Curentul, februarie 1941 (Anul 14, nr. 4657-4684)

1941-02-01 / nr. 4657

g (8 pagini) Anul 1941 se anunţă sub auspicii frumoase pentru basket­ballul româ­nesc. Turneul de la Triest, unde tre­buia să întâlnim Italia şi Germania era o evadare a acestui sport în străi­nătate, o evadare în adevăratul sens al cuvântului, pentru că întâlnirile in­ternaţionale ale României pe tărâmul basketului au avut un caracter foarte restrâns, până acum Directoratul de voiev­oi basket a trebuit să renunţe Insă la turneul dela Triest pentru că nu s’a reuşit să se obţină vizele necesare deplasării. Speranţe sunt însă pentru alte întâl­niri internaţionale, dintre care, după cum am anunţat­, foarte probabil este un turneu, tot in Italia, mai spre vară. ROMANIA A — ROMANIA B In acest scop, pregătirile au inceput on asiduitate. Comisia basketballul s-a întrunit aseară şi a programat pentru Duminică 2 Februarie un match intre România A şi România B. Această partidă prezintă o importan­tă deosebită, din mai multe motive. In primul rând, nu are caracterul de a da o formă definitivă lotului national, care după aceea, va fi supus la o serie de antrenamente speciale, ale jucătorilor atât separat, cât fi­in comun, pentru că basketul românesc să atingă un nivel cât mai avansa. După aceea, intălnirea de Duminică ave ţi scopul da a verifica forma a­­ctuală a jucătorilor selecţionaţi, pentru­­ca după seria de antrenamente pe care am menţionat-o mai sun, jucătorii să a­­jungă la „acelaş numitor" din punctul de vedere al formei. FORMAŢIILE CELOR DOUA SELECŢIONATE Tot in şedinţa de ori a Comisiei de basket, s'au alcătuit şi cele două selec­ţionate, care au următoarea alcătuire : ROMANIA A : Duda Riegler, Lear Teodorssen, Balteanu, Alexandre Rosu Prunescu, Herold. ROMANIA B : Tică Berard, Puia Pe­pescu, Cicero Danielescu, Vulescu, Bre­­lorian, Epurau. Matehul dintre România A .si Ro­mânia B se va juca Duminică, in sala liceului Cantemir la orele 17. Duminică în sala liceului „Cantemir“ România A va juca cu România B un match de basket­ ball, pentru verificarea formei și stabilirea definitivă a lotului naţ­onal Venus şi Metropola se întâlnesc azi în ultimul match al campionatului de hokey pe ghiaţă Campionatul de hokey pe ghiaţă va lua sfârşit astăseară, cu matehul Ve­­nus-Metropola, care se va desfăşura la orele 19.15 pe ghiaţa patinoarului Otetelişanu. Partida aceasta este o simplă for­malitate, întrucât victoria nu poate scăpa „negrilor”, dar rezultatul ori­care ar fi el, nu va schimba cu ni­mic actualul clasament, Juventus fiind, în orice caz campion şi pe 1941. Formaţiile ce vor fi ■ aliniate sunt: VENUS, Flueraş, Buia, Marinescu, El. Popescu, Cantacuzino, Cozma, Bărbulescu, Teodorescu, Vulcănescu ,Tomovici1. METROPOLA : Busac, Vasilichian, Tudor Ion, Bărbulescu, Pop, Bala­­netzki, Feraru, Freipkiewics, Grzwin­­ski. CLASAMENTUL Juventes 4 3 10 14:17 Venus * 1 1 1 8:43 Metropola 3 0 0 3 3 :18 0 astâseara, cupa de sabie „Cluj“ în sala Cercului Militar Prima competiţie a anului, organizata de directoratul scrimei, aa va petrece astăseară In sala Cercului Militar. În­cepând de la orele 19­80 au inscris 14 din cei mai buni acri­­meari, număr care nu asta b­ai defini­tiv, deoarece înscrierile se primesc pâ­nă la începerea asalturilor Competiţia ce va avea loc astăseară este cupa „Cluj" pentru sabie. Câştigâ­nd şi următorii cinci clasați vor primi distincţii. Juriul va fi format din oficialii directoratului Concursul de sabie de astăseară din sala Cercului Militar se anunță sub fru­moase auspicii, din toate punctele de vedere. Gala de box amânată, nu se va mai ţine Gala de box care urma să aibă loc Sâmbătă, 25 Ianuarie şi care a fost amânată „fără termen", noţiune care făsa să se Întrevadă o posibilitate, o organizare ulterioară, a fost anulată, astfel că ea nu mai preocupă