Curentul, iunie 1941 (Anul 14, nr. 4774-4802)
1941-06-01 / nr. 4774
• .• \ * . 's 2 (10 pagini)Curentul ANUL XIV, No. 4774, Duminică 1 Iunie 1941 Ocrotirea familiei Conferinţa d-lui dr. Iosif Stoichiţia, secretar genel al ministerului Sănătăţii, la Radio D. dr. Iosif Stoichiţia, secretarul general al ministerului Sănătăţii, a rostit la radio, Vineri seara, o conferinţă vorbind despre ocrotirea familiei. Cu exemple din istorie şi bazat pe datele certe stabilite de ştiinţa demografică, conferenţiarul a amintit că întreaga evoluţie şi fiinţă a unui popor depind de valoarea calitativă şi cantitativă pe care el o afirmă în concurenţa cu celelalte neamuri înconjurătoare. Iluzia marii noastre natalităţi, cu care ne-am legănat noi Românii până astăzi, nu corespunde realităţei ştiinţifice pe care o dovedeşte o analiză strânsă şi suficient de aprofundată Redresarea biologică a naţiunei, care trebue să combată fenomenul de involuţie demografică, datorit marei noastre mortalităţi generale şi infantile,,cât şi fenomenul scădere, datorit bolilor medico-sociale,. impune adoptarea unui program larg de biopolitică Ocrotirea sub orice formă a familiei, în special a familiei ţărăneşti prin grija Statului şi întregei colectivităţi, trebue să fie scopul primordial al oricărei acţiuni sau iniţiative ce se ia în domeniul economic, educativ, juridic, etc. Din acest punct de vedere, noua instituţie a Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale e destinată să joace un rol coordonator şi stimulator, de care se leagă toate speranţele noastre. In cadrul Oficiilor urbane de ocrotire şi Caselor de ocrotire de la sate, care vor coordona aceste instituţii creiate pentru protecţia mamei şi copilului, Medicii sanitari şi ajutoarele lor , asistentele sociale urbane şi surorile de ocrotire rurale,r-vor avea misiunea măreaţă de a regenera evoluţia biologică a familiei româneşti. Vizita d-nei Mana general Antonescu la cantonamentul prizonierilor bănăţeni şi timoceni din Giurgiu GIURGIU, 30. — Eri la orele 16,30, a sosit in suburbana Bălănoaia, d-na Maria General Antonescu , pentru a vizita cantonamentul prizonierilor români din Timoc şi Banat, şi a le aduce daruri şi cuvinte de îmbărbătare până când aceştia vor fi trimişi la casele lor. D-sa era însoţită de Anele, Veturia Oct Goga, Iacobţei, Ioniţiu, Tătăranu, Constantinexu, Orezeanu şi Cemoianu. La cantonament, distinsele vizitatoare au fost întâmpinate de d-nu g-ral Const. Papadopol, maior Cr. Ionescu, cpt. Al. Stepară, cpt. Zenobie Petrescu, pr. cpt Axente, precum şi de d-nele: prof. Aur. Ştefănescu, prezid. forţatei „Crucea Roşie”, Ica maior Ionescu, şefii autorităţilor locale, elevii I şcoalelor primare împreună cu învăţătorii respectivi, şi întreaga populaţie din comună, care a oferit flori Ti-maiG-nul Antonescu şi însoţitoarelor. Apoi, s’a oficiat un scurt serviciu religios de C. pr. cpt. Axente, după care d-nele au stat de vorbă cu fiecare român bănăţean şi timocean cerâruSU leţ relaţii asupra familiilor lor. S’a procedat la distribuirea darurilor constând din alimente, zahăr, ţigări şi cărţi de cetit, daruri cari au făcut o bună impresie fraţilor bănăţeni şi timoceni, cari mulţumiau pentru, grija ce li se poartă. După distribuirea darurilor, muzica militară sub conducerea d-lui It. loanStănescu, a intonat imnuri patriotice şi jocuri naţionale, cei