Curentul, iunie 1941 (Anul 14, nr. 4774-4802)

1941-06-01 / nr. 4774

• .• \ * . 's 2 (10 pagini)Curentul ANUL XIV, No. 4774, Duminică 1 Iunie 1941 Ocrotirea familiei Conferinţa d-lui dr. Iosif Stoichiţia, secretar genel al ministerului Sănătăţii, la Radio D. dr. Iosif Stoichiţia, secretarul general al ministerului Sănătăţii, a rostit la radio, Vineri seara, o con­ferinţă vorbind despre ocrotirea familiei.­­ Cu exemple din istorie şi bazat pe datele certe stabilite de ştiinţa demografică, conferenţiarul a a­­mintit că întreaga evoluţie şi fiin­ţă a unui popor­ depind de valoa­rea calitativă şi cantitativă pe care el o afirmă în concurenţa cu cele­lalte neamuri înconjurătoare. Ilu­zia marii noastre natalităţi, cu care ne-am legănat noi Românii până astăzi, nu corespunde reali­­tăţei ştiinţifice pe care o dovedeşte o analiză strânsă şi suficient de a­­profundată Redresarea biologică a naţiunei, care trebue să combată fenomenul de involuţie demografi­că, datorit marei noastre mortali­tăţi generale şi infantile,,cât şi fe­nomenul scădere­, datorit bolilor medico-sociale,.­ impune adoptarea unui program larg de biopolitică Ocrotirea sub orice formă a fa­miliei, în special a familiei ţără­neşti prin grija Statului şi întregei colectivităţi, trebue să fie scopul primordial al oricărei acţiuni sau iniţiative ce se ia în domeniul e­­conomic, educativ, juridic, etc. Din acest punct de vedere, noua insti­tuţie a Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale e destinată să joace un rol coordonator şi stimu­lator, de care se leagă toate spe­ranţele noastre. In cadrul Oficiilor urbane de o­­crotire şi Caselor de ocrotire de la sate, care vor coordona aceste in­stituţii creiate pentru protecţia mamei şi copilului, Medicii sani­tari şi ajutoarele lor , asistentele sociale urbane şi surorile de ocro­tire rurale,­r-vor avea misiunea mă­reaţă de a regenera evoluţia­­ bio­logică a familiei româneşti. Vizita d-nei Mana general Antonescu la cantonamentul prizonierilor bănăţeni şi timoceni din Giurgiu GIURGIU, 30. — Eri la orele 16,30, a sosit in suburbana Bălănoaia, d-na Maria General Antonescu , pentru a vizita cantonamentul prizonierilor ro­mâni din Timoc şi Banat, şi a le a­­du­ce daruri şi cuvinte de îmbărbă­tare până când aceştia vor fi trimişi la casele lor. D-sa era însoţită de A­nele, Vetu­­ri­­a Oct Gog­a, Iacobţei, Ioniţiu, Tă­­tăranu, Constantinexu, Orezeanu şi Cemoianu. La cantonament, distinsele vizita­toare au fost întâmpinate de d-nu­ g-ral Const. Papadopol, maior Cr. Io­nes­cu, cpt. Al. Stepară, cpt. Zenobie Petrescu, pr. cpt Axente, precum şi de d-nele: prof. Aur. Ştefănescu, pre­­zid. forţat­ei „Crucea Roşie”, Ica ma­ior Ionescu, şefii autorităţilor locale, el­evii I şcoal­elor primare împreună cu învăţătorii respectivi, şi întreaga populaţie din comună, care a oferit flori Ti-maiG-nul Antonescu şi înso­ţitoarelor­. Apoi, s’a oficiat un scurt serviciu religios de C. pr. cpt. Axente, după care d-nele au stat de vorbă cu fie­care român bănăţean şi timocean ce­­râruSU­ leţ relaţii asupra familiilor lor. S’a procedat la distribuirea daruri­lor constând din alimente, zahăr, ţi­gări şi cărţi de cetit,­­ daruri cari au făcut o bună impresie fraţilor bă­năţeni şi timoceni, cari mulţumiau pentru, grija ce li se poartă. După distribuirea darurilor, muzica militară sub conducerea d-lui