cercu­rile oficiale Ba seva mai mult, suntem infor­maţi că directoratul boxului se va mulţumi doar cu această calitate „ofi­cială" renunţând şi la aceea de or­ganizator. Astăzi se va şti precis dacă echipa naţională de hokey pleacă în Germania In legătură cu plecarea echipei na­ţionale de hokey pe ghiaţă In Ger­mania ţi Elveţia, nu se ştie încă ni­mic precis. Formalităţile necesare sunt îndeplinite de oficialitate, in­­tr'un ritm accelerat. Abea astăzi se va putea afirma cu siguranţă. In ur­ma ultimelor demersuri, dacă lotul naţional va pleca sau nu Duminică în Elveţia şi apoi In Germania * 1­2 Circulaţia pe drumuri şi in localităţi pe tmpul nopţii în zonele întunecate Prin instrucţiunile de faţă s’au fixat norme de circulaţie pe timpul nopţii în localităţile şi pe drumurile care in­tră în zonele Întunecata fixate de Ma­rele Stat Major, întrucât pentru motiva de apărare naţională, se poate dispune oricând în­tunecarea­ parţială sau totală a terito­riului ţării, prezentele instrucţiuni trebuesc cunoscute din timp de către toţi posesorii şi conducătorii de vehi­cule, precum şi de toate autorităţile cvile şi militare, pentru ca la nevoe să poată fi aplicate de Îndată ţi in­tegral. L — REGULI GENERALE DE CIR­CULAŢIE L — Fiecare părtat la circulaţia pu­blică trebue să se poarte astfel, încât să nu împiedece circulaţia şi să nu provoace accidente. 2. — Toată lumea trebue să se su­pună ţi să execute semnalele ţi indi­­caţiunile date de către agenţii de cir­culaţie ai poliţiei şi jandarmeriei, care au întâietate asupra regulelor generale şi speciale de circulaţie şi care — în anumite cazuri — pot fi contrare a­­cestora. 3.­­ Partea carosabilă a drumurilor este rezervată exclusiv vehiculelor, pietonii neputând circula decât pe trotuaare în oraşe şi pe cât posibil în afara părţii carosabile pe drumurile din localităţile In care nu sunt tro­tuare sau în afară de localităţi. Acolo unde pietonii sunt nevoiţi să circule pe partea carosabilă — din lip­să de loc In afara acesteia — ei se vor conforma regulilor stabilite la capito­lul „Pietonii” din prezentele instruc­ţiuni. 4. — Vehiculele circulă numai pe partea dreaptă a părţii carosabile, a­­fară de cazurile in care sunt fixate porţiuni de drumuri pentru anumite feluri de vehicule. Ele pot merge şi pe partea­ stângă, numai în timpul necesar depăşirii u­­nui alt vehicul. Vehiculele care circulă cu viteză re­Faţă de reducerea luminii farurilor şi pentru a se obţine o vizibilitate strict necesară conducătorilor de auto­­ spăcetţi-V% contra RĂCELII, ANGINEI şI GRIPEI dusă, vor merge numai pe extrema dreaptă a părţii carosabile, chiar şi pe drumurile (străzile) cu sens unic. Pe drumurile (străzile) cu două părţi carosabile, vehiculele trebue să folo­sească numai partea dreaptă in direc­ţia de mers. Părţile carosabile în ase­menea cazuri sunt considerate ca dru­muri (străzi) cu sens unic. 5. — Pe poduri, nu se vor putea an­gaja in acelaş timp două sau mai mul­te vehicule, decât dacă totalitatea greutăţii acestora nu depăşeşte tonajul pe care îl suportă podul. II. — CAMUFLAREA LUMINILOR FARURILOR DE LA AUTOVEHICULE 1. Toate autovehiculele care circulă în cuprinsul zonelor întunecate, sunt obligate să-și camufleze farurile prin unul din următoarele sisteme: — aplicarea unei „huse de far” de piele, mușama sau postav negru (nu pânză) ; — vopsirea geamurilor cu negru ; — aplicarea în spatele geamurilor a unui carton sau a unei table de metal. Lumina va străbate printr’o fereas­tră orizontală de 1/6 cm., practicată ast­fel, încât centrul conului de lumină, la 5 m., înaintea maşinei, să se găsea­scă la 9 cm., sub orizontala focarului luminei, ţinând seamă că la farurile camuflate nu se va folosi decât faza mare. 2. — Este interzis ca fereastra de lu­mină să fie verticală, sau să aibă o altă formă și alte dimensiuni decât a­­cele arătate la punctul 1 de mai sus. 3. — Nu este îngăduită camuflarea farurilor cu altă culoare în afară de negru. 