Curentul, iunie 1941 (Anul 14, nr. 4774-4802)

1941-06-01 / nr. 4774

ANUL XIV, NO. 4774 Rechizitorul Amiralului Darlan de PAMFIL ŞEICARU Sunt împrejurări în care sin­ceritatea este cea mai bună me­todă de luptă, când, în locul abi­lităţilor diplomatice, sunt nece­sare adevărurile rostite răspicat, spre a curma echivocurile şi a da toate legitimările unei acţiuni. Amiralul Darlan face o operă de limpezire a raporturilor cu Anglia, o face cu acel curaj al marinarului deprins să înfrunte furtunile, o face rupând masca ipocriziei, denunţând tot ce s’a urzit în dosul decorului unei a­­miciţii, pe urma căreia Franţa trece prin purgatoriul tuturor suferinţelor. „De la 1919 şi până la 1936, credincioasă politicei ei seculare, Marea Britanie a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a împie­dica Franţa să profite de victoria sa. Prin viclenii în forul Socie­tăţii Naţiunilor, a căutat întot­deauna să ne slăbească din punct de vedere militar şi a susţinut revendicările germane“. Este cea mai gravă învinuire ce i s’a adus vre-odată Angliei, cu atât mai dureroasă cu cât este întemeiată. Intr’adevăr, când s’a terminat războiul şi victoria a venit după o mare, aproape epuizantă încor­dare, Anglia nu a mai recapitu­lat toate fazele acestei gigantice opintiri, nu a socotit cât a costat victoria, ci s’a preocupat de um singur aspect al problemei: creş­terea prea mare a autorităţii po­litice şi a forţei militare fran­ceze. Germania învinsă, sărăcită, străbătând toate convulsiunile sociale ce urmează totdeauna li­nei înfrângeri, desorientată în învălmăşeala ideologiilor, ten­dinţelor, nu mai putea să însem­ne o putere de restabilire a echi­librului de forţe pe continent. Or, Anglia a urmat o singură li­nie politică, şi-a rezervat totdea­una un singur rol: de a arbitra între Germania şi Franţa. Să nu fie nici una din aceste mari pu­teri dominantă asupra continen­tului, — de aceia, după 1918, a avut obsesia situaţiei pe care şi-o creiase Franţa, înlesnind Ger­maniei să se refacă. Creditul en­glez a sprijinit sforţările econo­miei germane şi, cu cât îşi regă­sea potenţialul politic şi economic Germania, cu atât temerile en­gleze scădeau. Nici revoluţia na­­ţional-socialistă nu a tulburat li­nia politicei engleze, care soco­tea că nu ar strica o accentuată îngrijorare a Franţei la Rhin. Aşa se explică de ce, „în anul 1935, Marea Britanie a semnat un tratat naval cu Germania, fără a preveni Franţa, admiţând con­struirea de submarine pentru flota germană“. Abia în 1938, Anglia a început să-şi dea seama că echilibrul pe continent s’a răsturnat în favoa­rea Germaniei, că noua configu­raţie de forţe, Axa, este o reali­tate politică şi s’ar putea ca Fran­ţa şi toate sistemele de alianţe să nu reziste la o încordare ofensivă a Germaniei. Era prea târziu: politica en­gleză greşise dozajul, Franţa era mult mai slăbită decât o dorise Anglia. Cu o politică internă în care pre­ocupările sociale au anulat com­plect disciplinele ideii naţionale, Franţa victorioasă nu s-a mai gândit, un singur moment, la po­sibilitatea unei revanşe germa­ne. Cea mai mare victorie, obţi­nută cu cele mai mari sacrificii, poate fi bagatelizată, anulată de o clasă politică incapabilă. Pe planul internaţional se înregis­trează fidel valoarea clasei po­litice conducătoare. Un regim in­tern incapabil, un personal poli­tic inferior sau