It. loan­­Stănescu, a intonat imnuri patriotice şi jocuri naţionale, cei de faţă jucând hora,impreună cu d-nele vizitatoare, şefii­­autorităţilor şi populaţia satului. In felul­ acesta a fost prilejuită o manifestaţie din partea românilor bă­năţeni şi timoceni, toţi aclamând pe M. S. Regele Mihai I. M. S. Regina Mamă Elena, d. General Ion Antones­cu, Conducătorul Statului şi pe d-nele din comitetul de patronaj al acestei opere de înaltă ţinută umanitară şi patriotică. In numele acestor prizonieri a vor­bit un român bănăţean, exprimând satisfacţia pe care o au pentru grija ce li se poartă, asigurând că romănii din Banat şi Timoc nădăjduesc şi aş­teaptă zilele că nu­ vor reveni la pa­tria mamă. D. general C. Papadopol a pre­zentat d-nei Maria G-ral Antonescu şi d-nelor însoţitoare, omagii din partea populaţiei şi a prizonierilor români, după care vizita a luat sfâr­şit în uratele nesfârşite ale celor pre­zenţi. » .......mil­ ll ill»—....................... 11EDITATOIHIL­MEO“ de: C. NICULESCU-Institutar, R.­Vâlcea Cea mai bună lucrare didactică pentru elevii cari concu­rează la examenul de admitere într’o şcoală secundară. LEI 73.­LEI 75.­ Se găseşte de vânzare la: librării, deposite de stare din ţară şi la editura „Curentul", Bucureşti­­, Str. Belvedere 6. Se pot cere cu rambilsp­o­r­­i­ . r­o ?”* T 44-44. S . Buck laureata premiului „Nobel“ pentru literatură semnează nuvela „ALBASTRUL CALŢUNAŞILOR“ evocarea unei cutremurătoare poveşti de dragoste şi moarte, în „L­E­C­TURA“ ■­is­care a apărut azi şi pe care o găsiţi la toate chioşcurile şi depozitarii de ziare 32 de pagini . Fiecare număr al „Lecturii“ conţine o nuvelă în întregime­­ semnată de scriitori cu renume universal 32 PAGINI 5 LEI Dânjineaţa,, plină de soare şi farmec, umplea valea Nistrului de lumină. Dealurile Sorocii străluceau în odăj­­diile lor verzi, cădelniţând din pod­gorii, arome tari şi coborând adieri răcoroase. Casele căţărate pe stânci, străjuiau livezi şi ceriuri, despletind, din­­împrejurimile lor, tulpane de aburi. Nistr­ul, ca un drum de argint, co­­teşte pe sub dealuri, înfundându-se, după “podul Bechirului, în umbra pă­durii ’ Trifauţului. In liniştea dimineţii răsună fanfara liceului de băeţi. Sunetele marşului isbesc în suflete parcă. In sfânta zi a înălţării­ Domnului cântecul tineresc urcă slavă cerului. , Oraşul e’n sărbătoare. Steagurile, la fierar­e casă, fâlfâesc biruitoare şi vorbesc tuturor inimilor. Pe­­ străzile bătrâne trec şcolari cu braţele încărcate de flori. Apoi, din ogrăzi, ies cu buchete bogate, soro­­cenii,­ îndreptându-se spre centrul o­­raşului. , In grădina­­pu­blică forfoteşte tine­reţea, pe straturile multe grăesc flo­rile binecuvântări deasupra mormin­telor parcă. Şcolile şi norodul tot se adună în Piaţa Unirii. Şi soarele primăverii îmbracă toată suflarea în strae de lumină şi de strălucire. Prăvăliile dorm, de cu seară. Ca­stanii, în rochiile lor verzi, împodo­besc trotuarele. In văzduh şi pe pământ numai flori, coroane, cu toată primăvara’n ele, purtate de şcolăriţe, se iau la întrecere cu frumoasele costume na­ţionale. Şi’n mijlocul pieţii statuia Genera­lului Stan Poetaş se’nalţă, măreaţă şi grăitoare. In fiecare zi trec sorocenii pe lângă statue şi-şi văd de treburi; dar azi, in Ziua Eroilor, in ceasul de măreaţă şi adâncă preaslăvire, toţi privesc, parcă pentru întâia