“ cu Warner Baxter. ALCAZAR (Rahovei): „La răscruce de vânturi" şi „Trebue să mă iubeşti". FLORIDA (B-dul Ferdinand): „Sultanul din Bunghal" şi „Totul pentru dragoste”. VOLTA BUZEŞTI: „Destry" cu Marilene Dietrich, „Dansul Pingundlor“ technicolor de Vait Diesny şi Jurnal de război german. COTROCENI (Cotroceni) : „Miezul nopţii“ şi „Brigada Nordului”. EDISON (Dudeşti): „Bestia” şi „Pat şi Pataşon în Paradis". LILLY (Şos. Giurgiului): „Cruciadele” şi „Mister Zero“. VERGU (Şos. Vergului): „Omul cu masca“ operă completă. LIZEANU (Str. Lizeanu): „Vin ploile” şi „Ultimul post” şi Ansamblul de reviste Georgescu-Iaşi. VICTORIA (Dudeşti): „Războiul fulger" şi „Copilaşul D-şoarei‘*. DICHIU (Str. Romană): „Procesul Măriei Laffarge” şi „Viaţa e un joc”. NONI (Str. 18 Septembrie): „Visul unei Prinţese” şi „Trei fetiţe dulci”. CARMEN (Dudeşti): „Procesul Măriei Laffarge” şi „Agentul mascat”. VENUS (Dudeşti): „Cei 4 cavaleri", „Filmul în relief" şi comedie în culori naturale. DIANA (Griviţei) : „Agentul mascat“ şi „Dragostea mea te chiamă". TRIUMF (Griviţei): „Cruciadele” şi „Copilaşul d-rel”. GLORIA (Văcăreşti) : „Maharajahul din Hollywood“ şi „Tunelul". PELEŞ (Şos. Colentina): „Nu sunt criminal” şi „Viaţă de artist”. GRAND (Şos. Crângaşi): „La capătul pământului” şi „Trebue să mă iubeşti”. MEXIC: „îngeri cu feţe murdare" şi „Salvatorul Vestului". PACHE (Str. Mătăsari): „Andy Hardy milionar” şi „13 scaune”. UNIREA (Filantropiei): „Stan îi ran evoi fără voe” şi „Diavolii roşii”. UNIC (Ed. Filantropiei): „Balalaica“ şi 2 completări culturale. — xoxoxoxo^oxoxoxox——• Farmaciile de serviciu Marţi 31 Decembrie 1940 Farmacia ..Cerb”. Vasiliu (O. Lase!* cal. Victoriei, 70. tel. 3.69.20 ; Farmacia .Flora", Al. Cepleanu, b-dul Maria, 12 (Piaţa Mare), tel. 4.60.40 ; Constantin D. Roşu cal. Moşilor, 45, teL 5.44.73 ; Gh Dan. caL Griviţei, 183, tel. 3.92.12 ; Ecat. Mihăilescu cal. Griviţei, 431, tel 3.18.07 : Farmacia „St. Maria“, (Gh Drăguş) str. Viitorului, 114, tel. 2.33.46 : Dr. A. Voitinovici cal. Victoriei, 206: Lucia Constantinescu Dr. Chijic 50* Mihai Bravu 203 : Farmacia Bendorf Aiexandru cal. Moşilor, 272: Gh. Paraschivescu cal. Dudeşti, 57, tel. 3.01.70 ; Paraschivescu cal Serban Vodă, 81, tel 3.61.78 ; Farmacia „Sf. Vasile", Dr. Voloianu str. 11 Iunie, 23, tel. 3.16.62; Dr . V Ullmann str. Dr. C. Davila, 7, tel 3.00.30 ; Farmacia Moldoveanu Herăstrău , C. Mărgineanu șos. Crângaşi, 62 tel. 5. 02.86; Aurora Dragomir C-tinescu şos. Giurgiului. 93; Tita Săndulescu Dr. Hamat prelung. 13 Septembrie, 2, tel. 5.0135. Meyer Bernstein prelung Rahovei. 10, tel. 4.08.83. Farmacie „Sf Cruce“ Elena Grossu Băneasa, tel . 7432 . Farmacia „Colentina”, A. Thelmau Colentina, şos. R. Ferdinand, 6, tel. 2.57.66 ; Valeria Luca Bucureştii Noul ; Cristina Micu Popescu, calea Văcăreşti. 299. Miercuri 1 Ianuarie 1941 Elena Tigoianu Calea Victoriei 2, Tel. 3.88.53; C. C-tinescu-Buzău (Mascăr), Cal. Victoriei 72, Fund. Carol.. 