de faţă jucând hora,impreună cu d-nele vizitatoare, şefiiautorităţilor şi populaţia satului. In felul acesta a fost prilejuită o manifestaţie din partea românilor bănăţeni şi timoceni, toţi aclamând pe M. S. Regele Mihai I. M. S. Regina Mamă Elena, d. General Ion Antonescu, Conducătorul Statului şi pe d-nele din comitetul de patronaj al acestei opere de înaltă ţinută umanitară şi patriotică. In numele acestor prizonieri a vorbit un român bănăţean, exprimând satisfacţia pe care o au pentru grija ce li se poartă, asigurând că romănii din Banat şi Timoc nădăjduesc şi aşteaptă zilele că nu vor reveni la patria mamă. D. general C. Papadopol a prezentat d-nei Maria G-ral Antonescu şi d-nelor însoţitoare, omagii din partea populaţiei şi a prizonierilor români, după care vizita a luat sfârşit în uratele nesfârşite ale celor prezenţi. » .......mil ll ill»—....................... 11EDITATOIHILMEO“ de: C. NICULESCU-Institutar, R.Vâlcea Cea mai bună lucrare didactică pentru elevii cari concurează la examenul de admitere într’o şcoală secundară. LEI 73.LEI 75. Se găseşte de vânzare la: librării, deposite de stare din ţară şi la editura „Curentul", Bucureşti, Str. Belvedere 6. Se pot cere cu rambilspori . ro ?”* T 44-44. S . Buck laureata premiului „Nobel“ pentru literatură semnează nuvela „ALBASTRUL CALŢUNAŞILOR“ evocarea unei cutremurătoare poveşti de dragoste şi moarte, în „LECTURA“ ■iscare a apărut azi şi pe care o găsiţi la toate chioşcurile şi depozitarii de ziare 32 de pagini . Fiecare număr al „Lecturii“ conţine o nuvelă în întregime semnată de scriitori cu renume universal 32 PAGINI 5 LEI Dânjineaţa,, plină de soare şi farmec, umplea valea Nistrului de lumină. Dealurile Sorocii străluceau în odăjdiile lor verzi, cădelniţând din podgorii, arome tari şi coborând adieri răcoroase. Casele căţărate pe stânci, străjuiau livezi şi ceriuri, despletind, dinîmprejurimile lor, tulpane de aburi. Nistrul, ca un drum de argint, coteşte pe sub dealuri, înfundându-se, după “podul Bechirului, în umbra pădurii ’ Trifauţului. In liniştea dimineţii răsună fanfara liceului de băeţi. Sunetele marşului isbesc în suflete parcă. In sfânta zi a înălţării Domnului cântecul tineresc urcă slavă cerului. , Oraşul e’n sărbătoare. Steagurile, la fierare casă, fâlfâesc biruitoare şi vorbesc tuturor inimilor. Pe străzile bătrâne trec şcolari cu braţele încărcate de flori. Apoi, din ogrăzi, ies cu buchete bogate, sorocenii, îndreptându-se spre centrul oraşului. , In grădinapublică forfoteşte tinereţea, pe straturile multe grăesc florile binecuvântări deasupra mormintelor parcă. Şcolile şi norodul tot se adună în Piaţa Unirii. Şi soarele primăverii îmbracă toată suflarea în strae de lumină şi de strălucire. Prăvăliile dorm, de cu seară. Castanii, în rochiile lor verzi, împodobesc trotuarele. In văzduh şi pe pământ numai flori, coroane, cu toată primăvara’n ele, purtate de şcolăriţe, se iau la întrecere cu frumoasele costume naţionale. Şi’n mijlocul pieţii statuia Generalului Stan Poetaş se’nalţă, măreaţă şi grăitoare. In fiecare zi trec sorocenii pe lângă statue şi-şi văd de treburi; dar azi, in Ziua Eroilor, in ceasul de măreaţă şi adâncă preaslăvire, toţi privesc, parcă pentru întâia oară, chipul aceluia ce ca Un viteaz a luptat in războiul întregirii. Muntele acesta de om a înspăimântat oştirea duşmană în Dobrogea. Biruinţa