Curentul, februarie 1941 (Anul 14, nr. 4657-4684)
1941-02-01 / nr. 4657
g (8 pagini) Anul 1941 se anunţă sub auspicii frumoase pentru basketballul românesc. Turneul de la Triest, unde trebuia să întâlnim Italia şi Germania era o evadare a acestui sport în străinătate, o evadare în adevăratul sens al cuvântului, pentru că întâlnirile internaţionale ale României pe tărâmul basketului au avut un caracter foarte restrâns, până acum Directoratul de voievoi basket a trebuit să renunţe Insă la turneul dela Triest pentru că nu s’a reuşit să se obţină vizele necesare deplasării. Speranţe sunt însă pentru alte întâlniri internaţionale, dintre care, după cum am anunţat, foarte probabil este un turneu, tot in Italia, mai spre vară. ROMANIA A — ROMANIA B In acest scop, pregătirile au inceput on asiduitate. Comisia basketballul s-a întrunit aseară şi a programat pentru Duminică 2 Februarie un match intre România A şi România B. Această partidă prezintă o importantă deosebită, din mai multe motive. In primul rând, nu are caracterul de a da o formă definitivă lotului national, care după aceea, va fi supus la o serie de antrenamente speciale, ale jucătorilor atât separat, cât fiin comun, pentru că basketul românesc să atingă un nivel cât mai avansa. După aceea, intălnirea de Duminică ave ţi scopul da a verifica forma actuală a jucătorilor selecţionaţi, pentruca după seria de antrenamente pe care am menţionat-o mai sun, jucătorii să ajungă la „acelaş numitor" din punctul de vedere al formei. FORMAŢIILE CELOR DOUA SELECŢIONATE Tot in şedinţa de ori a Comisiei de basket, s'au alcătuit şi cele două selecţionate, care au următoarea alcătuire : ROMANIA A : Duda Riegler, Lear Teodorssen, Balteanu, Alexandre Rosu Prunescu, Herold. ROMANIA B : Tică Berard, Puia Pepescu, Cicero Danielescu, Vulescu, Brelorian, Epurau. Matehul dintre România A .si România B se va juca Duminică, in sala liceului Cantemir la orele 17. Duminică în sala liceului „Cantemir“ România A va juca cu România B un match de basket ball, pentru verificarea formei și stabilirea definitivă a lotului naţonal Venus şi Metropola se întâlnesc azi în ultimul match al campionatului de hokey pe ghiaţă Campionatul de hokey pe ghiaţă va lua sfârşit astăseară, cu matehul Venus-Metropola, care se va desfăşura la orele 19.15 pe ghiaţa patinoarului Otetelişanu. Partida aceasta este o simplă formalitate, întrucât victoria nu poate scăpa „negrilor”, dar rezultatul oricare ar fi el, nu va schimba cu nimic actualul clasament, Juventus fiind, în orice caz campion şi pe 1941. Formaţiile ce vor fi ■ aliniate sunt: VENUS, Flueraş, Buia, Marinescu, El. Popescu, Cantacuzino, Cozma, Bărbulescu, Teodorescu, Vulcănescu ,Tomovici1. METROPOLA : Busac, Vasilichian, Tudor Ion, Bărbulescu, Pop, Balanetzki, Feraru, Freipkiewics, Grzwinski. CLASAMENTUL Juventes 4 3 10 14:17 Venus * 1 1 1 8:43 Metropola 3 0 0 3 3 :18 0 astâseara, cupa de sabie „Cluj“ în sala Cercului Militar Prima competiţie a anului, organizata de directoratul scrimei, aa va petrece astăseară In sala Cercului Militar. Începând de la orele 1980 au inscris 14 din cei mai buni acrimeari, număr care nu asta bai definitiv, deoarece înscrierile se primesc până la începerea asalturilor Competiţia ce va avea loc astăseară este cupa „Cluj" pentru sabie. Câştigând şi următorii cinci clasați vor primi distincţii. Juriul va fi format din oficialii directoratului Concursul de sabie de astăseară din sala Cercului Militar se anunță sub frumoase auspicii, din toate punctele de vedere. Gala de box amânată, nu se va mai ţine Gala de box care urma să aibă loc Sâmbătă, 25 Ianuarie şi care a fost amânată „fără termen", noţiune care făsa să se Întrevadă o posibilitate, o organizare ulterioară, a fost anulată, astfel că ea nu mai preocupă cercurile