Curentul, februarie 1941 (Anul 14, nr. 4657-4684)

1941-02-01 / nr. 4657

8 PAGINI 3 LEI ANUL XIV, NO. 4657-* ■*/ ------------..30 Ziua Mialei din Marele Reich şi Re­­voluţia Naţional-Socialis­­tă germană şi-au sărbă­torit 14 ani de lupte şi opt ani de la biruinţă. Născut din sbuciuma­­rea unui popor sdrunci­­nat, expresie providen­ţială a unui mare destin, Führerul a deslănţuit o revoluţie naţională şi la capătul ei, a împlinit o lume­ nouă. Revoluţia Naţional So­cialistă şi lupta germană este nu numai afirmaţia hotărită a unui mare po­por pentru el însuşi, dar şi zidirea unei lumi, poar­tă de veacuri, semn de civilizaţie, pentru toate celelalte. * Tineretul să ia aminte şi să tragă toate învăţă­turile din această neîn­trecută şi fulgerătoare înfăptuire. Revoluţia Naţional-So­D. GENERAL ION ANTONESCU ei al­istă s’a împlinit prin credinţa într’un singur om, prin supunerea la o singură disciplină, prin unirea tuturor sub sem­nul aceleaşi credinţe . Naţîonal-Socialismul. Revoluţia Naţional-So­­cialistă s’a realizat împo­triva tuturor piedicilor şi tuturor coaliţiilor, oculte şi făţişe, ale lumii inter­naţionale pentru că a fost o idee în marş, o me­todică şi grandioasă lup­tă în care Comandantul n’a îngăduit nici o aba­tere, nici o şovăire. Tineretul a fost în Ger­mania la locul lui de edu­caţie, de entuziasm şi de muncă. O disciplină implaca­bilă, întemeiată pe sanc­ţiunile cele mai grave, a făcut ca în revoluţia Na­­ţional-Socialistă nimeni să nu-şi permită a abate valul destinului naţional de la matca voinţei neîn­duplecate a Führer-ului. Dacă tineretul Neamu­lui nostru vrea să dove­dească credinţa sa din­ Ianuarie 1941 s ceră şi întreagă în lumea nouă, lipirea sufletului său la marea Revoluţie n’are decât o singură cale. Să arate prin faptă că ştie să facă din Patria sa şi pentru Patria sa ceea ce naţional - socialistul german a ştiut să facă pentru Marea Germanie şi pentru Führer. Şi dacă-şi iubeşte cu adevărat ţara şi iubeşte Germania, nu prin vorbe trebue s’o probeze. Azi România şi Germa­nia au nevoe de linişte şi de ordine desăvârşită în Sud-Estul Europei. Cine nu înţelege şi nu simte şi nu împlineşte această poruncă nu e Ro­mân şi nu sprijină cu fap­ta lui credinţa în Lumea Nouă. El este duşman şi va fi tratat, fără cruţare, ca atare. General Antone­scu Linişte atât în Capitală, cât şi în restul ţării Autorităţile au continuat să, facă razii,­ să confişte şi să inventarieze materialele descoperite, provenite din jafurile organizate de rebeli. ARESTĂRI In provincie au continuat să se facă cercetări în legătură cu orga­nizatorii rebeliunii. La ARAD au fost arestaţi 15 rebeli, printre cari: Dr. Die Rotea, fost prefect; Dr. Cornel Preda, fost ches­tor de poliţie; Dr. Dumitru Zona, medic; profesor A. Werth, fost pre­şedinte al Camerii de Comerţ; Ves­pasian Resin, avocat. La CARANSEBEŞ a fost arestat Radu Mihaiu, fost şef al poliţiei. La TIMIŞOARA au fost arestaţi 26 rebeli, printre care şi preotul Gheorghe Romnetu, fruntaş legionar. JAFURI ŞI DEVASTĂRI FĂCUTE DE REBELI In timpul rebeliunii de la 23 ianuarie 1941, legionarii au spart magazia legiunei de jandarmi mobilă din Iaşi, furând arma­mentul şi muniţiunile notate mai jos : 2 mitraliere; 2 puşti mitralie­re; 102 arme militare; 30 carabi­ne; 1 pistol, 40 baionete; 12.000 cartuşe de armă; 20 cartuşe de revolver. Autorii spargerii au fost prinşi şi înaintaţi parchetului militar al corpului 4 armată; ei sunt : Iosif Macoveschi; Ferdinand Ma­­coveschi; Nicolae Mardarie; Du­mitru Ositov; Ion Dobre, fost prefect de Iaşi. Deasemeni rebelii au furat ar­mament de la postul de jandarmi Bucium (Iaşi) şi anume : 22 ar­me militare; 2 puşti mitraliere; 2 carabine; un pistol; 1000 car­tuşe puşcă mitralieră; 900 car­tuşe armă; 30 cartuşe revolver; 7 încărcătoar de puşcă mitralie­ră; 