se ţinea de el şi vânzoşenia lui, unită cu înţelegerea ostăşească, a rămas spre pomenire şi’n armata noastră şi’n cea vrăjmaşă. Şi fostu-i-a sortit ca’n dealul Otacilor, lângă Nistru, să cadă pentru totdeauna, ca să rămâe trupul lui strajă la hotar şi îndemn şi pildă urmaşilor. Fanfara începe un marş eroic. Se înşiruesc şcolile şi norodul. In frunte părintele David Ciolan, în aurul odăjdiilor, cu toţi preoţii împrejur. Coloana şărpite prin căldura care sporeşte, în urmă soldaţii potolesc mersul şi merg gândindu-se la toţi cei morţi pentru întregirea ţării. Ziua Eroilor... Ca’n toate oraşele, ca’n orice cătun. Zi de pomenirea şi de preamărirea virtuţiilor. Dar la Soroca, pe malul Nistrului, altfel vorbia în suflete Ziua Eroilor. Aici, la margine de ţară, aici unde în orice’ungher trăeşte istoria, ziua aceasta de aducere aminte desgroapă un trecut plămădit cu os şi sănge străbun. Gândul colindă’n trecut şi urzeşte fapte. Iată, de pe deal privind în urmă cum arde’n soare zidurile Cetăţii, lângă apa cuvântătoare. Acolo, după lupte şi izbânzi, ’ngenunchiat Ştefan cel Mare, In paraclisul dinspre răsărit şi după Închinăciune, s’ă bucurat de odihnă. Acolo, în trăinicia zidurilor, atâţia Voevozi, şi-atâţia hatmani şi-atâţia pârcălabi au ţinut strajă Un Cantemir Domn, un Duca Vodă, un Petriceicu Voevod, s’au sbuciumat şi-au alinat truda în Cetatea care trăeşte’n veacuri Aşa, de pe dealul Sorocii, vorbiau depărtării, file de cronici şi răscoliau amintirile. Privirile parcă citeau, nu inimile. Acum, eşiţi in larg, dă pe uliţa străjuită de case felurit colorate, priveliştea este uimitoare. Mulţimea toată pluteşte peste văzduh. De sus, oraşul îmbracă farmec de basm. Nistrul poate fi urmărit cum iese dintre stâncile de granit roşu de la Cosânţi. Livezile din Bujărăuca vrâstează zarea şi ogoarele Întind covoare, să se soriască. Satul Ţichinovca, de dincolo, ascunde intre copaci casele şi pe podişul ucrainean lumina întinde marame de borangic. Negreşit că altfel şi altcum se macină Ziua Eroilor la Soroca unde, sub fiecare pas, odihneşte un erou dintre miile şi zecile de mii care s’au jertfit ca să ne lese o Moldovă mare şi frumoasă. Convoiul urcă, prin strada largă sprebiserica Oleinicov. Acum trece printre grădini şi livezi, printre tei golaţi, în umbre, printre gospodării moldoveneşti dela margine de oraş. Soarele a prins a arde. Căldura s’a’nteţit ,şi aurul el frige. Mersul se’ngreue, dar muzica Îndeamnă şi’nfiorează. ....... cs văd,ridicându-se către boltă, crucile. Intrăm in cimitirul vrâstat de alei curate şi înflorite pe lături. Iată cimitirul eroilor. Mormântul generalului Poetaş. Dincolo odihneşte alt erou, învăţătorul Petrescu-Podari, locotenent, decorat cu Mihai Viteazul, dincolo un altul mort la datorie şi iarăşi altul, în şirul celor mulţi. Se împletesc cântări bisericeşti, apoi un glas de tunet croşetează Însemnătatea zilei. Batistele trec peste pleoape şi lacrimile parcă şoptesc: Dumnezeu să-i odihnească. Fiecare cruce primeşte o coroană, fiecare mormânt podoaba unui braţ de flori. Şi peste tot florile de aur ale soarelui împrăştie harul dumnezeirii... La mormântul lui Petrescu-Podari o bătrână plânge. M’apropii și așez câteva flori pe groapa vechiului prieten: — L’ai cunoscut? întreb, privind-o cu nduioșare. — Nu, domnule, nu l’am cunoscut, da’am auzit c’a fost mare viteaz. Cineva