oficiale Ba seva mai mult, suntem informaţi că directoratul boxului se va mulţumi doar cu această calitate „oficială" renunţând şi la aceea de organizator. Astăzi se va şti precis dacă echipa naţională de hokey pleacă în Germania In legătură cu plecarea echipei naţionale de hokey pe ghiaţă In Germania ţi Elveţia, nu se ştie încă nimic precis. Formalităţile necesare sunt îndeplinite de oficialitate, intr'un ritm accelerat. Abea astăzi se va putea afirma cu siguranţă. In urma ultimelor demersuri, dacă lotul naţional va pleca sau nu Duminică în Elveţia şi apoi In Germania * 12 Circulaţia pe drumuri şi in localităţi pe tmpul nopţii în zonele întunecate Prin instrucţiunile de faţă s’au fixat norme de circulaţie pe timpul nopţii în localităţile şi pe drumurile care intră în zonele Întunecata fixate de Marele Stat Major, întrucât pentru motiva de apărare naţională, se poate dispune oricând întunecarea parţială sau totală a teritoriului ţării, prezentele instrucţiuni trebuesc cunoscute din timp de către toţi posesorii şi conducătorii de vehicule, precum şi de toate autorităţile cvile şi militare, pentru ca la nevoe să poată fi aplicate de Îndată ţi integral. L — REGULI GENERALE DE CIRCULAŢIE L — Fiecare părtat la circulaţia publică trebue să se poarte astfel, încât să nu împiedece circulaţia şi să nu provoace accidente. 2. — Toată lumea trebue să se supună ţi să execute semnalele ţi indicaţiunile date de către agenţii de circulaţie ai poliţiei şi jandarmeriei, care au întâietate asupra regulelor generale şi speciale de circulaţie şi care — în anumite cazuri — pot fi contrare acestora. 3. Partea carosabilă a drumurilor este rezervată exclusiv vehiculelor, pietonii neputând circula decât pe trotuaare în oraşe şi pe cât posibil în afara părţii carosabile pe drumurile din localităţile In care nu sunt trotuare sau în afară de localităţi. Acolo unde pietonii sunt nevoiţi să circule pe partea carosabilă — din lipsă de loc In afara acesteia — ei se vor conforma regulilor stabilite la capitolul „Pietonii” din prezentele instrucţiuni. 4. — Vehiculele circulă numai pe partea dreaptă a părţii carosabile, afară de cazurile in care sunt fixate porţiuni de drumuri pentru anumite feluri de vehicule. Ele pot merge şi pe partea stângă, numai în timpul necesar depăşirii unui alt vehicul. Vehiculele care circulă cu viteză reFaţă de reducerea luminii farurilor şi pentru a se obţine o vizibilitate strict necesară conducătorilor de auto spăcetţi-V% contra RĂCELII, ANGINEI şI GRIPEI dusă, vor merge numai pe extrema dreaptă a părţii carosabile, chiar şi pe drumurile (străzile) cu sens unic. Pe drumurile (străzile) cu două părţi carosabile, vehiculele trebue să folosească numai partea dreaptă in direcţia de mers. Părţile carosabile în asemenea cazuri sunt considerate ca drumuri (străzi) cu sens unic. 5. — Pe poduri, nu se vor putea angaja in acelaş timp două sau mai multe vehicule, decât dacă totalitatea greutăţii acestora nu depăşeşte tonajul pe care îl suportă podul. II. — CAMUFLAREA LUMINILOR FARURILOR DE LA AUTOVEHICULE 1. Toate autovehiculele care circulă în cuprinsul zonelor întunecate, sunt obligate să-și camufleze farurile prin unul din următoarele sisteme: — aplicarea unei „huse de far” de piele, mușama sau postav negru (nu pânză) ; — vopsirea geamurilor cu negru ; — aplicarea în spatele geamurilor a unui carton sau a unei table de metal. Lumina va străbate printr’o fereastră orizontală de 1/6 cm., practicată astfel, încât centrul conului de lumină, la 5 m., înaintea maşinei, să se găsească la 9 cm., sub orizontala focarului luminei, ţinând seamă că la farurile camuflate nu se va folosi decât faza mare. 2. — Este interzis ca fereastra de lumină să fie verticală, sau să aibă o altă formă și alte dimensiuni decât acele arătate la punctul 1 de mai sus. 3. — Nu este îngăduită camuflarea farurilor cu altă culoare în afară de negru. 