4. Este strict interzis a se păstra un far sau o fază necamuflată ; deaseme­­nea este interzis a se păstra necamu­flate farurile pentru ceaţă. 5. — In afară de localităţi, circulaţia autovehiculelor cu farurile camuflate prin vopsire este oprită; aceasta, pen­tru ca la ieşirea din zona întunecată, să se poată utiliza Întreaga lumină a fa­rurilor, vehicule în zonele tuntunecate. Direc­ţia Generală a Drumurilor pentru drumurile naţionale, prefecturile de judeţ pentru drumurile judeţene şi comunele şi Primăriile pentru drumu­rile şi străzile din cuprinsul localităţi­lor, vor lua următoarele măsuri care vor trebui realizate până la 28 Fe­bruarie 1941 . 1. — In afara localităţilor. Pe ambele părţi ale drumurilor, la 50 cm., în afară de partea carosabilă, se vor aşeza «tâlpi de piatră sau de lemn vopsiţi cu alb, înalţi de 50 cm., şi groşi de cel puţin 20 cm. Distanţa intre tâlpi va fi : — 20 m. pe drumurile in linie dreptă; — 10 m. la curbe cu raza mai mare de 200 m. ; — 5 m., sau mai puţin, la curbe cu raza sub 200 m. şi la punctele critice. 3. — In cuprinsul localităţilor. Se vor marca cu alb bordurile tro­tuarelor la încrucişeri, bifurcate şi la ,­esindurile lor dinspre partea carosa­bilă.­­ Deasemenea se vor marca cu alb re­fugiile pentru călătorii tramvaielor, precum şi spaţiile destinate trecerii­­ pietonilor la încrucişeri. 3. Măsuri comune pentru localităţi şi în afara acestora.­ Se vor vopsi cu alb până la Înăl­ţimea de 1,50 m, stâlpii de tot felul, gardurile, pomii, podeţele, etc., care se găsesc pe o zonă de 2 m lăţime în a­­fara părţii carosabile.­­ La poduri,­se va vopsi cu alb mar­ginea de sus a parapetelor, pe toată lungimea si pe o lăţime de 20 cm.; deasemenea stâlpii de la capete, până la 2 m. deasupra solului. La podurile pentru cale dublă cu bordură despărţitoare, se va vopsi cu alb şi această bordură, pe toată lun­gimea ei. 4. — Cu privire la culoarea albă se specifică următoarele : — lemnul şi fierul trebuesc vopsite cu culoare pe bază de ulei ; — pietrele, stâlpii de beton şi gar­durile de inele se pot vărui. IV. SEMNALIZARE A. SEMNALIZARE OPTICA 1. — La autovehicule. a) Farurile. Din cauza camuflajului, semnalizarea cu farurile nu este po­sibilă. b) Semnalizatoarele de direcție, vor fi folosite in mod obligatoriu, oride­­câte ori va fi nevoie. c) Lumina roșie de la „stop" va fi pusă în legătură cu frâna de picior, astfel încât să nu se aprindă decât a­­tunci când se frânează. d) Becul care luminează numărul de ordine al maşinei va fi şi el camuflat, lăsându-i-se o deschizătură dreptun­ghiulară, lungă de 4 cm. şi lată de 5 mm., practicată orizontal. El va fi aşezat deasupra plăcii pe care este înscris numărul ; un obion de tablă aşezat deasupra becului, va opri lumina de a merge în sus. e) Luminile de margină — care mar­chează lărgimea vehiculelor — vor fi şi ele camuflate In acelaş fel ca şi becul care luminează numărul de or­dine. 2. — La vehiculele cu tracţiune ani­mală. Vehiculele cu tracţiune animală de toate modelele, vor trebui să circule în zonele întunecate, cu felinarul prins între roţile dinapoi sub vehicul. Dacă vehiculul este încărcat cu ma­teriale care depăşesc lungimea dricu­lui, felinarul se va aşeza la capătul încărcăturii, însă tot dedesubt pentru ca lumina să nu se proiecteze în sus. B. SEMNALIZAREA ACUSTICA Dată fiind imposibilitatea de a se semnaliza cu farurile, semnalele acus­tice (numai clacsoane și trompete) vor fi utilizate într’o cât mai largă mă­sură. Se exceptează Municipiul Bucureşti unde semnalizarea acustică rămâne interzisă. C. SEMNALE DE TEREN 1. La punctele critice ca : treceri de nivel, terpentine, poduri, curbe cu rază mică, panta repezi, porţiuni de drum