mă lămurește. . — In fiecare an vine bătrână și pune flori. Mâna ei uscată îndreaptă și așează florile, apoi privirea blândă cată spre noi. — Am auzit maică, am auzit că-i din cealalt capăt al ţării şi n’are pe nimenea pe-aici, sărăcuţu... — Ba, in ziua ăsta, are ţara cu el, răspund eu — Aşa-i, ai matali dreptati... E ziua n amiază. Năduşeală mare. Pe cele patru turnuri se fărâmă jarul soarelui In poartă, la eşire, gospodarul Ion Gagiona, împrăştie nişte fîclii pe un mormânt fără cruce, neîngrijit, părăsit de ani şi ani. — Ce faci bătrinule ? — Ci sâ fac? Pun şi eu flori pentru suflete. Şi nu ştiu pentru ce l’am întrebat. • — Pentru care suflete ? — Cum pentru care’ D’apoi pentru atâţia morţi? D’apoi pentru Stefan Voevod, despre care am auzit Citind nepotu meu îrt carte ? Am ridicat capul, îndreptând privirea spre Cetatea de pe Nistru. Și n’am avut flori.. Dar câteva lacrimi tot le-am preserat peste mormântul uitat și fără cruce... D. Iov Ziua eroilor la Soroca La cercul de gospodine din Capitală Eri ora 17, d-na general Antonescu, a vizitat expoziţia permanentă a ASOCIAŢIEI CERCURILOR DE GOSPODINE, din str. Licurg Nr. 6, de sub preşedinţia d-nei Maria I. Petrovici. Doamna general Antonescu, a admirat in special raionul de ii naţionale, rochiţe de copii, covoare, ţeseturi şi feţe de mesă, reţinând personal mai multe obiecte. D-sa a promis tot concursul d-sale, recomandând deschiderea unei expoziţii intr’una din sălile publice din Capitală. Succesul cântăreţilor români la teatrele de operă din Germania BERLIN, 30 (Rador). — Presa germană subliniază In cuprinzătoare dări de seamă meritele cântăreţilor de la Opera Română cari au fost invitaţi de numeroase teatre de operă să prezinte o parte din repertoriul lor. Ziarele aduc laude neprecupeţite vocilor şi jocului de scenă al oaspeţilor români şi arată răsunetul neobişnuit pe care aceste reprezentaţii l-au găsit în Publicul deosebit de pretenţios al teatrelor de operă germane. Astfel, „Wiener Neueste Nachrichten", sub semnătura d-lui dr. Gustav Künstler, scrie sub titlul „Oaspeţii români la Volksoper". A avut loc la prima reprezentaţie a cântăreţilor de frunte de la Opera din Bucureşti, invitaţi pentru mai multe seri. Rolurile principale din „Boema", Mimi, Rudolf şi Marcel, au fost interpretate de Valentina Cretoiu, Dinu Bădescu şi Şerban Taselan. Toţi trei sunt tineri şi joacă in mod atât de natural şi convingător, încât nu a stânjenit deloc faptul că au cântat In Umba română. Valentina Creţoiu interpretează, cu cel mai mare succes, rolul ei, cu un joc reţinut şi discret, abţinându-se de la orice dulcegărie şi tocmai deacea impresionează prin duioşia şi suferinţa ei. Din punct de vedere teohrvic, ea stăpâneşte cu măestrie vocea sa generoasă de soprană; superioritatea sa spirituală şi muzicală îi dă posibilitatea să redea cele mai fine nuanţări. Şerban Tassian trăeşte, nu numai joacă rolul plin de pasiune, a lui Marcel. Vocea lui de bariton atât de plăcut timbrată e emisă cu multă uşurinţă; din acest rol oarecum secundar, nu se pot însă aprecia îndestul calităţile şi posibilităţile interpretului. Dinu Bădescu redă un Rudolf pe tânărul poet sentimental. Vocea lui plăcută şi limpede de tenor captivează prin posibilităţile sale lirice naturale şi prin technica sa demnă de admirat. El se dovedeşte un maestru al Bel canto-ului In