Curentul, iunie 1941 (Anul 14, nr. 4774-4802)
1941-06-01 / nr. 4774
ANUL XIV, NO. 4774 Rechizitorul Amiralului Darlan de PAMFIL ŞEICARU Sunt împrejurări în care sinceritatea este cea mai bună metodă de luptă, când, în locul abilităţilor diplomatice, sunt necesare adevărurile rostite răspicat, spre a curma echivocurile şi a da toate legitimările unei acţiuni. Amiralul Darlan face o operă de limpezire a raporturilor cu Anglia, o face cu acel curaj al marinarului deprins să înfrunte furtunile, o face rupând masca ipocriziei, denunţând tot ce s’a urzit în dosul decorului unei amiciţii, pe urma căreia Franţa trece prin purgatoriul tuturor suferinţelor. „De la 1919 şi până la 1936, credincioasă politicei ei seculare, Marea Britanie a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a împiedica Franţa să profite de victoria sa. Prin viclenii în forul Societăţii Naţiunilor, a căutat întotdeauna să ne slăbească din punct de vedere militar şi a susţinut revendicările germane“. Este cea mai gravă învinuire ce i s’a adus vre-odată Angliei, cu atât mai dureroasă cu cât este întemeiată. Intr’adevăr, când s’a terminat războiul şi victoria a venit după o mare, aproape epuizantă încordare, Anglia nu a mai recapitulat toate fazele acestei gigantice opintiri, nu a socotit cât a costat victoria, ci s’a preocupat de um singur aspect al problemei: creşterea prea mare a autorităţii politice şi a forţei militare franceze. Germania învinsă, sărăcită, străbătând toate convulsiunile sociale ce urmează totdeauna linei înfrângeri, desorientată în învălmăşeala ideologiilor, tendinţelor, nu mai putea să însemne o putere de restabilire a echilibrului de forţe pe continent. Or, Anglia a urmat o singură linie politică, şi-a rezervat totdeauna un singur rol: de a arbitra între Germania şi Franţa. Să nu fie nici una din aceste mari puteri dominantă asupra continentului, — de aceia, după 1918, a avut obsesia situaţiei pe care şi-o creiase Franţa, înlesnind Germaniei să se refacă. Creditul englez a sprijinit sforţările economiei germane şi, cu cât îşi regăsea potenţialul politic şi economic Germania, cu atât temerile engleze scădeau. Nici revoluţia naţional-socialistă nu a tulburat linia politicei engleze, care socotea că nu ar strica o accentuată îngrijorare a Franţei la Rhin. Aşa se explică de ce, „în anul 1935, Marea Britanie a semnat un tratat naval cu Germania, fără a preveni Franţa, admiţând construirea de submarine pentru flota germană“. Abia în 1938, Anglia a început să-şi dea seama că echilibrul pe continent s’a răsturnat în favoarea Germaniei, că noua configuraţie de forţe, Axa, este o realitate politică şi s’ar putea ca Franţa şi toate sistemele de alianţe să nu reziste la o încordare ofensivă a Germaniei. Era prea târziu: politica engleză greşise dozajul, Franţa era mult mai slăbită decât o dorise Anglia. Cu o politică internă în care preocupările sociale au anulat complect disciplinele ideii naţionale, Franţa victorioasă nu s-a mai gândit, un singur moment, la posibilitatea unei revanşe germane. Cea mai mare victorie, obţinută cu cele mai mari sacrificii, poate fi bagatelizată, anulată de o clasă politică incapabilă. Pe planul internaţional se înregistrează fidel valoarea clasei politice conducătoare. Un regim intern incapabil, un personal politic inferior sau uşuratec, încleştarea pasiunilor de partid destrămând forţele morale ale unei naţiuni, pregătesc sigur o promptă prăbuşire a Statului, decăderea din poziţia politică pe care o are. Primejdiile sunt aceleaşi, aşteaptă doar un moment, când un Stat slăbeşte în interior, spre a începe opera lor devastatoare, aşa cum microbii pândesc un organism anemiat. înfrângerea Franţei este o operă metodic întreprinsă de o clasă politică, ce şi-a pierdut auscultaţia imperativelor naţionale. Era partidul, era clanul mai presus de Patrie, care nu servea la altceva decât să formeze cadrul acestor neîncetate răfueli. Amiralul Darlan — 1» dieclaraţiile făcute d-lui