u­ricate, etc., de pe tot cuprinsul ţării, se vor aşeza până la 28 Februa­rie 1941, semnalele respective prevă­zute în codul internaţioanal şi descri­se în regulamentul legii circulaţiei din 22 octombrie 1929, publicat in „Moni­torul Oficial“ No. 8 din 10 Ianuarie 1931, la art. 8 şi 9 şi în anexele A, B şi C. Aceste semnale se vor aşeza pe toa­te drumurile pe care circulă autovehi­culele, indiferent de clasificarea lor (naţionale, judeţene, comunale). Până la aceeaşi dată se vor instala şi table de orientare la bifurcată şi încrucişeri, pe drumuri şi mai ales în localităţi. 2. Referitor la adaptarea acestor semnale la situaţia de camuflaj în zo­nele întunecate, se vor lua de îndată următoarele măsuri : — Toate semnalele se vor coborî la 50 m. deasupra solului, pentru a intra în făşia de lumină redusă dată de fa­rurile camuflate. Stâlpii Insă nu vor fi scurtaţi. — Semnalele vor fi recolorate cu vopsea fosforescentă. In lipsă de ast­fel de vopsea, se vor Întrebuinţa bu­­toni de cristal denumiţi „ochi de pi­sică“. — Stâlpii pe care sunt aşezate sem­nalele, vor fi vopsiţi cu alb pe toată Înălţimea lor. I . (Va urma) III. Sporirea vizibilităţii marginilor drumurilor Curenxin ANUL XIV Vio. 4837, Sâmbătă I Fe»*«»rte f»4Tf Dintre toate materialele propriei sculpturei desigur că acela mai mult întrebuinţat nu poate fi decât bronzul cu toate variantele sale, el fiind singurul care se pretează la tot felul de „interpretări“ graţie marei sale maleabilităţi şi extraordinarei sale posibilităţi de ciselură. Intr’adevăr, bronzul nu se loveşte de inconvenientele pietrei, cum ar fi granitul ori marmura, care riscă să se rupă la o cât de n­ică atingere, greşită, pornită din mâna maestrului, dar este tocmai pentru aceasta mai pretenţios, tocmai din cauza acestor calităţi ! Căci se pune aci, la acest material, problema unei cât mai juste anatomii, la statui, şi tot­deodată aceia a anumitor efecte de lumină, ori de modeleu... Şi, pentru aceasta, se găsesc relativ puţini oa­meni precepuţi! • Doamna A. Mitrea, a cărei expo­ziţie se găseşte în a treia săptămână de plin succes, este şi d-sa o mânui­toare a bronzului şi a aramei, şi — trebuie s’o mărturisim, — d-sa nu este deloc dintre cei lipsiţi de cel meni pricepuţi! Mergeţi să vizitaţi această mani­festare de artă printre unicele în fe­lul lor, cu toate neajunsurile izvorite din tot felul de inconveniente de or­ganizare, cum ar fi, spre exemplu, lumina, care se cere mai abundentă pentru examinarea lucrărilor, ori înălţimea la care ele sunt expuse, care nu este exactă în faţa ochilor ce­lor ce le examinează. Cu toate acestea, câtă variaţie de subiecte, câtă posibilitate de decora­tiv, câtă simplitate aparentă şi cât de bogată fantezie ilustrativă... Ai impresia că te găseşti exact in per­soana unui mare maestru care plim­­băndu-se prin viaţă, încremeneşte momente din ea, prin neîntrecute schiţe... Ici un soldat, care îşi odih­neşte trupul obosit, dincolo o ceată de aceiaşi militari, înconjuraţi de roata de gură-cască din jur, dincolo alte scene, din viaţa laică ori din cea religioasă, fixate într’un admirabil desen, pe plăci de aramă ori de alamă dreptunghiulară, sau pe pereţi de vase, pe oriunde, ca şi cum posi­­bilita­tea de creaţiuni n’ar cunoaşte margini, ca şi cum aceiaşi îndrăcită fantezie ar voi să prinză totul, să nu piarză nimic din ceea ce ar putea interesa! Iar, pe deasupra tuturor, un suflu de seriozitate care ar surprinde dat fiind atât de liberul frâu al imagi­naţiei, care păstrează insă, foarte bine echilibrul şi armonia scenelor tratate, este conştiinciozitatea artis­tului onest care departe de a crede că a atins perfecţiunea, se contro­lează mereu, căutând şi mai mult să întreacă azi, pe artistul ce a fost în dânsul ieri, iar mâine pe acela ce a fost azi în el! Doamna A. Mitrea este o bună ar­tistă şi