parlando leger, în adevărata mezzo-voce, în tot crescendo-ul şi descrescendo-ul vocei sale, în acoperirea acutelor, pentru care do-ul, cântat în mod atât de strălucit, desigur că nu înseamnă încă tonul de limită. Toţi trei prezintă cu mult succes technica italiană. Reprezentaţiile celor trei oaspeţi din ţara amică au fost aşteptate cu multă nerăbdare de săli pline plină la ultimul loc. Arta vocală şi muzicalitatea românilor a entuziasmat publicul la culme. Ropotele de aplauze s’au adresat şi bunilor cântăreţi ai ansamblului nostru, condus cu mult brio de Paul Walter. Marele succes repurtat de cântăreţii români dovedeşte gradul înalt de cultură muzicală al târfilor. „Voichischer Beobachter", sub titlul „Cântăreţii români la Volksoper", scrie între altele, intr’un articol, semnat de dr. F. Bayer. Valentina Creţoiu şi Dinu Bădescu, oaspeţii de la Opera din Bucureşti, au continuat reprezentaţiile începute cu atâta succes, cu opera „Doamna Butterfly", condusă de dirijorul Paul Walter, care a ştiut să îmbine părţile simfonice cu cele vocale.’ Vocea limpede, armonioasă şi perfectă în toate registrele a sopranei Valentina Creţoiu, a Cedat în mod strălucit imensa bogăţie a melodii rolului titular. Un joc vioi şi captivant s’a alăturat glasului ei minunat. Nu mai puţin demnă de laudă apare interpretarea rolului lui Pinkerton de către Dinu Bădescu, a cărui voce dulce de tenor liric ne aminteşte în technică şi expresie pe cei mai buni tenori lirici. Ambii oaspeţi, cari au cântat ln limba română, au fost călduros şi îndelung aclamaţi, împreună cu membrii consacraţi ai Volksoperei, Georg Oeggl (Sharpless) şi Charlotte Röpell (Suzuki). „Neues Wiener Tageblatt", subliniază sub titlul: „Entuziasmul stârnit de oaspeţii români“ şi sub semnătura d-lui Fritz Skorzeny. Iată o reprezentaţie a „Doamnei Butterfly" care nu se va uita aşa curând. Valentina Creţoiu a interpretat pe micuţa Butterfly cu o voce dulce, emisă cu minunată uşurinţă şi cu o dozare cultivată şi care surprinde în nenumărate rânduri prin varietatea coloritului şi gama de expresie. Personalitatea şi jocul ei au ştiut să reliefeze omenescul din acest rol femenin; graţia Înnăscută, jocul discret şi plin de viaţă captivează, fascinând chiar pe partenerii ei. In fruntea lor, Dinu Bădescu, un partener ideal, a cărui voce simpatică de tenor se ridică cu uşurinţă intr’o largă cantilenă, la o strălucitoare putere, şi căruia nu i se poate aduce o laudă mai mare, decât aceea de a fi demn de partenera sa. împreună cu oaspeţii, au fost călduros sărbătoriţi şi Charlotte Röpell şi Georg Oeggl din ansamblul nostru, precum și dirijorul Walter. Conferinţa d-lui prof. N. I. Herescu In cadrul ciclului de conferinţe „Romanitatea noastră“ organizat de Liga Culturală Bucureşti, va vorbi joi, 5 iunie la orele 18, în sala Teatrului Ligii Culturale, d. prof. N. I. Herescu, preşedintele soc. Scriitorilor Români, despre: ROMANITATEA ROMÂNIEI Va urma un program de şezătoare închinat Banatului, cu concursul Societăţii Corale „România“, care va executa un concert de muzică bănăţeană. Festivalul de gală al Sindicatului artiştilor din România Festivalul de gală, organizat de Sindicatul artiştilor din România, la Teatrul Naţional (sala Comedia) Luni 2 iunie, orele 8.30,e bucură de cel mai frumos şi bogat program. Toate teatrele şi toţi marii noştri artişti au înţeles să-şi