oară, chipul ace­luia ce ca Un viteaz a luptat in răz­boiul întregirii. Muntele acesta de om a înspăimân­tat oştirea duşmană în Dobrogea. Biruinţa se ţinea de el şi vânzoşenia lui, unită cu înţelegerea ostăşească, a rămas spre pomenire şi’n armata noastră şi’n cea vrăjmaşă. Şi fostu-i-a sortit ca’n dealul Ota­­cilor, lângă Nistru, să cadă pentru totdeauna, ca să rămâe trupul lui strajă la hotar şi îndemn şi pildă ur­maşilor. Fanfara începe un marş eroic. Se înşiruesc şcolile şi norodul. In frunte părintele David Ciolan, în aurul o­­dăjdiilor, cu toţi preoţii împrejur. Coloana şărpite prin căldura care sporeşte, în urmă soldaţii potolesc mersul şi merg gândindu-se la toţi cei morţi pentru întregirea ţării. Ziua Eroilor... Ca’n toate oraşele, ca’n orice cătun. Zi de pomenirea şi de preamărirea virtuţiilor. Dar la So­roca, pe malul Nistrului, altfel vorbia în suflete Ziua Eroilor. Aici, la mar­gine de ţară, aici unde în orice’un­gher trăeşte istoria, ziua aceasta de aducere aminte desgroapă un trecut plămădit cu os şi sănge străbun. Gân­dul colindă’n trecut şi urzeşte fapte. Iată, de pe deal privind în urmă cum arde’n soare zidurile Cetăţii, lângă apa cuvântătoare. Acolo, după lupte şi izbânzi, ’ngenunchiat Ştefan cel Mare, In paraclisul dinspre răsărit şi după Închinăciune, s’ă bucurat de o­­dihnă. Acolo, în trăinicia zidurilor, atâţia Voevozi, şi-atâţia hatmani şi-atâţia pârcălabi au ţinut strajă Un Cantemir Domn, un Duca Vodă, un Petriceicu Voevod, s’au sbuciumat şi-au alinat truda în Cetatea care trăeşte’n veacuri Aşa, de pe dealul Sorocii, vorbiau depărtării, file de cronici şi răscoliau amintirile. Privirile parcă citeau, nu inimile. Acum, eşiţi in larg, dă pe uliţa stră­juită de case felurit colorate, priveli­­ştea este uimitoare. Mulţimea toată pluteşte peste văzduh. De­ sus, oraşul îmbracă farmec de­­ basm. Nistrul poate fi urmărit cum iese dintre stân­cile de granit roşu de la Cosânţi. Li­vezile din Bujărăuca vrâstează zarea şi ogoarele Întind covoare, să se so­­riască. Satul Ţichinovca, de dincolo, ascunde intre copaci casele şi pe po­dişul ucrainean lumina întinde ma­rame de borangic. Negreşit că altfel şi altcum se ma­cină Ziua Eroilor la Soroca unde, sub fiecare pas, odihneşte un erou dintre miile şi zecile de mii care s’au jertfit ca să ne lese o Moldovă mare şi fru­moasă. Convoiul urcă, prin strada largă spre­­biserica Oleinicov. Acum trece printre grădini şi livezi, printre tei golaţi, în umbre, printre gospodării moldoveneşti dela margine de oraş. Soarele a prins a arde. Căldura s’a’nteţit ,şi aurul el frige. Mersul se’ngreue, dar muzica Îndeamnă şi’n­­fiorează. ....... cs văd,­­ridicându-se către boltă, crucile. Intrăm in cimitirul vrâstat de alei curate şi înflorite pe lături. Iată cimitirul eroilor. Mormântul generalului Poetaş. Dincolo odihneşte alt erou, învăţătorul Petrescu-Podari, locotenent, decorat cu Mihai Viteazul, dincolo un altul mort la datorie şi ia­răşi altul, în şirul celor mulţi. Se împletesc cântări bisericeşti, a­­poi un glas de tunet croşetează În­semnătatea zilei. Batistele trec peste pleoape şi la­crimile parcă şoptesc: Dumnezeu să-i odihnească. Fiecare cruce primeşte o coroană, fiecare mormânt podoaba unui braţ de flori. Şi peste tot florile de aur ale soa­relui împrăştie harul dumnezeirii... La mormântul lui Petrescu-Podari o bătrână