2 raniţe, un sac pentru încăr­cătoare. "1 " ■ ~~ TM Jafuri şi devastări făcute de rebeli Linişte în Capitală şi în restul ţării Rezultatul percheziţiilor în Capitală Rezultatul percheziţiilor, făcute de autorităţile militare, la sediile legio­nare din Bucureşti. La sediul legionar din str. Trium­fului No. 63, legionarii au depozitat mobilă diferită, furată în timpul re­beliunii. La s­ediul legionar din Cal. Vic­toriei (vis-a-vis de Palatul Telefoa­nelor), s’au găsit: 9 covoare persane, haine diferite, încălţăminte şi pân­zeturi. La asediul legionar din str. Gu­tenberg s’au găsit numeroase măr­furi furate de rebeli, care au fost evaluate la circa un camion şi ju­mătate. La sediul legionar din str. Gu­­tian No. 20 rebelii au depozitat : nu­meroase pături militare, alimente (in special zahăr) în cantităţi foarte mari. ARMAMENTUL ŞI MUNIŢIU­­NILE CONFISCATE S­m confiscat—în Capitală şi în restul ţării — până la 29 ianua­rie 1941, ora 18, armamentul şi muniţiile următoare: 87 mitralie­re, 461 puşti mitraliere, 40 de pis­toale mitraliere, 18.812 arme mili­tare, 7330 arme de vânătoare, 8982 de pistoale şi revolvere, 337.490 cartuşe de armă, puşcă mitralieră şi mitralieră, 38.828 cartuşe de pis­tol şi revolver, 417 grenade, 105 cartuşe dinamită. A 47-a aniversare a Regelui Boris SOFIA, 30 (Rador). — Poporul bul­gar a sărbătorit joi a 47-a aniver­sare a Regelui Boris. Legea privitoare la ajutorarea Angliei va fi discutată Luni de Camera Reprezentanţilor NEW-YORK, 30 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei C. N. R. trans­mite : „Associated Press“ anunţă că co­misia pentru afacerile străine a Ca­merii Reprezentanţilor a aprobat joi proectul de lege privitor la ajutora­rea Angliei. Amendamentul privitor la fixarea plafonului acestui ajutor la 2 mi­liarde dolari a fost respins. Legea urmează să­ fie adusă la fața Camerii, desbaterile începând probabil Luni. Efecte furate de rebeli de la magazia Batalionului de jandarmi situată în clădirea Prefecturei da Folitîe a Capitalei O vedetă rapidă germană este revizuită într’un șantier francez „Anul acesta va fi anul răfu­elit cu insula britanica“ Punctele principale ale discursului Fuehrerului Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30.­­ Cuvântarea de astăzi după amiază, ţinută de Fü­­herul-cancelar Adolf Hitler în ma­rele Sportpalast din centrul Ber­linului n’a venit deloc pe neaştep­tate : se ştia doar că ziua de 30 Ianuarie este de însemnătate capi­tală pentru istoria naţională şi pentru realizarea aspiraţiilor na­ţionale ale Germaniei. Şi totuşi a­­nunţarea discursului a cuprins în­tr’un fel de entuziasm întreaga Germanie. In timp ce Führerul vorbia, pe străzi nu mai era ţipenie de om. Cuvântarea în care Führerul- Cancelar s’a răfuit cu planurile şi intenţiile plutocraţiei iudeo-maso­­nice, se poate rezuma în următoa­rele puncte principale: 1. Reichul este hotărît să ducă războiul până la sfârşit. Fie a­­mintit faptul că Führerul a în­tins de nenumărate ori mâna spre împăciuire. De data aceasta nu poate fi însă vorba de aşa ceva, deoarece Germania e ho­­tărîtă să câştige războiul prin arme. 2. Cancelarul Hitler a arătat că planul pe care l-a întocmit pentru ducerea la bun sfârşit a războiului cuprinde toate even­tualităţile, chiar şi aceia a unui ajutor pe care Anglia ar urma să-l primească din America. 3. Legătura de prietenie cu Ita­lia este pe vecie. Toate zvonu­rile cari caută să distrugă aceas­tă camaraderie sunt vorbe arun­cate în vânt. Prin vorbele sale, Führerul a pus capăt zvonurilor lansate de Anglia cu intenţie de a distruge unitatea Axei. 4. Mare impresie a pro­dus pasagiul in care ma­rele comandant al Ger­maniei a spus că anul acesta va fi anul răfuelit cu insula britanică. 