dea concursul lor neprecupeţit având în vedere scopul acestui festival, ajutorarea artiştilor bătrâni. De la Teatrul Naţional îşi dau concursul: d-ra Elvira Godeanu şi d-nii: V. Valentineanu, Vraca, Ion Manu, A. Pop Marţian, I. Finteşteanu, de la Opera Română d-nele Emilia Guţianu, E. Penescu Uciu, Zina Săvescu şi d. G. Ştefanovici; dela Teatrul Regina Maria d. V. Maximilian; dela Cărăbuş d-nil: C. Tănase, V. Vasilache, d-na Mya Apostolescu ?, baletul Cărăbuşului, sub conducerea d-lui Si-*' omin; dela Alhambra d. G. Timică, dela „Ion Vasilescu", d. Ion Vasilescu, d-na Sily Vasiliu, d. Aurel Munteanu şi G. Grower, şi-au mai anunţat concursul şi d-nii: Ion Manolescu, Vasiliu Birlic, şi Ion Iancovescu. La pian: Miron Şoarec, G. Dendrino, Radu Carp şi N. Patrichi. M. S. Regele a binevoit să acorde înaltul Său patron al acestui festival Biletele se găsesc la casa teatrului Național (sala Comedia). „Ispita dacică” A V-a conferinţă din ciclul „Ideia dacică" , organizat de Comitetul pentru dezgroparea cetăţilor dace din munţii Sebeşului ,are loc azi, 31 Mai, ora 18, in sala Dalles. Vorbeşte d. Mircea Vulcănescu despre: „Ispita dacică". Oamenii de ştiinţă italieni şi albanezi colaborează la împlinirea vastului program întocmit de Centrul de studii pentru Albania După cum se ştie, acum doi ani a fost întemeiat, din iniţiativa Ducelui şi a preşedintelui Academiei Italiene, un centru de studii pentru Albania. Rostul acestui Centru este pur ştiinţific şi îşi propune să cerceteze şi să aducă lumină în desişul problemelor privind limba, istoria şi legăturile celor două ţărmuri ale Adriaticei. La această vastă operă sunt chemaţi cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai Italiei şi Albaniei. Ca preşedinte al „Centrului de studii pentru Albania" a fost ales Luigi Federzoni, ca director Francesco Ercole, iar ca secretar, Giuseppe Schiro. Consiliul de direcţie este compus din tot ceea ce are ştiinţa italiană mai ales şi pentru a ilustra afirmaţia noastră este destul să cităm nume ca ale academicienilor: De Blasi, Dainelli, Pavolini, Gioacchino Volpe, Paletta, Merlo. La conducerea secţiei arheologice, una din cele mai însemnate, date fiind nenumăratele vestigii de civilizaţie ce se găsesc în Albania, a fost pchemat bine cunoscutul prof. Domenico Mustilli, succesorul lui Ugolini, celebrul arheolog italian care a Întreprins cele mai cunoscute săpături. act Lucrările făcute sub auspiciile „Centrului de Studii pentru Albania1"sunt publicate in „Revista d’Albania" condusă de Ercole și care apare trimestrial și este un al doilea an de apariţie. Printre colaboratorii albanezi ai revistei este părintele George Fishta, primul cetăţean albanez ales membru al „Academiei Italiene". Printre lucrările de vaste proporţii întreprinse de acest Centru este „Atlasul Linguistic Albanez" care va fi întocmit cu materialul cules de pretutindeni unde se vorbeşte Umba albaneză, în cuprinsul ţării şi peste hotare cum ar fi de pildă Sicilia. Principalii făuritori ai acestui Atlas sunt profesorii Merlo, Bartoli de la Universitatea din Torino, Tagliavini de la cea din Padova (care este un acelaş timp şi unul din cei mai de seamă cunoscători ai Hmbei şi culturii noastre româneşti) şi Cabej, cunoscutul savant albanez. O altă activitate de aceiaş proporţie şi însemnătate este adunarea şi publicarea tuturor izvoarelor