4. Este strict interzis a se păstra un far sau o fază necamuflată ; deasemenea este interzis a se păstra necamuflate farurile pentru ceaţă. 5. — In afară de localităţi, circulaţia autovehiculelor cu farurile camuflate prin vopsire este oprită; aceasta, pentru ca la ieşirea din zona întunecată, să se poată utiliza Întreaga lumină a farurilor, vehicule în zonele tuntunecate. Direcţia Generală a Drumurilor pentru drumurile naţionale, prefecturile de judeţ pentru drumurile judeţene şi comunele şi Primăriile pentru drumurile şi străzile din cuprinsul localităţilor, vor lua următoarele măsuri care vor trebui realizate până la 28 Februarie 1941 . 1. — In afara localităţilor. Pe ambele părţi ale drumurilor, la 50 cm., în afară de partea carosabilă, se vor aşeza «tâlpi de piatră sau de lemn vopsiţi cu alb, înalţi de 50 cm., şi groşi de cel puţin 20 cm. Distanţa intre tâlpi va fi : — 20 m. pe drumurile in linie dreptă; — 10 m. la curbe cu raza mai mare de 200 m. ; — 5 m., sau mai puţin, la curbe cu raza sub 200 m. şi la punctele critice. 3. — In cuprinsul localităţilor. Se vor marca cu alb bordurile trotuarelor la încrucişeri, bifurcate şi la ,esindurile lor dinspre partea carosabilă. Deasemenea se vor marca cu alb refugiile pentru călătorii tramvaielor, precum şi spaţiile destinate trecerii pietonilor la încrucişeri. 3. Măsuri comune pentru localităţi şi în afara acestora. Se vor vopsi cu alb până la Înălţimea de 1,50 m, stâlpii de tot felul, gardurile, pomii, podeţele, etc., care se găsesc pe o zonă de 2 m lăţime în afara părţii carosabile. La poduri,se va vopsi cu alb marginea de sus a parapetelor, pe toată lungimea si pe o lăţime de 20 cm.; deasemenea stâlpii de la capete, până la 2 m. deasupra solului. La podurile pentru cale dublă cu bordură despărţitoare, se va vopsi cu alb şi această bordură, pe toată lungimea ei. 4. — Cu privire la culoarea albă se specifică următoarele : — lemnul şi fierul trebuesc vopsite cu culoare pe bază de ulei ; — pietrele, stâlpii de beton şi gardurile de inele se pot vărui. IV. SEMNALIZARE A. SEMNALIZARE OPTICA 1. — La autovehicule. a) Farurile. Din cauza camuflajului, semnalizarea cu farurile nu este posibilă. b) Semnalizatoarele de direcție, vor fi folosite in mod obligatoriu, oridecâte ori va fi nevoie. c) Lumina roșie de la „stop" va fi pusă în legătură cu frâna de picior, astfel încât să nu se aprindă decât atunci când se frânează. d) Becul care luminează numărul de ordine al maşinei va fi şi el camuflat, lăsându-i-se o deschizătură dreptunghiulară, lungă de 4 cm. şi lată de 5 mm., practicată orizontal. El va fi aşezat deasupra plăcii pe care este înscris numărul ; un obion de tablă aşezat deasupra becului, va opri lumina de a merge în sus. e) Luminile de margină — care marchează lărgimea vehiculelor — vor fi şi ele camuflate In acelaş fel ca şi becul care luminează numărul de ordine. 2. — La vehiculele cu tracţiune animală. Vehiculele cu tracţiune animală de toate modelele, vor trebui să circule în zonele întunecate, cu felinarul prins între roţile dinapoi sub vehicul. Dacă vehiculul este încărcat cu materiale care depăşesc lungimea dricului, felinarul se va aşeza la capătul încărcăturii, însă tot dedesubt pentru ca lumina să nu se proiecteze în sus. B. SEMNALIZAREA ACUSTICA Dată fiind imposibilitatea de a se semnaliza cu farurile, semnalele acustice (numai clacsoane și trompete) vor fi utilizate într’o cât mai largă măsură. Se exceptează Municipiul Bucureşti unde semnalizarea acustică rămâne interzisă. C. SEMNALE DE TEREN 1. La punctele critice ca : treceri de nivel, terpentine, poduri, curbe cu rază mică, panta repezi, porţiuni de drum uricate, etc., de pe tot cuprinsul ţării, se vor aşeza până la 28 Februarie 1941, semnalele respective prevăzute în codul internaţioanal şi descrise în regulamentul legii circulaţiei din 22 octombrie 1929, publicat in „Monitorul Oficial“ No. 8 din 10 Ianuarie 1931, la art. 8 şi 9 şi în anexele A, B şi C. Aceste semnale se vor aşeza pe toate drumurile pe care circulă autovehiculele, indiferent de clasificarea lor (naţionale, judeţene, comunale). Până la aceeaşi dată se vor instala şi table de orientare la bifurcată şi încrucişeri, pe drumuri şi mai ales în localităţi. 