120. Tel. 3.7838; Ana Mazilu, Str. A. L. Tărnăuceanu, Calea Griviţei 85, Tel. 397.07; Marius Ionescu Calea Griviţei 397; Ana Dr Deciu, Bd Col. M Ghica Tel. 4.17.82; C. Herzenberg (L Roissman), Calea Văcăreşti 25, Tel. 4.19.56; Celleman), B-dul Pake 34, TeL 5.24.75; N. I. Giorgiani Str Tb Speranţia 1 (Raion) Tel 3.78.65; Farm. „Rahova" (Maria Spaty), Calea Rahovei 120, Tel. 326.61; Petrescu Silvestru, Calea 13 Septembrie 196 Tel. 5.38 65; Valeria Luca, Bucureștii Noui; Moldoveanu Getta, Herăstrău, Tel. 2.30.71; Eceterina Theodorescu, Militari, B-dul Gh Duca 16, Tel. 5.57 93- E Vespremeanu, Şos. Ciuleşti 117; Titi Constantinescu, Spa Pantelimoon 259 Telel 2.32.29; Aurora, Şos. Giurgiului 93; Meyer Bernstein Prelungirea Rahovei 10. Tel. 4.06.83; Farm. „Sf. Cruce“ Elena Grossu, Băneasa, Tel. 4 74.32; Farm. „Colentina" A. Hirelman Colentina, Şos. R. Ferdinand 6, Tel 2.57.66; Cristina Micu Popescu, Calea Văcăreşti 299. Clifff I CURENTUL pentru COPT și TINERET. In anul 1938, scrimă la această rubrici despre primul volum al „Bibliotecii de medicină şi chirurgie* spuneam: „Pentru biblioteca românească această lucrare nu este numai un câştig real şi un îndemn, ci şi punctul de plecare a unei întregi serii de volume, menite să complecteze un mare gol în educaţia didactică mai ales a studentului, care prin lipsă de manuale româneşti, este forţat să recurgă la manuale străine cam bune sau rele, rămân totuşi străine şi reprezintă şcoala la care s-a format autorul. Ori pentru noi, există o caracteristică locală , etnică, diferenţă de climat, de viaţă — ce fac laolaltă ca aceste manuale să nu corespundă realului medical românesc. De aceia felicităm şi urăm deplină realizare, iniţiativei d-lor D-n. ANDREI CARSTEA şi VASILE PLATAREANU cari sub numele de „Biblioteca de medicină şi chirurgie“ pornesc a da la iveală o serie de volume de valoare — acesta fiind primul — ce vor putea fi într’adevăr considerate ca o operă naţională, ca un câştig pentru prestigiul medicinal, iar“ pentru autori sublimul unei realizări care uneori este sinonim cu nemurirea". Acestei iniţiative i-a urmat o alta, poate cu mai mult răsunet in lumea medicală, dar totuşi limitată ca efecte — aceea a d-lui prof. Iacobovici, care pornind de la acelaş gând, reuşeşte să strângă lângă domnia-Sa, o seamă de distinşi colaboratori şi să pună bazele unui monumental tratat de medicină şi chirurgie românească, din care a apărut în acest an primul volum , tratând despre chirurgia stomacului. Aceasta nu scade cu nimic valoarea primei realizări şi nici nu a împiedicat de fel pe autori să-şi continuie activitatea, încât in acest moment, suntem în plăcuta situaţie să vorbim de volumul II şi III al acestei biblioteci. Volumul II este sub tipar şi va apare in cel mult 10 zile, sub titlul: APARATUL CARDIO-VASCULAR (studiu medico-chirurgical) semnat de d. Dr. V. M. PLATUREANU. Aşteptăm apariţia sa cu nerăbdare ca să putem pune în evidenţă cu o deosebită satisfacţie, meritele acestui produs de elită al medicinei româneşti — elev consacrat al „Şcoalei Gomoiu“. Volumul III ne este prezentat de d. Dr. ANDREI CARSTEA sub titlul: APENDICULO-DUODENIŢA, cuprinzând 211 pagini, apărut la Tipografia Geniului, pe hârtie cromo şi în condiţiuni technice ireproşabile. D. Dr. A. CARSTEA, ne înfăţişează de astă dată o altă lăture a d-sale, pe aceia de internist rutinat, dublat de un chirurg care nu s’a realizat însă. Spunem asta, pentru că ideia de bază a acestei lucrări a plecat de la colaborarea strânsă dintre internist şi chirurg — colaborare care n’a fost niciodată prea strânsă din motive lesne de înţeles — căci numai un internist cu ochiul format — ochi de chirurg — putea să facă observaţiile cinice, să facă verificările anatomo-patologice chiar pe masa de operaţii — să-şi valorifice’ ipotezele, trăgând apoi concluzii pe cari să ni le înfăţişeze în acest volum într’o formă şi un stil propriu autorului. Atât apendicita cât şi duodenita sunt afecţiuni îndeajuns de cunoscute — chiar marelui public. Puţini sunt însă aceia ce au văzut legătura strânsă dintre aceste două afecţiuni şi sunt şi mai puţini acei ce au urmărit diversele faze ale afecţiunei cunoscută sub numele de „apendiculo-duodenită" având apoi şansa să vadă concretizate anatomo-patologic in cadrul intervenţiei chirurgicale atât diagnosticul, cât mai ales tratamentul pe care bolnavul de abia după operaţie îl va începe. Meritul întreg revine şcoalei Gomoiu, care plecând de la concepţia largă că viitorul chirurgiei stă nu in actul chirurgical propriu zis ci în observaţia bolnavului, în diagnostic, operaţia fiind numai o complectare a tratamentului — deci o colaborare efectivă dintre internist şi chirurg — a înţeles cu un minut mai devreme importanţa inciziilor largi — a luminei multe în câmpul operator — şi a chemat pe internist să-şi verifice diagnosticul. „APENDICULO-DUODENITA" este o lucrare de sinteză de o înaltă factură ştiinţifică, care se adresează unui public restrâns şi care prin originalitatea subiectului, şi a manierei în care a fost tratat, poate fi considerată ca o reală contribuţie a ştiinţei româneşti în acest domeniu, alături de aceia adusă de veneratul maestru Dr. Poerlaru-Căplescu — deschizătorul de orizonturi noui în „chirurgia apendicelui” — căruia i se poate spune şi „părintele apendicitei". Lucrarea este menită a produce un mare răsunet în lumea medicală atăt în ţară cât şi în străinătate, să schimbe multe mentalităţi şi să deschidă poate alte orizonturi pe care nici nu le bănuim acum. dr. Ion Tânăsescu Dr. Andrei Cârstea „Apendiculoduodenita“ Biblioteca de medicină și chirurgie volumul III * wmm NISSA (aquarelă) D-na Maria Chelsoi-Cristea Recenzii medicale Curentul ANUL XIV, No. 4630, tdlerul T TftmiHrf® 19*ff OLOSSA Ti«, Neam, tn veci mărire ! Mântuire pnn Unire, înălţare prin durere. Ce-i Român, tn veci nu pier®. Suferinţa-i primenire. Vrajba frânge gând şi vrere Mut, striga la Ceruri chinul... Hău săpa, cruntat, desbinul, crunt săpa prăval «’aducă. Buza «e 'nmuia tn fiere... — Desfrâţirea suc ustică. — Vrajba frânge gând şi vrere Răstrişti «oareie'l surpară. Plaiuri, prinse, genunchiară Drumuri lungi de ţară largă cu pribegi şi Jalbe-aleargă.. Lacrimi salbe cad să 'nşire. — Suferinţa-i primenire. Neam — ce-adaşti, dur ce amnarul, dârz să-Ţi scânteezi amarul ! Sufletele-şi adunară aurul din foc şi pară... — Jertfă zidul trainic cere. — înălţare prin durere ! Neam — ce-adast! Dreptăţii zorii: drum nou veşnicei Istorii — glorii, mâini, Iţi cresc Cetatea: lumii strajă-le Dreptatea I — Vreme macină putere. — Ce-i Român, un veci nu piere ! Neam — crescut din spin şi piatră I Veacuri dorm in sura-TI vatră. Adă-I duşi copiii iară ! Toarnă din oţel hotară I Sbor spre culmi e-a Ta menire. — Mântuire prin Unire I Ai zidit milenii două. Te 'nsteleze slavă nouă ! Nouă purpură latină viu Te'nveaşte cu lumină I — Vecilor să dai lucire. — TI®, Neam, în veci mărire I Vrajba frânge gând şi vrere Suferinţa-i primenire, înălţare prin