documentelor privind istoria Albaniei. Comitetul de direcţie al acestor cercetări este prezidat de Ercole care are drept colaboratori savanţi de talia profesorilor Amedeo Giannini, Patitia şi părintele iezuit Valentino, un ilustru cercetător al Albaniei. La această operă a fost chemat să colaboreze şi „Institutul Scandenberg" din Tirana. De aceiaş importanţă este publicarea Dreptului consuetudinar al lui Lekë Dukaji, care este in vigoare pe munţii Albaniei încă din veacurile Evului Mediu. Textul a fost cules de părintele franciscan Ştefan Gjegor, tradus de părintele Dodaj şi va fi publicat sub îngrijirea academicienilor Fishta şi Giuseppe Schiro. Nouaediţie ştiinţifică a Dreptului lui Deleg va avea odoctă prefaţă datorită academicianului Patetta şi va apare la jumătatea acestei lupi. . Printre activităţile secundare trebue să amintim monografia asupra problemei forestiere in Albania datorită consulului Mario Michelangeli și un studiu — sub tipar,r- datorit lui Nilo Barga asupra istoriei misiunilor, italo. albaneze de călugări basiliani in veacul al XVII-ea la Kimara. In acelaș timp „Centrul de Studii pentru Albania" se îngrijeşte de întemeierea unui Muzeu Etnografic la Tirana. Cu adunarea, materialului a fost însărcinat prof. Attilio Rossi a cărui competenţă în ceea ce priveşte studiile etnografice asupra Albaniei este universal recunoscută. O seamă de oameni de ştiinţă albanezi colaborează la însemnata operă a savantului italian. Această uriaşă şi necontenită activitate ştiinţifică, desfăşurată în vremuri atât de grele ca cele prin care trecem, ne dovedeşte, mai bine ca orice, cât de mare este rolul Italiei în ceea ce priveşte păstrarea şi sporirea patrimoniului culturii universale. In cimitirul plin de soare, De flori, de vis şi ciripit,— Tu dormi un murmur de izvoare Sub crucea de la răsărit. Fug anii plini de scrum sub zare Mai goi de vise, mai pustii: Eşti peste ape, peste mare De unde te aştept să vii... Mă uit la cruce şi la tine... Cu suflet sfărâmat de dor; Cărările-s de flori doar plini Şi rin mai vii şi nu mai mor. CUGETAREA GEORGESCU DELAFRAS prezintă noutăţile literara ERNEST BERNEA SANDRA COTOVU ÎNDEMN la SIMPLITATE MĂRTURISIRI PENTRU UN OM NOU O carte care vine să picure puţină linişte in suflete. DIVORŢUL MARIANEI Opt nuvele cu fine notaţii psihologice, cu o delicată artă feminină a amănuntului. Const. Goran ! ^pwgiamufjeJ^ara Sâmbata Să Mai 4941 6.00 1 7.30 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii: Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri): Radio-Jurnal (I): Concert de fanfară româno-german, închiderea emisiunii. 12.00: Muzică populară-taraf ardelenesc. 12.45: Muzică românească (discuri) ; Cine mă puse pe mine-sârbă $ Ha; maică la iarmaroc-doină (voce: Rodica Bujor); Cimpoiul şi Sârba lui Ionel Taranu (dreh. Ionel Ţăranu). 13.00: Ora oficială. Radio-jurnal (II) 13.15: Muzică de prânz-orchestra Bibi Alexandrescu: Maria, o Marie-fox de Monta; Două foxtroturi din filmul „Dansez pentru tine"; Tango de Melfi; Căsuța mea-tango de Biarco; Tango de Canaro; Mayari-rumba de Oréfiche; Gaucho-serenada rumba din filmul „Ești un înger"; Ankara-rumba de Sabry Bey; O melodie-blues de Kämpfen aranjată de Monta; Un slow-fox de Kern; Halelujah-foxtrot aranjat de Monta. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Ora oficială. Radio-jurnal (III). 