Henry, Séraud, pentru revista „Gringoire” — a precizat originile dezastrului : „Guvernanţii noştri, parlamentele noastre de la 1919 la 1939, n’au făcut decât greşeli: politică internă demagogică, scăderea moralului naţiunei, refuzul de a creea o armată ofensivă, politică externă incoherentă; noi eram jandarmii Europei, încălţaţi cu cizme de hârtie, încinşi cu săbii de carton şi înarmaţi cu pistoale de bâlciu“. Nu a fost nici o ţară mai prosperă ca Franţa şi, comparând mijloacele Germaniei şi ale Italiei, cu cele avute de Franţa, rămâi buimăcit în faţa unei înfrângeri cauzate, în primul rând, de superioritatea mijloacelor tehnice. Din ce a izbutit să facă Germania toată această invincibilă carapace de oţel, când îi erau închise toate drumurile, înăbuşită economiceşte, fără colonii, cu ipotecile cumplite ale unui războiu pierdut ? Italia săracă a dus războae de la 1935 şi până azi (Abisinia şi Spania). Toate puterile morale şi materiale ale poporului francez au fost delapidate de o clasă politică ticăloasă. îmi aduc aminte de campania dusă de Didier Poulain prin „Gringoire“ împotriva lui Pierre Cot, care pregătea metodic, cu o scelerată încăpăţânare, distrugerea aviaţiei franceze. Intr’adevăr, toată oculta francmasonică, faimoasele loji ale Marelui Orient au devastat Franţa, i-au săpat punctele de rezistenţă, i-au organizat înfrângerea. Ce teribilă conspiraţie a forţelor antinaţionale ! Au lucrat cu frenezie împotriva Franţei, au făcut din cuprinsul Patriei azilul tuturor pripăşiţilor, au dat posturile de comandă în Stat metecilor. Dacă Germania ar fi organizat acea continuă destrămare a energiilor franceze, nu ar fi izbutit mai desăvârşit. Dar, nici un adversar nu-ţi poate face răul pe care ţi-l faci singur. Astăzi, Amiralul Darlan o spune: „Trăim vremuri de cruntă adversitate. Din jumătatea a doua a lunei Mai, retrăim aniversarea înfrângerii noastre. Acest calvar al Patriei noastre trebue să fie urmat de toţi, în toate popasurile lui, pentru a ne învăţa minte”. Terapeutica morală a naţiunilor este sinceritatea, prin flacăra adevărului rostit integral să treacă toate erorile ce au pregătit înfrângerea. Minciunile nu pot asigura renaşterea unei naţiuni. Amiralul Darlan, făcând procesul intern, a înţeles să facă şi procesul politicei externe, adică procesul politicei engleze aşa de profund nesinceră cu Franţa. Examinând politica de duplicitate a Angliei, Amiralul Darlan spune : „Principiul egalităţei de drepturi a fost calul ei de bătae, însă în materie navală, s’a ferit sa aplice acest principiu. Armamentele navale au fost întotdeauna discutate, de Marea Britanie, în afara forului Societăţii Naţiunilor, căci principiul egalităţei drepturilor ar fi condus-o în mod logic la desfiinţarea vaselor sale de război, sau o obliga să admită sporirea armamentelor celorlalte marine. „Prin tratatul de la Washington din 1922, Marea Britanie a reuşit să „limiteze pierderile” Japoniei şi Statelor Unite şi a impus limitarea la un nivel inadmisibil a construcţiilor flotei franceze şi italiene. In 1930 a încercat să-şi continue opera. Energica noastră apărare a împiedecat-o. .Atunci, în mod indirect, a căutat în anii următori să revină la aceiaşi politică.” Nu se putea un rechizitoriu mai îndreptăţit, făcut vreodată unei politici de miopie, de egoism, de nesinceritate faţă de un aliat! Este, în această atitudine a Amiralului Darlan, o garanţie a posibilităţilor de reală apropiere, de sinceră şi fecundă colaborare a Franţei cu puterile Axei, pentru a organiza Europa cea nouă, o pace continentală. Idealurile revoluţiei franceze, rezumate în principiul naţionalităţilor, au fost politic depăşite. Va continua să fie un principiu animator al forţelor culturale, dar pe planul politic, în locul principiului naţional, vom avea principiul afirmărilor continentale. Este ce provoacă legitima îngrijorare a pragmatismului american. Vizita M. S. Reginei Marie Elena şi a d-nei Maria g-ral Antonescu, la Manufactura de tutun Belvedere Eri de dimineaţă, M. S. Regina Maria Elena, însoţită de d-na general Ion Antonescu şi de d. general Stoenescu, ministrul finanţelor, a vizitat atelierele Manufacture de tutun Belvedere. In primul rând, înalţii oaspeţi, au vizitat atelierele înzestrate cu aparate ultra moderne, ateliere care au unica instalaţie din ţară de aer condiţionat. M. S. Regina Mamă Elena a fost condusă în tot timpul acestei vizite, de d-nii Ghika, directorul general al C. A. M.