durere. Ce-i Român, în veci nu piere Mântuire prin Unire. Ţie, Neam, In veci mărire I George Voevidca Grădinile anilor... Grădinile anilor mei Apuse în floare, Surâd din cenuşă mereu Cu Feţii frumoşi şi cu smei Cu vuetul luptelor greu Pe ţărmuri de soare. Pe-acolo odată cântam In basm cu Sânzerie; Veneau şi piticii cântând In horă de vise sburam... Pândeau la răscruce, urlând, Smeoaice viclene... De ani rătăcit pe cărări Le văd luminând Departe, dar nu le ’ntâlnesc Că până la ele sunt mări Şi singur pe valuri răcni Cu marea gemând... » Const. Goran CONTRIBUŢIUNI ROMÂNEŞTI la renaşterea Ungariei Concurenţa dintre popoarele europene a luat astăzi, o Înfăţişare care uneori te ulueşte prin mijloacele de propagandă şi reclamă folosite. Complexitatea problemelor sud-est europene — care ne interesează în deosebi — trebue examinată cu multă atenţie şi obiectivitate. Procedeurile acestea au orientat totdeauna ştiinţa şi ziaristica românească. Pe această linie de corectitudine a discuţiilor se aşează câteva interesante observaţii, datorită Profesorului Victor Papacostea. Ocupându-se de rolul pe care l-a avut Românii in renaşterea Ungariei moderne, prof. Papacostea a înfăţişat într’o recentă conferinţă rostită la Radio, contribuţia Românilor suddunăreni la cristalizarea progresului maghiar, contribuţie puţin cunoscută la noi, dar cercetată în numeroase studii apărute în alte ţări. Se ştie—spunea prof. Papacostea— că după năvălirea Turcilor, legăturile economice între Occident şi Orient au fost multă vreme aproape întrerupte. Realităţile economice au biruit şi de data aceasta, încât, începând de prin veacul al XVI-lea, aceste legături se refac, sub ochiul din ce în ce mai tolerant al Sultanului. Apusenii se mărgineau însă să vină pe lângă ţărmuri şi prin porturile mari; curajul de a pătrunde în Imperiul Otoman le-a lipsit încă multă vreme. In această împrejurare critică şi-au vădit utilitatea frafiii noştri dela Sud. Românii, retraşi pe munţi, reuşiseră să-şi păstreze şi sub Turci autonomia şi privilegiile de care s’au bucurat sub împăraţii bizantini. Având libertatea de mişcare ei au devenit cărăuşii, călăuzele şi stăpânii fireşti ai celor mai importante drumuri din peninsulă. Sreten spune că de la Semendria şi până la Constantinopole nu se găsea până in secolul al XVIII-lea un singur han care să nu fie ţinut de un român. Era foarte firesc ca aceşti români, care au ajuns atât de departe peste mări şi ţări, să pătrundă şi în centrul Europei, pe marele drum continental vardaro-moravian. Ca în opera de colonizare întreprinsă odinioară de fenicieni şi de greci, satele sârbeşti, bulgăreşti şi ungureşti în care se aşezau grupurile de neguţători români, deveneau pe nesimţite târguri înfloritoare şi adesea oraşe. Rolul pe care învăţaţii sârbi, în frunte cu Xovanovicu şi Duşan Popovici, îl recunosc românesc in Serbia, l-au avut şi în Ungaria. Prin pacea westfalică, Austria pierduse cea mai mare parte din regiunile ei burgheze; ei rămăseseră mai mult ţările agricole în care dăinuia un regim feudal cu o aristocraţie anarhică, lipsită de bani şi geloasă de vechile ei privilegii. Pe aceste ţinuturi nu putea renaşte un imperiu cu armatele, cu aparatura statală şi cu aspiraţiile imperiului habsburgic. De aci faimosul proect de organizare mercantilistă elaborat