5) Ca şi anul trecut ,timpul n’a fost pierdut, ci întrebuinţat pentru perfectarea giganticelor pregătiri terestre, navale şi aeriane. Poporul german dispune de cea mai puter­nică armată şi aceasta va porni la luptă in primăvara ce vine. 6) La sfârşitul războiului — a mai spus şeful statului german — vom vedea înflorind o Europă mai bună, în care va domni între po­poare bună învoire. Numai acela care a ascultat la faţa locului, în Palatului Sporturi­lor, discursul Fü­hrerului şi l-a văzut pe Cancelarul Hitler vorbind către camarazii săi de luptă şi a­­dresându-se prin radio naţiunii sale şi lumii întregi, îşi poate face ideie de ceea ce însemnează pentru na­ţiunea germană cuvântul Cancela­rului Führer răfuindu-se cu adver­sarii poporului şi anunţând victo­ria finală care este apropiată FU­HRERUL HITLER — In pag. 7-a — Discursul Fuehrerului Ce s’a găsit la sediul legionarilor din Turda Cu ocazia percheziţilor făcute la sediul legionar din Turda, s’au găsit următoarele: Armament şi muniţiuni de di­ferite feluri. 200 kgr. slănină sărată. 100 pâini a 4 kgr. fiecare. 60 sumane ţărăneşti de lână. 30 pături de lână. 2 valuri de stofă de lână ţără­nească a 30 m. valul. 100 căciuli noi. 25 bucăți măşti de gaze. 300.000 lei. Diferite acte. grav accident de cale ferată in Statele Unite 25 persoane din garda naţională rănite NEW-YORK, 30 (Rador). — Un grav accident de cale ferată s’a produs la Sandersville în sta­tul Missuri. Un tren care transporta tru­pe a deraiat, iar locomotiva şi şase vagoane s’au răsturnat. Au fost rănite 25 persoane din garda națională, iar mecani­cul locomotivei a fost ucis. , Sâmbătă 1 Februarie 1941 DirectkrfAMFIL SEICARU Secret. . „ Redacția po: Sport Biroul Tipogr. Tipografia Secretariatul și 'MINISTRAȚIA Eje r e No. 6 ih Cab. ,țaî??rtorulul 13 AdMjmistratoiai^ )7 Cofitab si '4Pf i2 jmn. si pJSTreJ1 ISjpinamstr^fflelA. * alb cu Pro­/mcia'j| convoi Proprietar­ „Curch­ul” , Trib. Ilfov, Registrul publicați Taxa poștală plătită în numerar­ Gen. P. T. T. No. ,29744­3, Abon.; Anual 700 Ies;­­6 luni 350 lei; Instituții de Stat și particulare una 184.47 4.92.59 3.40 80 .40. S4­­4.82 1.40.89 FUEHRER-UL Peste aceşti opt ani — câţi a îm­plinit regimul naţional-socialist din Germania — şi mai ales peste ulti­mii două ani de când forţa Marelui Reich şi-a dovedit invincibilitatea — se profilează, uriaşă, figura tur­nată în bronz a Fuehrer-ului Hit­ler. Un singur om a isbutit într’o e­­pocă atât de scurtă să ridice, de pe marginea prăpastiei un Popor, şi, însuflându-i o singură Credinţă, să-i aşeze pe culmi de istorie — de unde se proiectează nu numai des­tinul unei singure împărăţii — dar însăşi destinul unui întreg conti­nent — şi, cine ştie dacă nu, chiar destinul, pentru veacuri, al între­gului Pământ. In faţa miracolului — pe care vremea noastră nici nu poate să ni-1 arate în adevărata-i perspec­tivă — dar pe care cronicarii viito­rului se vor strădui a-1 descifra, în toată grandoarea lui — mulţimile străine nu-şi pot ascunde nicide­cum admiraţia. Fuehrer-ul a realizat, într’ade­­văr, un miracol. A ştiut să poten­ţeze, la maximum, calităţile ances­trale ale unui mare popor, a ştiut să-i dea coeziunea necesară, pen­tru a face din el o singură, covârşi­toare forţă. A ştiut să fie animatorul Germa­niei hăcuite de război, a ştiut să-i insufle idealul unei adevărate mi­siuni civilizatorii, dar a ştiut — şi aceasta este cel mai mare dintre meritele lui, să organizeze în ur­mărirea unui unic obiectiv, toate e­­forturile, dispersate până atunci, ale celor 70 milioane de poporeni. Pentru aceasta, el a mers la is­­voarele de credinţă, cari au ani­mat, din timpurile de legendă, până la bravul Frederic II, întreg popo­rul german, chiar când acesta era împărţit în state şi stătuleţe, chiar când acesta era ţinut sub călcâiul de fier al păcii westfalice sau în chingile tratatului de la Versailles. Apariţia