2. Referitor la adaptarea acestor semnale la situaţia de camuflaj în zonele întunecate, se vor lua de îndată următoarele măsuri : — Toate semnalele se vor coborî la 50 m. deasupra solului, pentru a intra în făşia de lumină redusă dată de farurile camuflate. Stâlpii Insă nu vor fi scurtaţi. — Semnalele vor fi recolorate cu vopsea fosforescentă. In lipsă de astfel de vopsea, se vor Întrebuinţa butoni de cristal denumiţi „ochi de pisică“. — Stâlpii pe care sunt aşezate semnalele, vor fi vopsiţi cu alb pe toată Înălţimea lor. I . (Va urma) III. Sporirea vizibilităţii marginilor drumurilor Curenxin ANUL XIV Vio. 4837, Sâmbătă I Fe»*«»rte f»4Tf Dintre toate materialele propriei sculpturei desigur că acela mai mult întrebuinţat nu poate fi decât bronzul cu toate variantele sale, el fiind singurul care se pretează la tot felul de „interpretări“ graţie marei sale maleabilităţi şi extraordinarei sale posibilităţi de ciselură. Intr’adevăr, bronzul nu se loveşte de inconvenientele pietrei, cum ar fi granitul ori marmura, care riscă să se rupă la o cât de nică atingere, greşită, pornită din mâna maestrului, dar este tocmai pentru aceasta mai pretenţios, tocmai din cauza acestor calităţi ! Căci se pune aci, la acest material, problema unei cât mai juste anatomii, la statui, şi totdeodată aceia a anumitor efecte de lumină, ori de modeleu... Şi, pentru aceasta, se găsesc relativ puţini oameni precepuţi! • Doamna A. Mitrea, a cărei expoziţie se găseşte în a treia săptămână de plin succes, este şi d-sa o mânuitoare a bronzului şi a aramei, şi — trebuie s’o mărturisim, — d-sa nu este deloc dintre cei lipsiţi de cel meni pricepuţi! Mergeţi să vizitaţi această manifestare de artă printre unicele în felul lor, cu toate neajunsurile izvorite din tot felul de inconveniente de organizare, cum ar fi, spre exemplu, lumina, care se cere mai abundentă pentru examinarea lucrărilor, ori înălţimea la care ele sunt expuse, care nu este exactă în faţa ochilor celor ce le examinează. Cu toate acestea, câtă variaţie de subiecte, câtă posibilitate de decorativ, câtă simplitate aparentă şi cât de bogată fantezie ilustrativă... Ai impresia că te găseşti exact in persoana unui mare maestru care plimbăndu-se prin viaţă, încremeneşte momente din ea, prin neîntrecute schiţe... Ici un soldat, care îşi odihneşte trupul obosit, dincolo o ceată de aceiaşi militari, înconjuraţi de roata de gură-cască din jur, dincolo alte scene, din viaţa laică ori din cea religioasă, fixate într’un admirabil desen, pe plăci de aramă ori de alamă dreptunghiulară, sau pe pereţi de vase, pe oriunde, ca şi cum posibilitatea de creaţiuni n’ar cunoaşte margini, ca şi cum aceiaşi îndrăcită fantezie ar voi să prinză totul, să nu piarză nimic din ceea ce ar putea interesa! Iar, pe deasupra tuturor, un suflu de seriozitate care ar surprinde dat fiind atât de liberul frâu al imaginaţiei, care păstrează insă, foarte bine echilibrul şi armonia scenelor tratate, este conştiinciozitatea artistului onest care departe de a crede că a atins perfecţiunea, se controlează mereu, căutând şi mai mult să întreacă azi, pe artistul ce a fost în dânsul ieri, iar mâine pe acela ce a fost azi în el! Doamna A. Mitrea este o bună artistă şi o aşteptăm