uşuratec, încle­ştarea pasiunilor de partid des­­trămând forţele morale ale unei naţiuni, pregătesc sigur o promp­tă prăbuşire a Statului, decăde­rea din poziţia politică pe care o are. Primejdiile sunt aceleaşi, aşteaptă doar un moment, când un Stat slăbeşte în interior, spre a începe opera lor devastatoare, aşa cum microbii pândesc un or­ganism anemiat. înfrângerea Franţei este o operă metodic în­treprinsă de o clasă politică, ce şi-a pierdut auscultaţia impera­tivelor naţionale. Era partidul, era clanul mai presus de Patrie, care nu servea la altceva decât să formeze cadrul acestor neîn­cetate răfueli. Amiralul Darlan — 1» diecla­­raţiile făcute d-lui Henry, Sé­raud, pentru revista „Gringoire” — a precizat originile dezastru­lui : „Guvernanţii noştri, parlamen­tele noastre de la 1919 la 1939, n’au făcut decât greşeli: politică internă demagogică, scăderea moralului naţiunei, refuzul de a creea o armată ofensivă, politică externă incoherentă; noi eram jandarmii Europei, încălţaţi cu cizme de hârtie, încinşi cu săbii de carton şi înarmaţi cu pistoale de bâlciu“. Nu a fost nici o ţară mai pros­peră ca Franţa şi, comparând mijloacele Germaniei şi ale Ita­liei, cu cele avute de Franţa, ră­mâi buimăcit în faţa unei în­frângeri cauzate, în primul rând, de superioritatea mijloacelor teh­nice. Din ce a izbutit să facă Germania toată această invinci­bilă carapace de oţel, când îi erau închise toate drumurile, înăbu­şită economiceşte, fără colonii, cu ipotecile cumplite ale unui războiu pierdut ? Italia săracă a dus războae de la 1935 şi până azi (Abisinia şi Spa­nia). Toate puterile morale şi mate­riale ale poporului francez au fost delapidate de o clasă poli­tică ticăloasă. îmi aduc aminte de campania dusă de Didier Poulain prin „Gringoire“ împotriva lui Pierre Cot, care pregătea metodic, cu o scelerată încăpăţânare, distru­gerea aviaţiei franceze. Intr’ade­­văr, toată oculta francmasonică, faimoasele loji ale Marelui O­­rient au devastat Franţa, i-au săpat punctele de rezistenţă, i-au organizat înfrângerea. Ce teri­bilă conspiraţie a forţelor anti­naţionale ! Au lucrat cu frenezie împotriva Franţei, au făcut din cuprinsul Patriei azilul tuturor pripăşiţilor, au dat posturile de comandă în Stat metecilor. Dacă Germania ar fi organizat acea continuă destrămare a energiilor franceze, nu ar fi izbutit mai de­săvârşit. Dar, nici un adversar nu-ţi poate face răul pe care ţi-l faci singur. Astăzi, Amiralul Darlan o spu­­ne: „Trăim vremuri de cruntă adversitate. Din jumătatea­ a doua a lunei Mai, retrăim aniversarea înfrângerii noastre. Acest calvar al Patriei noastre trebue să fie urmat de toţi, în toate popasurile lui, pentru a ne învăţa minte”. Terapeutica morală a naţiuni­lor este sinceritatea, prin flacăra adevărului rostit integral să trea­că toate erorile ce­ au pregătit în­frângerea. Minciunile nu pot asi­gura renaşterea unei naţiuni. Amiralul Darlan, făcând proce­sul intern, a înţeles să facă şi pro­cesul politicei externe, adică pro­cesul politicei engleze aşa de pro­fund nesinceră cu Franţa. Exa­minând politica de duplicitate a Angliei, Amiralul Darlan spune : „Principiul egalităţei de drep­turi a fost calul ei de bătae, însă în materie navală, s’a ferit sa a­­plice acest principiu. Armamen­tele navale au fost în­totdeauna discutate, de Marea Britanie, în afara forului Societăţii Naţiuni­lor, căci