lui Adolf Hitler pe ce­rul politic al Germaniei a coincis cu setea de dreptate a unei mari ţări, căzută pradă desnădejdii şi cismei ocupanţilor străini. Adolf Hitler a redeşteptat în fiecare din­tre camarazii săi de tranşee, mân­dria vechiului luptător care nu fu­sese învins, ci numai înlănţuit prin trădarea din spatele frontului, de către o plutocraţie ameninţată de spectrul totalei ei lichidări. A extirpat, în primul rând, tot ce era germene de dezagregare şi de disoluţie, în societatea germană. Desgustul de viaţă, care moleşea o naţie, a fost înlăturat şi în locu-i a fost pusă dorinţa de jertfă, în fo­losul Patriei, în folosul comunităţii naţionale, de fiinţa căreia fiecare German se simte legat, cu invizi­bile fibre, cari merg de la Fuehrer, până în cele mai intime cute ale (Continuare in pag. S-a) r...T" --- . ...... - 1 1 - • ■rssee' La legionarul Gh. Cantacuzino s’a găsit un aparat de radio-emisiune In ziua de 29 Ianuarie a. c., a fost arestat, în Ca­­pitală, legionarul Gheor­ghe Cantacuzino, profe* fesor, la domiciliul ca­ ruia, din str. Roma Nr. 28, s’a găsit un aparat de radio-emisiune, în stare de funcționare. M­­u se poate întreprinde nici o ac­ţiane politică deocamdată D. general Antonescu vrea sa pună mai întâi ordine în Stat D. General Antonescu mulţu­meşte din inimă tuturor bunilor cetăţeni, cari l-au înţeles şi la cea dintâi chemare a sa, s’au strâns cu încredere în jurul autorităţi­lor Statului, ajutându-le să în­vingă pe rătăciţii cari au pus în primejdie existenţa Ţării. Grija cea mare a Conducătoru­lui Statului este acum să pună ordine în Stat, operă care recla­mă muncă neobosită şi disciplină din partea tuturor. Numai după aceea se va putea trece la orga­nizarea vieţii politice a Statului, după directivele ce se vor da de către Conducătorul Statului. De aceea se dispune ca­tegoric de a nu se între­prinde nici o acţiune po­litică până nu se vor da dispoziţiuni din partea Domnului General Anto­nescu. Se reamintesc în privinţa aceasta dispozi­­ţiunile cuprinse în De­cretul Regal Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940. Adevărul asupra incidentului petrecut la Brăila la 21 Ianuarie Un grup de 400 legionari a vrut să ocupe Prefectura In legătură cu incidentul petrecut la Brăila, in ziua de 21 Ianuarie 1941, se comunică următoarele : La 21 Ianuarie 1941, către ora 13, pe când în localul prefecturei Brăila se făcea predarea intre vechiul pre­fect, d. Mihalexe și comandantul garnizoanei, generalul Trincu Ata­­nasie, un grup de 400—500 legionari rebeli, sub conducerea fostului ches­tor Mazilu, s’a îndreptat asupra pre­fecturii. Localul prefecturii era pă­zit de un­­ploton de infanterie, care avea în interior, pentru siguranţă, una grupă comandată de un sergent. Comandantul grupei, crezând că este o simplă manifestaţie legionară, a lăsat grupul de rebeli să se apro­pie. Când grupul a ajuns la câţiva paşi, rebelii s-au repezit asupra sol­daţilor să-i dezarmeze. Sergentul co­mandant văzându-şi unitatea atacată deschis focul cu puşca mitralieră şi a omorit 11 rebeli. Rebelii căzuţi au fost identificaţi şi s-a constatat că absolut toţi erau comunişti notorii, înscrişi în Mişcarea legionară — în ultimul timp — de fostul chestor Mazilu. Chestorul Mazilu fusese destituit din funcţie, înainte cu 3 săptămâni, de d. General Ion Antonescu. Acesta a continuat totuşi să func­ţioneze din ordinul lui Horia Sima. Faptul a fost însă ascuns Conducă­torului Statului, de Generalul Petro­­­vicescu, ministrul de interne, de Ghi­­ca directorul Siguranţei generale a Statului şi de prefectul judeţului Brăila. Noul conducător al cercetașilor englezi AMSTERDAM, 30 (Rador). — In locul defunctului Baden-Fowell, fos­tul conducător al mișcării engleze a cercetașilor, a fost numit, Miercuri, lordul Summers. 3

Next