o aşteptăm cu multă încre­dere, intr’o expoziţie viitoare, cu atât mai mult cu cât bunele calităţi nu lipsesc, nici acum! M. N. N. R. — Cronica de faţă apare cu întârziere din motive independente de voinţa noastră. Cronica plastică Expoziţia Doamnei A. Mifrea i­ferita ferigit -IPuteţi sâ schimbaţi o lume...! Era frig şi mi se părea că ziua asta de sfârşit de iarnă, e mai tristă şi mai apăsătoare decăt oricare alta... şi apoi poleiul care a avut grijă să se facă simţit de atâtea ori, frica de mă vedea proptită intr’un zid, îmi tăia orice gust de hoină­reală. Trebuia să scurtez drumul prin Cişmigiu ca să ajung mai repede acasă.­­Pe o­alele mi-au ieşit dintr'odată în faţă, o femeie cu un copil. O femeie tânără, cu obrajii roşii de frig, plină de sănătate... mergea repede, mai mult alergând. Îndem­nând copibil s’o ajungă, din când in când se oprea mai departe stri­­gându-1... Şi mă uitam cu câtă ne­răbdare şi bucurie făcea micuţul paşii... părea un ursuleţ mic, alb, care încearcă să meargă. Totul n’a durat decât două, trei minute. — dar m’am pomenit stând pe loc şi privind in urma lor ca după nişte vestitori ai soarelui, ai tinereţii. Prin veselia lor, reuşiseră să mă facă să uit tot şi iarnă şi frig şi supărări. Şi nu ştiu dacă v-aţi gândit vre­odată că puteţi să schimbaţi starea sufletească a acelor din jur prin comportarea dvs.!... Puteţi să aduceţi un strop de bu­curie, de linişte, prin nimic altceva decât prin simpla prezenţă. Nu o uitaţi... veţi cunoaşte poate şi dvs. cândva, valoarea unui zâm­­bet liniştitor, C. B. Posta cititoarelor ELLY­S. — Trebuia să evitaţi gli­cerina dacă aveţi tenul uscat, aceas­ta uscându-l şi mai mult. Nu vă mai spălaţi pe faţă cu săpun. Cre­mele recomandate de farmacişti sunt bune doar pentru cine nu le între­buinţează, efectul lor fiind aproape nul. Vă dau mai jos reţeta unei creme, care nu conţine nici o substanţă vă­tămătoare şi vă va hrăni tenul. Ulei de măsline, pur 25 gr­­anolină, 18 gr. Vaselină, 37 9*­­Apă distilată, 18 gr. Puteţi pune în apa de spălat foar­te puţin borax... ajută Pentru puncte negre faceţi băi ele abur la faţă — după aceea spălaţi­­vă doar pe locurile de care sunt mai multe puncte negre — cu apă fierbinte şi săpun de ichtioi, păs­trând spuma pe faţă câteva mo­mente. După o repetare a tratamen­tului, ajung să dispară Pentru riduri, ar fi bine să vă daţi seara cu crema care v-am dat-o şi dormiţi mai mult — sunteţi tâ­nără aşa că vor dispare fără să fis nevoie de altceva. „13 IANUARIE 7937 — BANAT’. Cred că o jachetă făcută dintr’o lână albastră deschis, — culoarea cerului — v’ar veni foarte bine. Da­că nu vă place albastrul, atunci a­­legeţi-vă un ton ca al prunelor date In părg. Veţi găsi zilele acestea un model care cred că o să vă placă; datele pe care le dau sunt pentru o persoană de talie mică; dvs. dacă sunteţi de falie mijlocie procuraţi-vă 400 gr. lână in loc de 300, dintr’o lână în patru fire pe care s’o lu­craţi cu act numărul trei. Tiparul croiţi-l după măsură dvs. Sper că veţi reuşi o jachetă drăguţă şi pe care o veţi purta cu plăcere SPERANŢA R. — Puteţi între­buinţa pentru decolorare apa oxige­nată, care nici intr’un caz nu poate să vă strice pielea , iar laptele e cât se poate de folositor. Produsele de înfrumuseţare de care imi vorbiţi, nu ştiu să dea re­zultatele minunate de care scriu re­clamele. Pentru înălţimea pe care o aveţi nu sunteţi grasă aşa că nu căutaţi să mai slăbiţi. CLAUDIA Citiţi CURENTUL pentru COPII şi TINERET La zl U­RGIA Nu mai era mult până la miezul nopţii, când clopotele bisericii din mahalaua noastră, apoi dela altele de prinprejur, au inceput să boceased. Trăgeau parcă de mort: din*, dan* — din*, dan*- Departe, de la răs­pântia pe care odinioară bucureştenii au numit-o Capul podului, răbuf­neau Împuşcături de tun, veneau pârâituri de mei­­ţă