-ului şi Râpeanu, directorul Manufacturii de tutun Belvedere, care au dat explicaţiile necesare. După ce au fost vizitat atelierele, oaspeţii au fost conduşi in sălile de mese ale lucrătorilor, utilate după ultimele cerinţe şi la grădiniţa de copii care se găseşte în interiorul Manufacturii de tutun Belvedere. La orele 11.30, vizita M. S. Reginei Marie Elena şi a d-nei Maria general Antonescu la Manufactura de Tutun Belvedere a luat sfârşit. M. S. Regina şi d-na Maria g-ral Antonescu vizitează Regia de tutun „Belvedere”* 10 PAGINI 3 LEI Soldaţi germani navigând către Corfu, care se vede în zare Soarta insulei Creta a fost pecetluită Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Mai repede decât se aştepta cineva, soarta insulei Creta a fost pecetluită. Comunicatul german de astăzi , arată că rezistenţa britano-cretană a fost înfrântă şi că englezii dau numai lupte mici şi de retragere. In faţa acestei stări de lucruri, lumea întreagă îşi va aduce aminte de ceea ce anunţa serviciul de ştiri englez în primele 12 zile ale acestei lupte: că englezii iau prizonieri pe toţi paraşutiştii germani , iar după aceia că germanii au reuşit să aducă întăriri pe insulă, dar că englezii sunt totuşi stăpâni pe situaţie.încetul cu încetul Londra a trebuit să admită că situaţia e serioasă şi abia atunci publicul englez a fost pregătit pentru înfrângerea definitivă. Germania nu are nevoie să arate importanţa insulei Creta pentru poziţia mediteraniană a Angliei, deoarece aceasta s-a făcut în repetate rânduri de către însăşi Marea Britanie. Mai ales, trebuie relevat efectul psihologic pe care această pierdere îl va avea asupra tuturor, astfel că nu se vor mai găsi alte popoare care să creadă în puterea Angliei.. Aci se aşteaptă cu interes s se vadă cum va reacţiona Marea Antanie faţă de recenta înfrângere. D. EDEN ŞI NOUA ORDINE A EUROPEI... D. Eden, ministrul de externe, al Angliei, a ţinut un discurs In legătură cu cuvântarea aţâţătoare a d-lui Roosevelt. Concluziile d-lui Eden sunt în întregime respinse la Berlin. D. Eden a vorbit încă odată de noua ordine a lumii, care va fi instaurată de Marea Britanie. Programul desvoltat de d. Eden e tot aşa de fără sens ca şi toate celelalte manifestări ale politicienilor britanici. Despre noua ordine a Europei, d. Eden a uitat, că toate măsurile Germaniei s’au dovedit' dă bune, pe câtă vreme toate experienţele englezilor în propria lor ţară au eşuat. A fost ridicul d. Faen când a spus că după război Europa trebuie ferită de sărăcie. D. Eden are prilejul de a experimenta ideile d-sale asupra Londrei şi nu trebuie să nefericească Europa cu ele. Declaraţia d-lui Eden relativ la libertatea mărilor este viu criticată la Berlin, fiind considerată ca o adevărată bătaie de joc. Se ştie, că d. Eden a spus că libertatea mărilor este indispensabilă pentru binele popoarelor, dar pe de altă parte, Anglia cere pentru ea monopolul stăpânirii mărilor, nefiind dispusă de a face vreo concesie. FUGA COMANDANTULUI TRUPELOR ALIATE DIN CRETA Fuga comandantului trupelor aliate din Creta și prăbuşirea avionului în care se afla, sunt considerate la Berlin ca ştiri de senzaţie. FUEHRERUL HITLER S**** Duminică 1 Iunie (§41 e-S-BeSaaiBeeea BBSSAaBHHBeSSe8HBBBBHH*BB* Director: PAMFIL SEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 & TELEFOANELE: rel. General 4.84.40 Cab. Directorului 4 34.47 Redacţia Politică 3.40.03 Administr. Deleg 5 3482 Sofert 5.43.07 Contab. şi Depoz . 