de economiştii Imperiului în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, proect care trebuia să sfarme aşezănintele economice medievale, să înfrângă inerţia şi localismul, să deschidă mari artere de circulaţie, care să pună în valoare avuţiile acestor ţări, între care Ungaria ocupă bineînţeles un loc de frunte. Odată însemnată în desfăşurarea acestui proces o fixează tratatul de pace de la Pasaroviţ. In 31 Octombrie 1718, Comisiunea aulică comercială comunică autorităţilor în drept că toţi negustorii supuşi otomani care posedă certificatele şi paşapoartele necesare sunt liberi, să intre cu mărfuri în ţările habsburgice. Se mai hotăra ca pentru mărfurile răsăritene ce vor aduce să nu ni se ia decât o singură dată vama de 3 la sută advalorem, înlesniri şi mai mari ni se făceau, bineînţeles, pentru exportul mărfurilor austriace în răsărit. Un val de neguţători macedo-români invadează în Ungaria, Banat şi Ardeal. Măsurile luate de Austria în 1718 răspundeau Insă unui determinism geo-economic pe care negustorii noştri îl verificaseră cu mult înaintea Vienei. Intr’adevăr, cel mai vechiu este din anul 1606, deci cu un veac document care pomeneşte de aşezarea coloniilor aromâneşti în Ungaria anterior măsurilor de protecţie ce va lua Viena. Este o inscripţie pe frontonul bisericii ortodoxe din Mişcolţ, în care se spune: „acest locaş a fost zidit de fraţii macedo-romăni". In anul 1782, erau În acest oraş mai bine de 300 de familii de comercianţi români. In 1788 numărul creşte la 350. Deasemenea la Tokai găsim în 1748, 102 familii, la Goengoes, 140. La Kecskemes, în Ungaria de mijloc, numărul lor trebuie să fi fost şi mai mare dacă judecăm după biserica şi biblioteca — ambele foarte bogate — pe care le-au ridicat în oraş. Tot astfel şi în celelalte oraşe, îndată ce stăpânirea turcească este înlăturată de armatele austriace, nuclee puternice de români balcanici apar pentru a întemeia pieţe şi pentru a deschide drumuri. La Buda, sunt în jurul anului 1800 mai bine de 1000 de familii iar la Pesta şi mai mulţi. Caracterul politic pe care îl avea oraşele maghiare a izbit şi pe călătorii timpului. El se mai trădează şi prin cărţile de conversaţie şi dicţionarele în câte 4 şi 5 limbi. Semnificativ pentru numărul mare al macedo-românilor şi pentru locul pe care-l ocupau în oraşele maghiare, este faptul că în aceste dicţionare şi cărţi de conversaţie alături de limba germană şi maghiară apare şi dialectul macedo-român. De altfel, afluenţa comercianţilor români în Ungaria este recunoscută şi de cercetătorii maghiari. „Aromânii sunt, unul dintre elementele cele mai de seamă ale Balcanilor; ei surrt cunoscuţi ca negustori până foarte departea. Prigonirea turcească i-a făcut pe mulţi să emigreze. O mare parte dintre emigranţi s’a aşezat in Ungaria". Bogăţia acestor fugari era proverbială, istoricul sârb aminteşte o sumnă de povestiri asupra condiţiunilor dramatice în care ei au reuşit să-şi salveze viaţa şi averile. Intrarea unor atari capitaluri în economia Ungariei s’a simţit. Noii veniţi au luat în antrepriză moşii, vii, păduri, au pus în valoare bogăţiile Ungariei, au întemeiat mari crescătorii de vite , au pus în mişcare comerţul de vinuri şi de grâne al Ungariei. Au întemeiat apoi fabrici, ateliere, tipografii şi In măsura în care Dunărea se