principiul egalităţei drepturilor ar fi condus-o în mod logic la desfiinţarea vaselor sale de război, sau o obliga să admită sporirea armamentelor celorlalte marine. „Prin tratatul de la Washing­ton din 1922, Marea Britanie a reuşit să „limiteze pierderile” Ja­poniei şi Statelor Unite şi a im­pus limitarea la un nivel inadmi­sibil a construcţiilor flotei fran­ceze şi italiene. In 1930 a încer­cat să-şi continue opera. Energi­ca noastră apărare a împiede­cat-o. .Atunci, în mod indirect, a căutat în anii următori să revină la aceiaşi politică.” Nu se putea un rechizitoriu mai îndreptăţit, făcut vre­odată unei politici de miopie, de egoism, de nesinceritate faţă de un aliat! Este, în această atitudine a Ami­ralului Darlan, o garanţie a posi­bilităţilor de reală apropiere, de sinceră şi fecundă colaborare a Franţei cu puterile Axei, pentru a organiza Europa cea nouă, o pace continentală. Idealurile re­voluţiei franceze, rezumate în principiul naţionalităţilor, au fost politic depăşite. Va continua să fie un principiu animator al for­ţelor culturale, dar pe planul po­litic, în locul principiului naţio­nal, vom avea principiul afirmă­rilor continentale. Este ce provoacă legitima în­grijorare a pragmatismului ame­rican. Vizita M. S. Reginei Marie Elena şi a d-nei Maria g-ral Antonescu, la Manufactura de tutun Belvedere Eri de dimineaţă, M. S. Regina Maria Elena, însoţită de d-na ge­neral Ion Antonescu şi de d. gene­ral Stoenescu, ministrul finanţelor, a vizitat atelierele Manufacture­ de tutun Belvedere. In primul rând, înalţii oaspeţi, au vizitat atelierele înzestrate cu aparate ultra moderne, ateliere ca­re au unica instalaţie din ţară de aer condiţionat. M. S. Regina Mamă Elena a fost condusă în tot timpul acestei vi­zite, de d-nii Ghika, directorul ge­neral al C. A. M.-ului şi Râpeanu, directorul Manufacturii de tutun Belvedere, care au dat explicaţiile necesare. După ce au fost vizitat atelie­rele, oaspeţii au fost conduşi in să­lile de mese ale lucrătorilor, utila­te după ultimele cerinţe şi la gră­diniţa de copii care se găseşte în interiorul Manufacturii de tutun Belvedere. La orele 11.30, vizita M. S. Re­ginei Marie Elena şi a d-nei Ma­ria general Antonescu la Manu­factura de Tutun Belvedere a luat sfârşit. M. S. Regina şi d-na Maria g-ral Antonescu vizitează Regia de tutun „Belvedere”* 10 PAGINI 3 LEI Soldaţi germani navigând către Corfu, care se vede în zare Soarta insulei Creta a fost pecetluită Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Mai repede decât se aştepta cineva, soarta insulei­ Cre­ta a fost pecetluită. Comunicatul german de astăzi , arată că rezistenţa britano-cretană a fost înfrântă şi că englezii dau numai lupte mici şi de retragere. In faţa acestei stări de lucruri, lu­mea întreagă îşi va aduce aminte de ceea ce anunţa serviciul de ştiri en­glez în primele 12 zile ale acestei lupte: că englezii iau prizonieri pe toţi paraşutiştii germani , iar după a­­ceia că germanii au reuşit să aducă întăriri pe insulă, dar că englezii sunt totuşi stăpâni pe situaţie.