cu multă încredere, intr’o expoziţie viitoare, cu atât mai mult cu cât bunele calităţi nu lipsesc, nici acum! M. N. N. R. — Cronica de faţă apare cu întârziere din motive independente de voinţa noastră. Cronica plastică Expoziţia Doamnei A. Mifrea iferita ferigit -IPuteţi sâ schimbaţi o lume...! Era frig şi mi se părea că ziua asta de sfârşit de iarnă, e mai tristă şi mai apăsătoare decăt oricare alta... şi apoi poleiul care a avut grijă să se facă simţit de atâtea ori, frica de mă vedea proptită intr’un zid, îmi tăia orice gust de hoinăreală. Trebuia să scurtez drumul prin Cişmigiu ca să ajung mai repede acasă.Pe oalele mi-au ieşit dintr'odată în faţă, o femeie cu un copil. O femeie tânără, cu obrajii roşii de frig, plină de sănătate... mergea repede, mai mult alergând. Îndemnând copibil s’o ajungă, din când in când se oprea mai departe strigându-1... Şi mă uitam cu câtă nerăbdare şi bucurie făcea micuţul paşii... părea un ursuleţ mic, alb, care încearcă să meargă. Totul n’a durat decât două, trei minute. — dar m’am pomenit stând pe loc şi privind in urma lor ca după nişte vestitori ai soarelui, ai tinereţii. Prin veselia lor, reuşiseră să mă facă să uit tot şi iarnă şi frig şi supărări. Şi nu ştiu dacă v-aţi gândit vreodată că puteţi să schimbaţi starea sufletească a acelor din jur prin comportarea dvs.!... Puteţi să aduceţi un strop de bucurie, de linişte, prin nimic altceva decât prin simpla prezenţă. Nu o uitaţi... veţi cunoaşte poate şi dvs. cândva, valoarea unui zâmbet liniştitor, C. B. Posta cititoarelor ELLYS. — Trebuia să evitaţi glicerina dacă aveţi tenul uscat, aceasta uscându-l şi mai mult. Nu vă mai spălaţi pe faţă cu săpun. Cremele recomandate de farmacişti sunt bune doar pentru cine nu le întrebuinţează, efectul lor fiind aproape nul. Vă dau mai jos reţeta unei creme, care nu conţine nici o substanţă vătămătoare şi vă va hrăni tenul. Ulei de măsline, pur 25 granolină, 18 gr. Vaselină, 37 9*Apă distilată, 18 gr. Puteţi pune în apa de spălat foarte puţin borax... ajută Pentru puncte negre faceţi băi ele abur la faţă — după aceea spălaţivă doar pe locurile de care sunt mai multe puncte negre — cu apă fierbinte şi săpun de ichtioi, păstrând spuma pe faţă câteva momente. După o repetare a tratamentului, ajung să dispară Pentru riduri, ar fi bine să vă daţi seara cu crema care v-am dat-o şi dormiţi mai mult — sunteţi tânără aşa că vor dispare fără să fis nevoie de altceva. „13 IANUARIE 7937 — BANAT’. Cred că o jachetă făcută dintr’o lână albastră deschis, — culoarea cerului — v’ar veni foarte bine. Dacă nu vă place albastrul, atunci alegeţi-vă un ton ca al prunelor date In părg. Veţi găsi zilele acestea un model care cred că o să vă placă; datele pe care le dau sunt pentru o persoană de talie mică; dvs. dacă sunteţi de falie mijlocie procuraţi-vă 400 gr. lână in loc de 300, dintr’o lână în patru fire pe care s’o lucraţi cu act numărul trei. Tiparul croiţi-l după măsură dvs. Sper că veţi reuşi o jachetă drăguţă şi pe care o veţi purta cu plăcere SPERANŢA R. — Puteţi întrebuinţa pentru decolorare apa oxigenată, care nici intr’un caz nu poate să vă strice pielea , iar laptele e cât se poate de folositor. Produsele de înfrumuseţare de care imi vorbiţi, nu ştiu să dea rezultatele minunate de care scriu reclamele. Pentru înălţimea pe care o aveţi nu sunteţi grasă aşa că nu căutaţi să mai slăbiţi. CLAUDIA Citiţi CURENTUL pentru COPII şi TINERET La zl URGIA Nu mai era mult până la miezul nopţii, când clopotele bisericii din mahalaua noastră, apoi dela altele de prinprejur, au inceput să boceased. Trăgeau parcă de mort: din*, dan* — din*, dan*- Departe, de la răspântia pe care odinioară bucureştenii au numit-o Capul podului, răbufneau Împuşcături de tun, veneau pârâituri de meiţă fărâmiţând