elibera (pe urma răsboaielor austro-turceşti), tot ei întemeiau şi navigaţia fluvială. Familia Spartu singură dispunea, la începutul veacului trecut de 13 vase pe Dunăre şi de o armată de agenţi şi funcţionari. In toate oraşele mai mari din centrul şi răsăritul Europei, se întâmpinau reprezentanţii acestei vestite organizaţiuni. Duşan Popovici spunea că banii de aur expediaţi de această casă în afacerile ei comerciale erau uneori în cantitate atât de mare încât erau încărcaţi în butoaie şi cântăriţi. Tot atât de cunoscută era familia Qarvar (de origină din Vlaho-Clisura). Casa de bancă a acestei familii dispunea de un capital evaluat la finele veacului al XVIII-lea la peste un milion de florini aur. încă mai bogată a fost banca fraţilor Şina, originari din Mos- Shopole. Banca Şina a avut o mare desvoltare până în a doua jumătate a veacului trecut. Pentru Împrumuturile de consolidare ale Ţărilor din sud MARTI 31 DECEMBRIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz 12 kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m 9260 kHz 2 kw. 7.00 : Ora dimineţii ; Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (I); Muzică (discuri); Sfaturi gospodăreşti; închiderea emisiunii 13.15. Ora; Spectacole. 13.20: Muzică variată (discuri): Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi; Pustnicul de Schmalstich; Păpuşa mea dragă de De Séverade (voce: Germaine Corney); Balet din „Faust” de Gounod. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Cântece tiroleze (discuri): Două cântece populate (jodelt Mirza Jäger); Două judlere (voce- Maria Roland). 14.10: Radio jurnal (II). 14.30: Instrumente diferite (discuri): Fox de Gibish (armonică); Ländler și Polka de Freundorfer (literă); Dunărea albastră de Joh Strauss (quartet de piane); Tango de d’Olba (banjo); Galop de Sommerfeld (xilofon); Lady Hamilton vals de Costică Ionescu şi Hora de la Chiţerani (vioară: Grigoraş Dinicu şi orchestra). 15.00: Jurnal cultural, 18.30: Ora; Obiceiuri de Anul Nou, de Victor Ion Popa, 19.45: Serviciul de ştiri germane. MIERCURI 1 IANUARIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz 12 kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m 9260 kHz 2 kw. 13.00: Predică de Crăciun. 13.15: Ora. Spectacole. 13.20: Concert de prânz muzică românească (discuri): Sârba lui Ionel şi Cimpoiul. Mă duce dorul departe şi Daplică Leana mea (voce: Rodica Bujor); Sârba studenţească şi Hora din Muscel; Din poiana vadului şi Bate vântul vârfurile. La urechea podului (acordeon: Doina Suchici); Sârba din căruţă. 13.55: „Pluguşorul” de Vasile Militari. 14.00: Grigoraş Dinicu (discuri); Aoleo feliţă Floare şi Hora lui Gore; Foaie verde matestat, Doina Oltului şi Ciocârlia 14.10—15.15- Muzică uşoară (discuri): Foxtrot de Trommer; Fox de Bailey şi Fox de Loesser; Serenada de Toseui; Spune-mi vorbă dragă de Miclescu şi Astăzi e ziua ta de Vasilescu (voce: Ion Luican); Tarantella de Jäger (saxofon); Două cântece din filmul „Marietta” de Herbert (voce: Jeanette Macdonald); Selecţiuni de melodii (două piane); Mars de Doelle (voce: Henry Garat); Vals de Chopin şi Fantezie pe motive din „Joefreyr” de Godart; Cântec din filmul „Habanera” de Brühne şi Melodie de Kletsch; Tango de Balton; Murgule fă să sune zurgălăii de RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz 12 kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz 2 kw. 7.00. Ora dimineţii ! Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (I); Muzică (discuri); Sfaturi gospodăreşti; închiderea emisiunii. 13.15 : Cota apelor Dunării şi a barei Sulina ; Informaţiuni artistice şi sportive. 13.30 : Concert de prânz — Orchestra Radio dir. de Th. Rogalski. Muzică distractivă germană, în primă audiţie : Uvertură din „Peter Schlemiht", de Rust . Din ţările nordice-vals de H. Zander ; Sevilla-serenadă andaluză de E. Budler. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14.00 : Continuarea concertului Orchestrei Radio : Menuet de W. Borchert ; Capriccio-vals de H. Ledr. 14.10 : Radio-jurnal (II). 14.30 : Continuarea concertului Orchestrei Radio : Intr’o vitrină, de Siede : a) Medalion ; b) Cristal albastru ; c) Miniatură de fildeş ; d) Porţelan de Meissen; Seară pe Rin, de W. Lautenschläger ; E. Budera : a) Marş egiptean ; b) Dans spaniol. 15.00 : Jurnal cultural. 18.00 : Ora copiilor •„ Semnalul orei ; Imnul copiilor legionari ; Urare de Anul Nou către copii, rostită de Ion Mânzatu, directorul general al Soc, de Radiodifuziune ; Mâine anul se ’noeşte, de Kiriac ; „Brazdă nouă răsturnă", scenariu radiofonic de Anul Nou, de Al. Mitric, interpretat de şcoala de maeştri instrumentali, nichelatori şi electro-mecanici sanitari de pe lângă estul Europei, Şina concura pe * -Rschild. Cât de vie ara încă la începutul veacului trecut conştiinţa naţională a acestor colonii aromâneşti, nu-o arată mişcarea intelectuală pornită de ei în Budapesta, îndeosebi cărţile apărute. Şi soţiile lor — rupând-o cu moravurile de acasă — participau le viaţa de societate şi la mişcarea naţională. Dar cu vremea, aceste Insule de burghezie românească s’au topit l» mijlocul autohtonilor. Prinşi în angrenajul Intereselor lor economice, mereu In strânsă legătură cu statul, el s’au maghiarizat In Ungaria, după cum s’au germanizat In Austria. T« deosebi după dualism, Ungaria reni» * cută a găsit In această burghezie bogată un puternic punct de reazăm pe care a știut să-l folosească. Intr’adevăr, capitalurile acestor oameni au fost una dintre principalele pârghii în opera de reclădire a Ungariei. Multe instituţii, clădiri monumentale şi lucrări publice din regatul maghiar iţi amintesc capitalul şi concepţia acestor fraţi dispăruţi. 20.20: Corala Municipiului Bucureşti dir. de Ştefan Mureşan: Florile dalbe de C. Baciu; Sus la poarta raiului de Monţia; Colind de Anul Nou de M. Bârcă (solo: N. Păun); Dorul de Baciu (solo alto); Iac’aşa de Simeon Niculescu; Aoleo frate pelind de C. Baciu. Und’te duci ? de I. Baston. 20.50: Teatru : „ÎNZĂPEZIŢII” adaptare radiofonică de George Doru Dumitrescu DISTRIBUŢIA C. Antoşvlu Aurelia Bălăneciu ’anaite Serbenciu )-na Aglăiţa Serbenciu ’oriţă Naum Uc» Bidulescu orgu Chirilovici I. Economu ivocat Oprişan At. Mitrie )-na Oprişan At. Mitric Doctorul Micu şi X. Moldovanu Crainicul grefierul Păucescu Alt Pagoni şi Nestora?leful de tren şi Tănase C. Emilian 21.35: Muzică populară românească discuri): Selişteanca şi Haţegana; Dona din nai (voce: Fănică Luca); Ia teliţă Marioară şi Firicel de iarbă neagră (voce: Mariţa Lătăreţul; Hore treaptă şi Brâuleţul ca’n Muscel. 22.00—24.00: Muzică distractivă » de dans (discuri). 