40.80 grafia 4.84.48 Abcm. şi Publicit 3.40.84 trol General-Expediţia 4.23.32 Secretariat, si convorbiri cu provincia 3.40.86 Bir. Com. Tip. Personalului Contencios 4.92.88 Proprietar: „Curentul" S. A. R. Trib. Taxa Ilfov. Registrul publicațiilor, No. 174^938 poștală plătită în numerar conf. adr. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744939 Abon.: Anual 700 lei; 6 luni 350 Iei; 3 luni 200 lei Instituții de Stat și particulare una mie anual. Comandantul trupelor britanice din Creta s-a prăbușit cu avionul Generalul neozelandez Freyberg a fost omorit DAMASC 30 (Rador). — Corespondentul ag©nţiei DNR transmite: Postul de radio din Cairo a comunicat știrea că avionul pe bordul căruia se aflau generalul neozelandez Freyberg, comandantul şef al forţelor britanice din Creta, şi colaboratorul său Gabery, care venea din Creta la Alexandria, s’a prăbuşit. In acest accident generalul Freyberg a fost omorât. * BERLIN, 30. (Rador). — Cea mai mare parte a prizonierilor englezi, capturaţi in cursul luptelor dela sud de golful Suda, dau impresia unei mari descurajări şi a unei întăiri. Aceşti prizonieri nu-şi ascund indignarea că generalul Freyberg, comandantul şef al forţelor britanice din Creta a fugit. Situaţia Internaţională Coloniile Olandeze şi Japonia O telegramă a agenţiei japoneze Donsei, ne anunţă că tratativele dintre Japonia şi Olanda, privitoare la problema Indiilor Olandeze au fost.. întrerupte. Olandezii sint acuzaţi de lipsă de sinceritate şi de o dependenţă complectă faţă de Anglia şi de America. Olanda este o putere de gradul al doilea. Expansiunea sa geografică in Europa este neglijabilă, dar rolul rOlandei in politica de expansiune europeană, şi rolul ei civilizator nu e contestat de nimeni. In Pacific, Olanda are mai multe responsabilităţi decât drepturi, adică venituri. Un arhipelag de douăsprezece mii de insule îi aparţine. Acest archipelag produce mai mult prin hărnicia olandeză, decât prin fertilitatea pământului, despre care nu se poate nici vorbi. Esenţial este rolul european al Olandei: prezenţa ei teritorială din Asia. Indiferent de formele pe care le poate avea Europa de mâine, un lucru este sigur: acela că energiile europene şi geniul european vor trebui să recupereze, pentru Statele acelea europene ce vor fi unite, un potenţial economic care să însumeze cel puţin tot atâta cât a aparţinut unei Europe despărţite şi firimitate, dar care să aibă avantajul de a fi mai bine distribuit. Este motivul pentru care se poate crede că Olanda va ajunge la un mod de înţelegere cu Japonia, care, ca membru al Axei, vă conceda drepturile ce se cuvin unei Puteri care încă din secolul al 16-lea, era prezentă in Pacific. Japonia de astăzi apreciază totuş că Olanda nu face, in coloniile sale, politica cea mai convenabilă unui membru al Axei. Olanda se a află pusă în situaţia de a alege între o politică europeană, şi una oceanică. Din momentul in care Olanda va înţelege să coopereze la viitoarele State Unite ale Europei, patrimoniul ei din Oceanul Pacific nu va mai fi ameninţat. Europa nu va renunţa la coroana ce i se cuvine, niciodată, şi deci cu atât mai puţin astăzi, sub un regim naţional-socialist, care constată insuficienţa spaţiului vital european, adică insuficienţa materiei de distribuit. Numai că anume, concesiuni vor trebui consimţite Japoniei, in al cărei spaţiu vital sunt situate geografic foarte multe dintre posesiunile olandeze. Dreptul japonez asupra produselor acestor colonii decurge în mod natural, din situaţia de client. Japonia are pentru a interveni un spaţiul său vital care se întinde într’una din părţile stăpânite astăzi de Olanda. Să explicăm: cu cine fac Indiile Neerlandeze cel mai înfloritor comerţ? Este recomandabil a consulta statisticile de dinaintea acestui răsboiu. Comerţul Olandei cu ţările pământului se distribue precum urmează : Olanda vinde Chinei, anual, pentru suma aproximativă de 14 r milioane de florini. Indiile Olandeze vând Chinei pentru 20 milioane de florini. Olanda vinde