cotoare tari de cânepă... înspăimântaţi, mahalagiii se pregăteau să coboare în beciuri; dar a’a aflat de la un paantc de noapte că clopotele nu sună pentru vreo primejdie din văzduh, ci că o ceată de legionari venind In cântece dinspre barieră, intrase in ograda cimitirului Sfântul Haralambie, descuiase biserica, sculase din somn pe preot şi 11 pusese să citească molifte pentru cei care cădeau In lupta dintre fraţi. Câţiva se urcaseră In clopotniţă şi smucind de funii, mânau spaima peste acoperişurile podoabelor adormite, peste salcia golaşă din poarta ţintirimului, peste vârful plopului bătrân scriind in beenă un uriaş semn de mirare. A doua zi de dimineaţă, m’am dus la cimitir ca să stau de vorbe cu prietenul Păun groparul. Nu l-am găsit. Era plecat acasă. In satul acela sărac, cocoţat pe-o râpă unde nu se face porumb, dar copiii flămânzi se joacă de-a mămăliga: unul stă sus pe muchea dealului de clisă şi scormonind cu un gitej ţărâna, strigă celui din vale : „Aţin-te mă că curge mălaiul...” Pentru asta, pe semne, mai toţi groparii din Bucureşti vin din satul acela. Câţiva, către marginea cimitirului, aproape de zăplaşul dat cu catran, isbesc icnind cu tâmnăcoapele in pământul Îngheţat. Sapă un şir de gropi ce se Întind cap în cap ca un lanţ de cale negre. — De ce săpaţi atâtea?... — Ca să fiel... răspunde scurt groparul cel tânăr. — Păi aveţi atâta marfă?... — Hei... Prăvălia noastră nu rămâne cu rafturile goale! zise groparul râzând, şi suflându-şi nasul roşu de frig. Îşi şterse degetele de coada târnăcopului. Intr'adevăr, marfa nu lipsea. Eşind in uliţă, am Întâlnit un camion încărcat cu alte rafturi; coşciuge de scândură nedată la rândea. Erau goale deocamdată, dar multe, aşezate unele peste altele ca cutiile cu încălţăminte, legate curmeziş cu o funie... La un colţ, lângă zarvavagerie, o baltă de sânge nucă neinchegat, pe caldarâmul plin de mocirlă. „Pe jos!... Nu pe trotuar!..." Strigă drumeţilor un flăcăiandru cu căciulă brumarie, cu patul puştii la picior şi spunea sclipind In dreptul umărului. Era un erou din cei care descuiaseră peste noapte biserica. El nu Îngăduia drumeţilor să vadă băltoaca roşie de pe caldarâm. Privea crunt. Dar din fericire, În mocirla uliţei nu era sânge omenesc. Eroul cu arma la picior şi spangă sclipitoare, nu se sprijinea, cum scrie Carlyle, pe o realitate, upon things. El păzea o biată dughiană de vopsele prădată peste noapte. Joachim Botei Un program editorial care este un îndreptar de cultură românească Activitatea Fundaţiei Regale Organizată sistematic pe biblioteci şi colecţii, fiecare din ele cu un rost bine definit, editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă a reuşit şi pe anul trecut, să realizeze din programul ei un adevărat îndreptar Cultural şi literar, un îndreptar pe care o experienţă fertilă in rezultate practice o arată pe deplin acceptat de publicul cetitor. La începutul noului an editorial, un mic bilanţ nu e numai o justificare dar şi o indicaţie asupra activităţii viitoare şi în această privinţă e lămuritor. Să trecem deci în revistă realizările anului încheiat, expresive prin însăşi enumerarea lor. Iată atâtea nume şi cărţi care dau imagine luminoasă şi completă a progresului culturii noastre în ultimul timp: N. Cartojan : „Istoria literaturii române vechi, vol. I" ; Sextil Puşcariu: Limba română; Lucian Blaga : Diferenţialele divine; E. Giurgiuca : Poeţii tineri ardeleni; E. Lovinescu : Titu Maiorescu; Institutul Dr. Cantacuzino : Manual de boli infecţioase; Al. Rosetti : Istoria limbii române, vol. I ed. II-a; Tudor Arghezi: Versuri, ed. II-a; C. Rădulescu-Motru : Timp şi destin; Pompiliu Constantinescu : Tudor Arghezi; Aurel Marin: pentru Literaturi şi Artă) însemnări despre lume, prieteni şi moarte; Const. Virgil Gheorghiu: Caligrafie pe zăpadă; N. Iorga : Sfaturi pe întuneric, vol. II; Mircea Badea : încântaţii; Eugen Angelescu: Introducere în chimia fizică ; V. Voiculescu : întrezăriri; D. Ciurseu : Pământul luminilor mele ; Gh. Racoveanu : Gravura in lemn la mănăstirea Neamţul; Mihail Sadoveanu: Opere vol. I; P. Fleming : O călătorie de la Peking la Caşmir; Dem. Russo : Studii istorice greco-române ; Şerban Cioculescu: Viaţa lui I. L. Caragiale ; ing. M. Konteschweller ! Radioelectricitate; Sainte Beuve: Pagini de critică ; C. Brâiloiu : Cinei cântece de leagăn; Silvestri: Jocuri populare româneşti; E. Madach '• Tragedia omului, ed. Il-a; Const. C. Giurescu : Istoria Românilor, vol. II, ed. IlI-a ; N. Bâlcescu : Opere ; Mihail Fărcăşanu : Monarhia socială, Shakespeare: Furtuna şi Concian. Pentru sezonul în curs, editura Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Arte este de reţinut că anunţă — pe lângă volumele recent apărute — un mănunchi tot atât de bogat şi de variat de cărţi menite să ilustrez® genuri şi specialităţi dintre cele mai hotăritoare pentru orientarea cetitorilor de azi. Ideologia vremurilor de azi — Pe marginea conferinţei d-lui dr. Dietrich — „Temeliile spirituale ale nouei Europe" este titlul conferinţei pe care d. dr Dietrich, şeful presei germane a rostit-o la Praga. Consideraţiunile d-sale nu privesc numai concepţia naţional socialistă, ci sunt valabile pentru definirea revoluţiei pe care o trăesc toate popoarele Europei şi chiar ale lumii întregi. Asistăm astăzi la moartea unei concepţii false. Libertatea, în sensul în care a fost anunţată şi realizată de revoluţia franceză. Este fals că omul poate acţiona pe măsura fiinţei sale. Mai ales atunci când acţiunea sa vine în contrazicere cu scopurile colectivităţii. Libertatea astfel înţeleasă alunecă uşor pe panta unui individualism periculos, care consacră personalităţi lipsite de valoare şi care ajutate de o frazeologie bombastică, acoperă adevăratele individualităţi, crescute din matca uniformă a colectivităţii. Referindu-se la Germania d, dr. Dietrich acuză pe acei cari afirmă că răsboiul dus de Germania ar avea scopuri imperialiste. Dar poate fi acuzat poporul care nu urmăreşte decât cimentarea raporturilor dintre indivizii aparţinând aceleeaşi rase? S'a văzut unde a dus Individualismul francez. Poporul s’a irosit in căutarea de punţi dela egal la egal, provocând astfel crearea unor prăpăstii între clasele sociale. Naţional socialismul îşi propune dimpotrivă să realizeze armonia deplină între indivizi. Deasemenea a susţine stricta egalitate a indivizilor este cel puţin exagerat. Se poate susţine o egalitate, dar în sensul că fiecare se poate afirma pe măsura posibilităţilor sal® în armonie cu interesele colectivităţii pe care o reprezintă. Revoluţia timpurilor noastre tind® spre a da fiecăruia ce este al său. Poporul cel mai muncitor, cel mai solidar, cel mai sănătos va fi un frunte — încât drumurile rămân deschise. Depinde numai de posibilităţile latente ale fiecărui popor. Aniversarea „Gazetei Municipale11 ■ 1 1 l’"*' 1 ■ " ■ i^——mmm mim Bff „Gazeta Municipală“ a împlinit nouă ani de existenţă. La această aniversare asociem şi cuvântul nostru cu cele mai calde urări pentru viitor întrucât recunoaştem în „Gazeta Municipală“ una din acele puţine publicaţii care şi-au definit un rost folositor in presa noastră periodică. Intr’adevăr „Gazeta Municipală“ constitue în această materie un exemplu. Munca migăloasă care se învederează din punctuala şi bogata sa informaţie, competinţa în discutarea problemelor de specialitate şi pertinenţa ţinutei sale, fac din această gazetă nu numai un săptămânal apreciat cu prisosinţă de cititori, ci şi un preţios îndreptar pentru edilitatea bucureşteană. Timp de nouă ani „Gazeta Municipală“ şi-a însuşit