fărâmiţând co­toare tari de cânepă... înspăimântaţi, mahalagiii se pregăteau să co­boare în beciuri; dar a’a aflat de la un paantc de noapte că clopotele nu sună pentru vreo primejdie din văzduh, ci că o ceată de legionari ve­nind In cântece dinspre barieră, intrase in ograda cimitirului Sfântul Haralambie, descuiase biserica, sculase din somn pe preot şi 11 pusese să citească molifte pentru cei care cădeau In lupta dintre fraţi. Câţiva se urcaseră In clopotniţă şi smucind de funii, mânau spaima peste acoperi­şurile pod­oabelor adormite, peste salcia golaşă din poarta ţintirimului, peste vârful plopului bătrân scriind in beenă un uriaş semn de mirare. A doua zi de dimineaţă, m’am dus la cimitir ca să stau de vorb­e cu prietenul Păun groparul. Nu l-am găsit. Era plecat acasă. In satul acela sărac, cocoţat pe-o râpă unde nu se face porumb, dar copiii flă­mânzi se joacă de-a mămăliga: unul stă sus pe muchea dealului de clisă şi scormonind cu un gitej ţărâna, strigă celui din vale : „Aţin-te mă că curge mălaiul...” Pentru asta, pe semne, mai toţi groparii din Bucureşti vin din satul acela. Câţiva, către marginea cimitirului, aproape de ză­­plaşul dat cu catran, isbesc icnind cu tâmnăcoapele in pământul Înghe­ţat. Sapă un şir de gropi ce se Întind cap în cap ca un lanţ de cale negre. — De ce săpaţi atâtea?... — Ca să fiel... răspunde scurt groparul cel tânăr. — Păi aveţi atâta marfă?... — Hei... Prăvălia noastră nu rămâne cu rafturile goale! zise gropa­rul râzând, şi suflându-şi nasul roşu de frig. Îşi şterse degetele de coa­da târnăcopului. Intr'adevăr, marfa nu lipsea. Eşind in uliţă, am Întâlnit un camion încărcat cu alte rafturi; coşciuge de scândură nedată la rândea. Erau goale deocamdată, dar multe, aşezate unele peste altele ca cutiile cu încălţăminte, legate curmeziş cu o funie... La un colţ, lângă zarvavagerie, o baltă de sânge nucă neinchegat, pe caldarâmul plin de mocirlă. „Pe jos!... Nu pe trotuar!..." Strigă drumeţilor un flăcăiandru cu că­ciulă brumarie, cu patul puştii la picior şi spunea sclipind In dreptul umărului. Era un erou din cei care descuiaseră peste noapte biserica. El nu Îngăduia drumeţilor să vadă băltoaca roşie de pe caldarâm. Privea crunt.­­ Dar din fericire, În mocirla uliţei nu era sânge omenesc. Eroul cu arma la picior şi spangă sclipitoare, nu se sprijinea, cum scrie Carlyle, pe o realitate, upon things. El păzea o biată dughiană de vopsele pră­dată peste noapte. Joachim Botei Un program editorial care este un îndreptar de cultură românească­ ­Activitatea Fundaţiei Regale Organizată sistematic pe biblioteci şi colecţii, fiecare din ele cu un rost bine definit, editura Fundaţiei Re­gale pentru Literatură şi Artă a reu­şit şi pe anul trecut, să realizeze din programul ei un adevărat îndrep­tar Cultural şi literar, un îndreptar pe care o experienţă fertilă in rezultate practice o ara­tă pe deplin acceptat de publicul cetitor. La începutul noului an editorial, un mic bilanţ nu e numai o justifi­care dar şi o indicaţie asupra acti­vităţii viitoare şi în această privinţă e lămuritor. Să trecem deci în revistă realiză­rile anului încheiat, expresive prin însăşi enumerarea lor. Iată atâtea nume şi cărţi care dau imagine lumi­noasă şi completă a progresului cul­turii noastre în ultimul timp: N. Cartojan : „Istoria literaturii ro­mâne vechi, vol. I" ; Sextil Puşcariu: Limba română; Lucian Blaga : Di­ferenţialele divine; E. Giurgiuca : Poeţii tineri ardeleni; E. Lovinescu : Titu Maiorescu; Institutul Dr. Can­­tacuzino : Manual de boli infecţioase; Al. Rosetti : Istoria limbii române, vol. I ed. II-a; Tudor Arghezi: Ver­suri, ed. II-a; C. Rădulescu-Motru : Timp şi destin; Pompiliu Constanti­­nescu : Tudor Arghezi; Aurel Marin: pentru Literaturi şi Artă) însemnări despre lume, prieteni şi moarte; Const. Virgil Gheor­ghiu: Caligrafie pe zăpadă; N. Iorga : Sfa­turi pe întuneric, vol. II; Mircea Badea : încântaţii; Eugen Angelescu: Introducere în chimia fizică ; V. Voi­­culescu : întrezăriri; D. Ciur­seu : Pământul luminilor mele ; Gh. Raco­­veanu : Gravura in lemn la mănăsti­rea Neamţul; Mihail Sadoveanu: Opere vol. I; P. Fleming : O călăto­rie de la Peking la Caşmir; Dem. Russo : Studii istorice greco-române ; Şerban Cioculescu: Viaţa lui I. L. Caragiale ; ing. M. Kont­eschweller ! Radioelectricitate; Sa­in­te Beuve: Pagini de critică ; C. Brâiloiu : Cinei cântece de leagăn; Silvestri: Jocuri populare româneşti; E. Madach '• Tragedia omului, ed. Il-a; Const. C. Giurescu : Istoria Românilor, vol. II, ed. IlI-a ; N. Bâlcescu : Opere ; Mi­­hail Fărcăşanu : Monarhia socială,­ Shakespeare: Furtuna şi Concian. Pentru sezonul în curs, editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Arte este de reţinut că anunţă — pe lângă volumele recent apărute — un mănunchi tot atât de bogat şi de variat de cărţi menite să ilustrez® genuri şi specialităţi dintre cele mai hotăritoare pentru orientarea cetito­rilor de azi. Ideologia vremurilor de azi­­ — Pe marginea conferinţei d-lui dr. Dietrich — „Temeliile spirituale ale nouei Eu­rope" este titlul conferinţei pe care d. dr Dietrich, şeful presei germane a rostit-o la Praga. Consideraţiunile d-sale nu privesc numai concepţia naţional socialistă, ci sunt valabile pentru definirea revoluţiei pe care o trăesc toate popoarele Europei şi chiar ale lumii întregi. Asistăm astăzi la moartea unei concepţii false. Li­bertatea, în sensul în care a fost a­­nunţată şi realizată de revoluţia franceză. Este fals că omul poate acţiona pe măsura fiinţei sale. Mai ales atunci când acţiunea sa vine în contrazicere cu scopurile colectivi­tăţii. Libertatea astfel înţeleasă alu­necă uşor pe panta unui individua­lism periculos, care consacră perso­nalităţi lipsite de valoare şi care a­­jutate de o frazeologie bombastică, acoperă adevăratele individualităţi, crescute din matca uniformă a colec­tivităţii. Referindu-se la Germania d, dr. Dietrich acuză pe acei cari afirmă că răsboiul dus de Germania ar a­­vea scopuri imperialiste. Dar poate fi acuzat poporul care nu urmăreşte decât cimentarea raporturilor dintre indivizii aparţinând aceleeaşi rase? S'a văzut unde a dus Individualismul francez. Poporul s’a irosit in căuta­rea de punţi dela egal la egal, pro­vocând astfel crearea unor prăpăstii între clasele sociale. Naţional socia­lismul îşi propune dimpotrivă să rea­lizeze armonia deplină între indivizi. Deasemenea a susţine stricta egali­tate a indivizilor este cel puţin exa­gerat. Se poate susţine o egalitate, dar în sensul că fiecare se poate a­­firma pe măsura posibilităţilor sal® în armonie cu interesele colectivităţii pe care o reprezintă. Revoluţia timpurilor noastre tind® spre a da fiecăruia ce este al său. Poporul cel mai muncitor, cel mai solidar, cel mai sănătos va fi un frunte — încât drumurile rămân des­chise. Depinde numai de posibilită­ţile latente ale fiecărui popor. Aniversarea „Gazetei Municipale11 ■ 1 1 l’"*' 1 ■ " ■ i^——mmm mim Bff „Gazeta Municipală“ a împlinit nouă ani de existenţă. La această aniversare asociem şi cuvântul nostru cu cele mai calde urări pentru viitor întrucât recu­noaştem în „Gazeta Municipală“ una din acele puţine publicaţii care şi-au definit un rost folositor in presa noastră periodică. Intr’adevăr „Gazeta Municipală“ constitue în această materie un e­­xemplu. Munca migăloasă care se învederează din punctuala şi bo­gata sa informaţie, competinţa în discutarea problemelor de speciali­tate şi pertinenţa ţinutei sale, fac din această gazetă nu numai un săptămânal apreciat cu prisosinţă de cititori, ci şi un preţios îndrep­tar pentru edilitatea bucureşteană. Timp de nouă ani „Gazeta Mu­nicipală“ şi-a însuşit