­înce­tul cu încetul Londra a trebuit să admită că situaţia e serioasă şi abia atunci publicul englez a fost pregătit pentru înfrângerea definitivă. Germania nu are nevoie să arate importanţa insulei Creta pentru po­ziţia mediteraniană a Angliei, de­oarece aceasta­­ s-a făcut în repetate rânduri de către însăşi Marea Brita­­nie. Mai ales, trebuie relevat efectul psihologic pe care această pierdere îl va avea asupra tuturor, astfel că nu se vor mai găsi alte popoare care să creadă în puterea Angliei.. Aci se aşteaptă cu interes s­­ se vadă cum va reacţiona Marea Anta­­­nie faţă de recenta înfrângere. D. EDEN ŞI NOUA ORDINE A EUROPEI... D. Eden, ministrul de externe,­­ al Angliei, a ţinut un discurs In legă­tură cu cuvântarea aţâţătoare a d-lui Roosevelt. Concluziile d-lui Eden sunt­ în întregime respinse la Berlin. D. Eden a vorbit­ încă odată de noua ordine a lumii, care va fi instaurată de Marea Britanie. Programul des­­voltat de d. Eden e tot aşa de fără sens ca şi toate celelalte manifestări ale politicienilor britanici. Despre noua ordine a Europei, d. Eden a uitat, că toate măsurile Germaniei s’au dovedit' dă bune, pe câtă vreme toate experienţele engle­zilor în propria lor ţară au eşuat. A fost ridicul d. Faen când a spus că după război Europa trebuie ferită de sărăcie. D. Eden are prilejul de a experimenta ideile d-sale asupra Londrei şi nu trebuie să nefericească Europa cu ele. Declaraţia d-lui­ Eden relativ la li­bertatea mărilor este viu­ criticată la Berlin, fiind considerată ca o adevă­rată bătaie de joc. Se ştie, că d. Eden a spus­ că libertatea­­ mărilor este in­dispensabilă pentru binele popoare­lor, dar pe de altă parte, Anglia cere pentru ea monopolul stăpânirii mări­lor, nefiind dispusă de a face vreo concesie. FUGA COMANDANTULUI TRUPELOR ALIATE DIN CRETA Fuga comandantului trupelor a­­liate din Creta și prăbuşirea avio­nului în care se afla, sunt consi­derate la Berlin ca ştiri de sen­zaţie. FUEHRERUL HITLER ­S**** Duminică 1 Iunie (§41 e-S-BeSaaiBeeea­ BBSSAaBHHBeSSe8HBBBBHH*BB* Director: PAMFIL SEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 & TELEFOANELE: rel. General 4.84.40 Cab. Directorului 4 34.47 Redacţia Politică 3.40.03 Administr. Deleg 5 3482 Sofert 5.43.07 Contab. şi Depoz . 40.80 grafia 4.84.48 Abcm. şi Publicit 3.40.84 trol General-Expediţia 4.23.32 Secretariat, si convorbiri cu provincia 3.40.86 Bir. Com. Tip. Personalului Contencios 4.92.88 Proprietar: „Curentul" S. A. R. Trib. Taxa Ilfov. Registrul p­ublicațiilor, No. 174^938 poștală plătită în numerar conf. adr. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744­939 Abon.: Anual 700 lei; 6 l­uni 350 Iei; 3 luni 200 lei Instituții de Stat și particulare una mie anual. Comandantul trupelor britanice din Creta s-a prăbușit cu avionul Generalul neozelandez Freyberg a fost omorit DAMASC 30 (Rador). — Co­respondentul ag©nţiei DNR tran­smite: Postul de radio din Cairo a comunicat știrea că avionul pe bordul căruia se aflau generalul neozelandez Freyberg, coman­dantul şef al forţelor britanice din Creta, şi colaboratorul său Gabery, care venea din Creta la Alexandria, s’a prăbuşit. In acest accident generalul Freyberg a fost omorât. * BERLIN, 30. (Rador). — Cea mai mare parte a prizonierilor englezi, capturaţi in cursul luptelor dela sud de golful Suda, dau­ impresia unei mari descurajări şi a unei întăiri. Aceşti prizonieri nu-şi ascund in­dignarea că generalul Freyberg, co­mandantul şef al forţelor britanice din Creta a fugit. Situaţia Internaţională Coloniile Olandeze şi Japonia O telegramă a agenţiei japoneze Donsei, ne anunţă că tratativele dintre Japonia şi Olanda, privitoare la pro­blema Indiilor Olandeze