astfel cu vrednicie rolul de a colabora la progresul Capitalei, oferind sugestii fecunde şi expunând dezideratele juste ale cetăţenilor De aceea la această aniversare ce constitue un temeinic indiciu de longevitate, ne exprimăm toată bucuria faţă de biruinţa sa şi încrederea in viitorul acestei gazetă. Iar confratelui Mini Dragomirescu, directori al „Gazetei Municipale“, îi adresăm toate felicitările pentru munca și priceperea cu care a realizat această operă. A apărut „Cortina" Azi s’a pus în vânzare la tott® chioşcurile din Capitală, No. 33 al excelentului ziar săptămânal de teatru, muzică şi cinematograf „Cortina“. Cuprinsul prezintă numeroase reportagii din viaţa teatrală, ştiri, cancanuri, concursuri distractive, umor, cronică dramatică, etc. precum şi indiscreţii din lumea culiselor. In acest număr colaborează cu schiţe, nuvele, interviewuri şi reportagii romanţate: George Groner, H. Nicolaide, Const. Contan, Virgil Stoenescu, Coca Darna, Ion Dinescu, Bătrânul Spectator, etc. Cursurile de limba italiana Cursurile de limba italiană pentru începători şi înaintaţi începute de mult continuă cu mare afluenţă a publicului. Cursul superior de limbă (anul III) după dorinţa celor înscrişi a fost împărţit în două secţiuni cu trei ore pe săptămână dintre care : două sunt dedicate stilisticei şi compoziţei, iar una istoriei limbei. In acelaş timp şi cu aceiaşi afluenţă a publicului au loc cursurile de cultură dintre care in mod deosebit interesant este acela al istoriei artei contemporane. Arta Ie figurative şi arhitectura sunt actualmente în Italia într’o fază de adevărată renaştere care va interesa în mod deosebit publicul românesc doritor de a cunoaşte nouile progrese artistice italiene care se altoiesc pe milenara tradiţie ete primat. Lecţiile de istoria artei, ţinute de d. prof. Salvatore Sibilie au loc Marţi şi Vineri de la 7 la 8 la sediul cursurilor din str. Biserica Amzei Nr 2. Vineri 31 ianuarie 49 .00: ORA DIMINEŢII : Radio jurnal (I); Muzică (discuri). 1315.: Ora oficială; Radio jurnal (II). 13.30: Concert de prânz — Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Preludiu de Mozetti; Garofita — potpuriu , naţional de Gheorghe Dinicu. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Continuarea concertului orch. Radio : Uvertura la „Fata răzeşului“ de Caudeila 14.10: Ora oficială. Radio jurnal (III). 14.30: Continuarea concertului Orch. Radio : Potpuriu • pe motive de Heilmesberger de schpold. Pauză Uvertura la „Poet şi ţăran“ de Suppé. 15.00: Ora oficială: Radio jurnal (IV). 18.00: Ora militară româno-germană 18.45: Muzică instrumentală (discuri): Tambourin de Rameau și Cucul-rondo de Daquin (elavein: Wanda Landowska); Final din „Concertul pentru flaut“ de Mozart (flaut: John Anadio); Clar de lună de Debussy (mian: Percy Grainger); Panterii de Hans Blind (pian: autorul); Lebăda de Sein' Sans (vioară); Scherzo tarantellă deWieniawski (vioară); Perpetuum mobile d® Weber (pian: Alexander Brailowsky) 19.15: Dansuri din diferite ţări (discuri); Paso doble de Marquina; Dar.î englezesc; Tarantel® de Cesar Cui (Orch. Lamoureux dir. de Albert Wolff); Dans slav nr 10 de Dvorak; Poloneza de Chopin; Dans suedez de Graener; Gopak de Moussorgsky (Orchestra simfonică din Londra, dirij. de Albert Coates). 19.45: Serviciul de știri germane. 20.00: Ora oficială; Radio jurnal (V), 20.20: Seara de operă . OTELLO”, operă în 4 acte de Verdi (discuri) : Otello — Nicolo Fusati; Jago — Apollo Granforte; Cassio — Fiero Girardi; Desdemona — Maria Carbone; Emili®— Tamara Bellacche. Orchestra și Corul operei Scala, dirijat de Carlo Sabario. In pauză (22.00~22.30); Ora oficială; Radio Jurnal (VI); Sport. 33.50: Muzică de dans (discuri), 23.00: Jurnalul pentru străinătate in limbile: germană, italiană și franceză.