24.00: Urări de Anul Nou. 30—3.00: Continuarea concertului de Willnow și Firicel de telegraf de De®« drino (voce: Petre Alexandru). 18.30: Dar: Muzică de dans (discuri): O zi cu tine tango de Berking. Fox de Gershwin; Vals de Schroeder şi Vals de Doelle. 18.45: Selecţiuni din comedia muzicală „Suflet candriu de papugiu” de Tudor Muşatescu, Nicuşor Constantinescu şi Ion Vasilescu Ansamblul teatrului Ion Vasilescu 19.30: Muzică variată uşoară (discuri): Potpuriu de şlagăre de Spoliansky; Selecţiuni de melodii de Harbach; Melodie de Suesse şi Selecţiuni din „Elena” de Offenbach (pian: Billy Mayerl)! Cântec negru de Bremann şi Capriciu de Manneck. 20.00. Ora verselă : Tănase. 20.20: Cântece napolitane de Scheletti (voce: d-ra Arta Florescu); Spune-mi; Pasiunea mea; Vântrelele albe; Napole, numai tu; Tarnatelă la Sorrente; Capri, doar tu; Pentru ce mi-ai spus:: da? 21.00 Ora Germaniei. 22.00: Muzică simfonică veselă (discuri); Uvertura la „Regele păstra” de Frideric cel Mare; Allegresse de Telemann (colegiul de muzică din Wienbaden; Dansul ucenicilor şi intrarea maeştrilor din „Maeştri cântăreţi” de Wagner (orch simfonică din Londra, dir. de Bruno Walter; Scherzo din „Romeo şi Julieta" de Berlioz (orch. Conservatorului) dir. de Piero Coppola); Till Buhoglindă de Richard Straubu, orch. simf. B. B. C. dir. de Fritz Busch). 22.35—24.00: Muzică de dens (decuri). Depozitul ■•altar, de dir. comandant farmacist It.-col. dr. Ion Bibescu ; conducerea muzicală, prof. Maria Diaconescu. Distribuţia : Moş Ion, Const. Antoniu ; Crainicul, Al. Mitric; Bunicuţa, Aurelia Bălănașcu. Jurnalul copiilor, de Moş Costache Dămian-Bordăneşti. 19.00 : Ora ; Marşuri (dracuri) ; Marşuri din „Soipolo” şi „Joseph”, de Hspendel ; Potpuriu de marşuri din sec. al 16-lea ; Două marşuri de Hanron. 19.45 : Serviciul de ştiri germana. 20.00 : Radio-Jurnal (III). 20.20 : Recital de pian Alexandru Demetriad : Fantezie şi fugă în la minor de Bach ; Brahms : a) Capriccio op. 76 No. 1 ; b) Capriccio op. 116 No. 7 ; Chopin : a) Nocturnă in fa major ; b) Impromptu No. 3. 20.50 : Ordine legionară, de Ion Ţurcan. 21.05 : Concert simfonic (discuri) : O noapte pe muntele pleşuv, de Moussorgsky (orch. din Colonne, dir. de Paul Paray ; Idila lui Siegfried, de Wagner (orch. Filarmonica din New-York, dir. de Arturo Toscanini) ; Concert In mi bemol major de Liszt (pian : Alexander Brailowsky) ; Phaeton-poem simfonic de Saint-Saëns (orch. Conservatorului, dir. de Piero Coppola). 22.00 : Radio-jurnal (IV) ; Sport. 22.25 : Muzică uşoară (discuri) ; Serenadă de primăvară, de Lacombe, şi Melodie, de Jerchnick ; Foxtroturi de Leslie şi de Riley; Selecţiuni de melodii de Kreisler ; Potpuriu din filmul „Stelele strălucesc", de Leux (pian şi xilofon) ; Melodii din „Frasquita“ şi „Paganini”, de Lehar ; Potpuriu de melodii de pe Rin, de Kermbach. 23.00 : Jurnal pentru străinătate, în limbile: germani, italiană şi engleză. RSSjpttytamufj'J&Diff Marţi 34 Decembrie 4940 Miercuri 4 Ianuarie 4944 Joi 2 ianuarie 4944 A apărut Pentru d-nii învăţători candidaţi la examenul gr . Ion Creangă operă complectă Amintiri şi poveşti Studiu şi comentariu de Mircea Ispir, conform programei anarltice a Ministerului Educaţiei Naţionale Comenzi contra-copt *cu ramburs, la PREŢUL LEI 75 Editura „Scoala Poporului", Str. Bucur No. 14, București .