au fost.. în­trerupte. Olandezii si­nt acuzaţi de lipsă de sinceritate şi de o dependenţă complectă faţă de Anglia şi de Ame­rica. Olanda este o putere de gradul al doilea. Expansiunea sa geografică in Europa este neglijabilă, dar rolul rO­­landei in politica de expansiune eu­ropeană, şi rolul ei civilizator nu e contestat de nimeni. In Pacific, Olanda are mai multe responsabilităţi decât drepturi, adică venituri. Un arhipelag de douăspre­zece mii de insule îi aparţine. Acest archipelag produce mai mu­lt­ prin hărnicia olandeză, decât prin fertili­tatea pământului, despre care nu se poate nici vorbi. Esenţial este rolul european al Olandei: prezenţa ei te­ritorială d­in Asia. Indiferent de formele pe care le poate avea Europa de mâine, un lucru este sigur: acela că energiile euro­pene şi geniul european vor trebui să recupereze, pentru Statele acelea eu­ropene ce vor fi unite, un potenţial economic care să însumeze­ cel puţin tot atâta cât a aparţinut unei Eu­rope despărţite şi firimitate, dar care să aibă avantajul de a fi mai bine di­stribuit. Este motivul pentru care se poate crede că Olanda va ajunge la un mod de înţelegere cu Japonia, care, ca membru al Axei, vă conceda dreptu­rile ce se cuvin unei Puteri care încă din secolul al 16-lea, era prezentă in Pacific. Japonia de astăzi apreciază totuş că Olanda nu face, in coloniile sale, po­litica cea mai convenabilă unui mem­bru al Axei. Olanda se a află pusă în situaţia de­­ a alege între­­ o­­ po­litică europeană, şi una oceanică. Din momentul in care Olanda va în­ţelege să coopereze la viitoarele State­ Unite ale Europei, patrimoniul ei­ din Oceanul Pacific nu va mai fi ame­ninţat. Europa nu va renunţa­ la co­roana ce i se cuvine, niciodată, şi deci cu atât mai puţin astăzi, sub un re­gim naţional-socialist, care constată insuficienţa spaţiului vital european, adică insuficienţa materiei de­ distri­buit. Numai că anume, concesiuni vor trebui consimţite Japoniei, in al­ cărei spaţiu vital sunt situate geografic foarte multe dintre posesiunile olan­deze. Dreptul japonez asupra produselor acestor colonii decurge în mod natu­ral, din situaţia de client. Japonia are pentru a interveni un spaţiul său vital care se întinde într’una din părţile stăpânite astăzi de Olanda. Să explicăm: cu cine fac Indiile Neerlandeze cel mai înfloritor co­merţ? Este recomandabil a consulta statisticile de dinaintea acestui răs­­boiu. Comerţul Olandei cu ţările pă­mântului se distribue precum ur­mează : Olanda vinde Chinei, anual, pentru suma aproximativă de 14 r mi­­lioane de florini. Indiile Olandeze vând Chinei pentru 20 milioane de florini. Olanda vinde Japoniei pentru 14 milioane de florini. Indiile Olan­deze vând Japoniei pentru 170 mi­lioane de florini. In sfârşit, 8 milioane se duc în Australia, din Olanda, şi 50 milioane, tot în Australia, din Indiile Olandeze. Comparaţi aceste cifre, şi deduceţi că posesiunile olandeze trăiesc de pe urma comerţului cu Extremul Orient. Singură, Olanda nu va putea impune niciodată moderaţie Puterilor orien­tale. Pentru a rămâne ale Europei a ceste posesiuni vor trebui protejate de o forţă care să aibă la temelie liteea socialistă a binelui general eu­ropean, deci ideea federală europeană. Altfel, această comoară se va pierde, pentru că Olanda nici în situaţia de astăzi, nici în cea de dinainte tip actualul răsboiu, nu va putea să re­ziste u­nui imperiu expansiv, ■ şi mai devreme, sau mai târziu va nă­rui ceea ce este dreptul său de Pu­tere colonială, care a sacrificat e­­norm pentru a fi ceea ce este, şi care, pentru­ standardul de viaţă al Euro­pei, însemnează o forţă de primul ordin, la care nu se va putea renunţa niciodată, din motive morale, ca şi din motive materiale. R=­D= Liniile fundamentale ale politicii externe a Japoniei TOKIO 30 (Rador).— Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite: Intr’o declaraţie oficială asu­pra politicei externe a Japoniei, care, după cum se ştie, este în­temeiată pe baza de neclintit a pactului tripartit, d. Matsuoka, ministrul afacerilor străine, a formulat după cum urmează, liniile fundamentale ale politicii externe a Japoniei: 1) Politica fundamentală a gu­vernului japonez a fost stabilită de mai multă vreme. In această privință nu există nici o schim­bare. 2) De la încheerea pactului tri­partit, acest instrument consti­­tue cheia de boltă a politicii ex­terne a Japoniei. Preşedintele consiliului şi eu însumi, a spus d. Matsuoka, am confirmat aceasta în mod expres în diferite ocazii. Nu se va con­stata nici cea mai mică abatere de la această linie­­ conduită. 3) Ar fi, în consecinţă, greşit să se admită că Japonia nu îşi va îndeplini angajamentele ce de­curg din pactul tripartit. 4) Aşa cum s’a arătat in mai multe rânduri, Japonia continuă o politică pacifică faţă de Poli­nezia. Dacă totuşi ar urma să inter­vină evenimente internaţionale de natură să împiedece această politică, Japonia ar putea fi sili- Jtă să-și revizuiască poziția D. MATSUOKA Starea sănătăţii fostului împărat al Germaniei foarte gravă AMSTERDAM, 30. fRa­dor). — Starea sănătăţii fostului împărat al Ger­­maniei este considerată Vinari ca foarte gravă. D­uc­es­a­ de Brau­­i­sch­w e i­g, una din fice­­le lui Wilhelm II, a venit lângă tatăl său. Fostul Kronprinz este aşteptat la D­o­o­r­n in cursul nopții. Măsuri împotriva sectelor religioase din Statele Unite NEW-YORK, 30 (lador). — Co­respondentul Agenţiei DNB află că adepţii sectelor religioase, care re­fuză serviciul militar, vor fi inter­naţi în tabere de muncă. Capitala în besnă Exerciţiul de apărare pasivă de aseară ■ Eri între­ orele , 21 şi 24 a avut loc in Capitală un exerciţiu de a­­părare pasivă. Laminatul public pe­­ străzi a fost redus la­ minimum menţiinân­­du­-se numai felinarele electrice şi cu gaz aerian prevăzute cu­ dispo­zitivele­­ speciale de camuflare. . Circulaţia­ a fost rm­ult ,redusă, majoritatea vehiculelor retrăgân­­du-se înainte de ora 9 seara în­ 1 ga­raje. ‘ ; ■ ' ■ ' Tramvaele şi autobuzele­ au, cir­culat normal, de asemeni un • im­portant număr de taximetre au ră­mas pe, piaţă până la orele 12 noaptea. •Toate vehiculele nu­ circulate­­cu luminile­ camuflate­ De asemeni iluminatul locuinţe­lor, a fost camuflat, cu mici excep­­ţii, realizându-se o întunecare quasi-totală a oraşului. In gara de Nord şi în celelalte gări ale Capitalei, sosirea şi pleca­rea trenurilor s’a făcut în­­ mod normal, cu tot întunericul mare­­care învăluia peroanele şi lumi­nile. In interior gările au folosit be­curi albastre şi au întrebuinţat ca­muflarea ferestrelor exterioare. Nu s’a sunat alarma. Pe străzi paza a fost asigurată de numeroa­se­­patrule militare şi de gardieni publici. Nu s’au înregistrat­ nici un fel de incidente-

Next