14.20—15.00: Continuarea programului Orchestrei Bibi Alexandrescu : Vie, ni-vieni-fox aranjat de Philip; Iţi aminteşti-slow de Burton Lane; Indienii de lemn-slow de Scott; Dulce Suzanaaranjat de Monta; Vă iubesc doamnătango de Ypsilanti; Maleva-tango de Canaro; Fluturaș de hârtie-tango de Melfi; Rosalie-rumba de Bibi Alexandrescu; Cubanacan-rumba de Lecuona; La rumba cupana de Oréfiche ; Baby-fox de Bibi Alexandrescu; Fox de Hudson; Cântec indian, aranjat de Bibi Alexandrescu; Blues, aranjat de Monta. 17.30: Ora oficială. Radio-jurnal (IV). 18.00: ORA TINERETULUI ŞCOLAR: Şcoala Normală de Băeţi a „Societăţii pentru învăţătura poporului Român“ din Bucureşti. 19.00: Cronica dramatică. 19.15:: Muzică populară românească (discuri); Brâul ca la Cetate şi Floricica şi Crăiţele; Foaie verde când şi când (voce: Rodica Bujor); Cine trece pe colnic, Trage bobii şi ghiceşte şi Joc din Banat. RADIO ROMANIA 19.30: Cântece populare româneşti- Lya Crăciunescu (voce) acomo de Orchestra Boldeanu: Nu mai plânge inimioară de Predescu; Noaptea asta toată lumea e mea de Vasilescu: Sufletele, sufletele de Liliana Delescu : Mână departe căluțule, de Dendrino; M’o iubi nu m’o iubi de Predescu. RADIO BUCUREȘTI 19.30: Jurnal pentru străinătate in limba turcă. , 19.40: Jurnal pentru străinătate în limba greacă. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.50: Serviciul de știri germane. 20.00: Ora oficială. Radio-jurnal (V). 20.15: Muzică românească-D-na Victoria Costescu-Duca (voce): Legănuş gol de Pessione; Frunză verde bob negară de N. Oancea; Cântă plopii la pârâu de St. Constantinescu; Pe sub cer şi pe sub stele de V. Popovici; Rugăminte (versuri de Carmen Sylva) de Caudella; Flueraşul de Andreescu- Scheletti. . ... , 20.40: POŞTA RADIO, 20.55: TEATRU ..Pui de Vultur", episod de N. N. Moldovanu. Distribuţia: Ştefan Ion Aurel Manolescu Ion Cămăraşu Geo Marcan Veronica de Villandres Lilly Carandino Kübach Ion Ulmeni Doctorul Kraus Arsene Popovici Postelnicul Stoica I. Cernea Pârcălabul Cumpănă H. Polizu Hatmanul Strajă Glatz Hangiul Povestitorul . 21.55: Muzică variată şi de dans-orchestra „Luceafărul“ r Schutzertars spaniol; Doatal-vals; Brühne: Noapte cu stele-tango; Pachernegg: Un lăndler Winkler; Tango serenadă; Hipmann: Polcă; Blankenburg: Mars. 22,30; Org oficială: Radio-jurnal (VI). S 22^50. Continuarea programului: oreh. „Luceafărul"i Ivanov’ici"; Vălurile Dunării-vals; Byldruak; Primăvara în China; WismarTango serenada; Schmidseder: Potpuriu; Ferry Muhr: Polcă ţărănească; Fucik: Mars. 23.30: Jurnalul, pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză şi engleză. 24.00—0.30: Muzică , variată uşoară (discuri): Sassa-foxtrot de Raymond ; Cranedinas de Calleja si Lolita de Buzzia (voce: Ghirag Saka zhan; Victoria tango de Künneke; Potpuriu de valsuri de Geisler și Flesburg; Potpuriu din opereta „Studentul cerşetor" de Millöcker; Bumba mexicană (voce: Juanita Rodriguez) și Conchita-Jumba de Hernandez (voce: Ciro Rimac). I. Isaia ■ Al. Patrichi C. Bădnărescu N. Moldovanu Expoziţia de scoarţe şi ţesături româneşti Deschiderea Expoziţiei de scoarţe, ţesături şi cusături româneşti a Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, fixată la 31 Mai a. c„ se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. " / IN CURÂND APARE DICȚIONARUL POLITIC-ECONOMIC II FASCICOLE SĂPTĂMÂNILE