astfel cu vrednicie rolul de a colabora la progresul Capitalei, oferind suges­tii fecunde şi expunând deziderate­le juste ale cetăţenilor De aceea la această aniversare ce constitue un temeinic indiciu de longevitate, ne exprimăm toată bu­curia faţă de biruinţa sa şi încre­derea in viitorul acestei gazetă. Iar confratelui Mi­ni Dragomirescu­, directori al „Gazetei Municipale“, îi adresăm toate felicitările pentru munca și priceperea cu care a rea­lizat această operă. A apărut „Cortina" Azi s’a pus în vânzare la tott® chioşcurile din Capitală, No. 33 al excelentului ziar săptămânal de teatru, muzică şi cinemato­graf „Cortina“. Cuprinsul prezintă numeroase reportagii din viaţa teatrală, ştiri, cancanuri, concursuri dis­tractive, umor, cronică dramati­că, etc. precum şi indiscreţii din lumea culiselor. In acest număr colaborează cu schiţe, nuvele, interviewuri şi reportagii romanţate: George Groner, H. Nicolaide, Const. Co­­ntan, Virgil Stoenescu, Coca Darna, Ion Dinescu,­­ Bătrânul Spectator, etc. Cursurile de limba italiana Cursurile de limba italiană pen­tru începători şi înaintaţi începute de mult continuă cu mare afluen­ţă a publicului. Cursul superior de limbă (anul III) după dorinţa celor înscrişi a fost împărţit în două secţiuni cu trei ore pe săptămână dintre care : două sunt dedicate stilisticei şi compoziţei, iar una istoriei limbei. In acelaş timp şi cu aceiaşi a­­fluenţă a publicului au loc cursu­rile de cultură dintre care in mod deosebit interesant este acela al istoriei artei contemporane. Arta Ie figurative şi arhitectura sunt ac­tualmente în Italia într’o fază de adevărată renaştere care va inte­resa în mod deosebit publicul ro­mânesc doritor de a cunoaşte noui­­le progrese artistice italiene care se altoiesc pe milenara tradiţie ete primat. Lecţiile de istoria artei, ţinute de d. prof. Salvatore Sibilie au loc Marţi şi Vineri de la 7 la 8 la sediul cursurilor din str. Biserica Amzei Nr­ 2. Vineri 31 ianuarie 49­ ­.00: ORA DIMINEŢII : Radio jurnal (I); Muzică (discuri). 1315.: Ora oficială; Radio jurnal (II). 13.30: Concert de prânz — Orchestra Radio, diri­j. de Ion Ghiga; Preludiu de Mozetti; Garofita — potpuriu , na­ţional de Gheorghe Dinicu. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Continuarea concertului orch. Radio : Uvertura la „Fata răzeşului“ de Caudeila 14.10: Ora oficială. Radio jurnal (III). 14.30: Continuarea concertului Orch. Radio : Potpuriu • pe motive de Heil­­mesberger de schpold. Pauză Uvertura la „Poet şi ţăran“ de Suppé. 15.00: Ora oficială: Radio jurnal (IV). 18.00: Ora militară româno-germană 18.45: Muzică instrumentală (discuri): Tambourin de Rameau și Cucul-rondo de Daquin (elavein: Wanda Landow­ska); Final din „Concertul pentru flaut“ de Mozart (flaut: John Anadio); Clar de lună de Debussy (mian: Percy Grainger); P­­anterii de Hans Blind (pian: autorul); Lebăda de Sein' Sa­ns (vioară); Scherzo tarantellă de­­Wieni­awski (vioară); Perpetuum mobile d® Weber (pian: Alexander Brailowsky) 19.15: Dansuri din diferite ţări (dis­­curi); Paso doble de Marquina; Dar.î englezesc; Tarantel® de Cesar Cui (Orch. Lamoureux dir. de Albert Wolff); Dans slav nr 10 de Dvorak; Poloneza de Chopin; Dans suedez de Graener; Gopak de Moussorgsky (Or­chestra simfonică din Londra, dirij. de Albert Coates). 19.45: Serviciul de știri germane. 20.00: Ora oficială; Radio jurnal (V), 20.20: Seara de operă­­ . OTELLO”, operă în 4 acte de Verdi (discuri) : Otello — Nicolo Fusati; Jago — Apol­lo Granforte; Cassio — Fiero Girardi; Desdemona — Maria Carbone; Emili®— Tamara Bellacche. Orchestra și Corul operei Scala, di­rijat de Carlo Sabario. In pauză (22.00~22.30); Ora oficială; Radio Jurnal (VI); Sport. 33.50: Muzică de dans (discuri), 23.00: Jurnalul pentru străinătate in limbile: germană, italiană și franceză.

Next