Japoniei pentru 14 milioane de florini. Indiile Olandeze vând Japoniei pentru 170 milioane de florini. In sfârşit, 8 milioane se duc în Australia, din Olanda, şi 50 milioane, tot în Australia, din Indiile Olandeze. Comparaţi aceste cifre, şi deduceţi că posesiunile olandeze trăiesc de pe urma comerţului cu Extremul Orient. Singură, Olanda nu va putea impune niciodată moderaţie Puterilor orientale. Pentru a rămâne ale Europei a ceste posesiuni vor trebui protejate de o forţă care să aibă la temelie liteea socialistă a binelui general european, deci ideea federală europeană. Altfel, această comoară se va pierde, pentru că Olanda nici în situaţia de astăzi, nici în cea de dinainte tip actualul răsboiu, nu va putea să reziste unui imperiu expansiv, ■ şi mai devreme, sau mai târziu va nărui ceea ce este dreptul său de Putere colonială, care a sacrificat enorm pentru a fi ceea ce este, şi care, pentru standardul de viaţă al Europei, însemnează o forţă de primul ordin, la care nu se va putea renunţa niciodată, din motive morale, ca şi din motive materiale. R=D= Liniile fundamentale ale politicii externe a Japoniei TOKIO 30 (Rador).— Corespondentul agenţiei DNR transmite: Intr’o declaraţie oficială asupra politicei externe a Japoniei, care, după cum se ştie, este întemeiată pe baza de neclintit a pactului tripartit, d. Matsuoka, ministrul afacerilor străine, a formulat după cum urmează, liniile fundamentale ale politicii externe a Japoniei: 1) Politica fundamentală a guvernului japonez a fost stabilită de mai multă vreme. In această privință nu există nici o schimbare. 2) De la încheerea pactului tripartit, acest instrument constitue cheia de boltă a politicii externe a Japoniei. Preşedintele consiliului şi eu însumi, a spus d. Matsuoka, am confirmat aceasta în mod expres în diferite ocazii. Nu se va constata nici cea mai mică abatere de la această linie conduită. 3) Ar fi, în consecinţă, greşit să se admită că Japonia nu îşi va îndeplini angajamentele ce decurg din pactul tripartit. 4) Aşa cum s’a arătat in mai multe rânduri, Japonia continuă o politică pacifică faţă de Polinezia. Dacă totuşi ar urma să intervină evenimente internaţionale de natură să împiedece această politică, Japonia ar putea fi sili- Jtă să-și revizuiască poziția D. MATSUOKA Starea sănătăţii fostului împărat al Germaniei foarte gravă AMSTERDAM, 30. fRador). — Starea sănătăţii fostului împărat al Germaniei este considerată Vinari ca foarte gravă. Ducesa de Brauischw e ig, una din ficele lui Wilhelm II, a venit lângă tatăl său. Fostul Kronprinz este aşteptat la Doorn in cursul nopții. Măsuri împotriva sectelor religioase din Statele Unite NEW-YORK, 30 (lador). — Corespondentul Agenţiei DNB află că adepţii sectelor religioase, care refuză serviciul militar, vor fi internaţi în tabere de muncă. Capitala în besnă Exerciţiul de apărare pasivă de aseară ■ Eri între orele , 21 şi 24 a avut loc in Capitală un exerciţiu de apărare pasivă. Laminatul public pe străzi a fost redus la minimum menţiinându-se numai felinarele electrice şi cu gaz aerian prevăzute cu dispozitivele speciale de camuflare. . Circulaţia a fost rmult ,redusă, majoritatea vehiculelor retrăgându-se înainte de ora 9 seara în 1 garaje. ‘ ; ■ ' ■ ' Tramvaele şi autobuzele au, circulat normal, de asemeni un • important număr de taximetre au rămas pe, piaţă până la orele 12 noaptea. •Toate vehiculele nu circulatecu luminile camuflate De asemeni iluminatul locuinţelor, a fost camuflat, cu mici excepţii, realizându-se o întunecare quasi-totală a oraşului. In gara de Nord şi în celelalte gări ale Capitalei, sosirea şi plecarea trenurilor s’a făcut în mod normal, cu tot întunericul marecare învăluia peroanele şi luminile. In interior gările au folosit becuri albastre şi au întrebuinţat camuflarea ferestrelor exterioare. Nu s’a sunat alarma. Pe străzi paza a fost asigurată de numeroasepatrule militare şi de gardieni publici. Nu s’au înregistrat nici un fel de incidente-