plânge. M’apropii și așez câteva flori pe groapa vechiului prie­ten: — L’ai cunoscut? întreb, privind-o cu nduioșare. — Nu, dom­nule, nu l’am cunoscut, da’am auzit c’a fost mare viteaz. Cineva mă lămurește. . — In fiecare an vine bătrână și pune flori. Mâna ei uscată îndreaptă și așează florile, apoi privirea blândă cată spre noi. — Am auzit maică, am auzit că-i din cealalt capăt al ţării şi n’are pe nimenea pe-aici, sărăcuţu... — Ba, in ziua ăsta, are ţara cu el, răspund eu — Aşa-i, ai matali dreptati... E ziua n amiază. Năduşeală mare. Pe cele patru turnuri se fărâmă jarul soarelui In poart­ă, la eşire, gospodarul Ion Gagiona, împrăştie nişte fîclii pe un mormânt fără cruce, neîngrijit, pără­sit de ani şi ani. — Ce faci bătrinule ? — Ci sâ fac? Pun şi eu flori pentru suflete. Şi nu ştiu pentru ce l’am întrebat. • — Pentru care suflete ? — Cum pentru care’ D’apoi pentru atâţia morţi? D’apoi pentru Stefan Voevod, despre care am auzit Citind nepotu meu îrt carte ? Am ridicat capul, îndreptând privi­rea spre Cetatea de pe Nistru. Și n’am avut flori.. Dar câteva la­crimi tot le-am preserat peste mor­mântul uitat și fără cruce... D. Iov Ziua eroilor la Soroca La cercul de gospodine din Capitală Eri ora 17, d-na general Antonescu, a vizitat expoziţia permanentă a ASOCIAŢIEI CERCURILOR DE GOSPODINE, din str. Licurg Nr. 6, de sub preşedinţia d-nei Maria I. Petrovici. Doamna general Antonescu, a ad­mirat in special raionul de ii naţio­nale, rochiţe de copii, covoare, ţese­­turi şi feţe de mesă, reţinând perso­nal mai multe obiecte. D-sa a promis tot concursul d-sale, recomandând deschiderea unei expo­ziţii intr’una din sălile publice din Capitală. Succesul cântăreţilor români la teatrele de operă din Germania BERLIN, 30 (Rador). — Presa ger­mană subliniază In cuprinzătoare dări de seamă meritele cântăreţilor de la Opera Română cari au fost invitaţi de numeroase teatre de operă să prezin­te o parte din repertoriul lor. Ziarele aduc laude neprecupeţite vocilor şi jocului de scenă al oaspeţilor români şi arată răsunetul neobişnuit pe care aceste reprezentaţii l-au găsit în Pu­blicul deosebit de pretenţios al tea­trelor de operă germane. Astfel, „Wiener Neueste Nachrich­ten", sub semnătura d-lui dr. Gustav Künstler, scrie sub titlul „Oaspeţii ro­mâni la Volksoper". A avut loc la prima reprezentaţie a cântăreţilor de frunte de la Opera din Bucureşti, invitaţi pentru mai multe seri. Rolurile principale din „Boema", Mimi, Rudolf şi Marcel, au fost interpretate de Valentina Cre­­toiu, Dinu Bădescu şi Şerban Taselan. Toţi trei sunt tineri şi joacă in mod atât de natural şi convingător, încât nu a stânjenit deloc faptul că au cân­tat In Umba română. Valentina Creţoiu interpretează, cu cel mai mare succes, rolul ei, cu un joc reţinut şi discret, abţinându-se de la orice dulcegărie şi tocmai de­­acea impresionează prin duioşia şi suferinţa ei. Din punct de vedere teohrvic, ea stăpâneşte cu­­ măestrie vocea sa generoasă de soprană; su­perioritatea sa spirituală şi muzicală îi dă posibilitatea să redea cele mai fine nuanţări. Şerban Tassian trăeşte, nu numai joacă rolul plin de pasiune, a lui Marcel. Vocea lui de bariton atât de plăcut timbrată e emisă cu multă uşurinţă; din acest rol oarecum secundar, nu se pot însă aprecia în­destul calităţile şi posibilităţile inter­pretului. Dinu Bădescu redă un Ru­dolf pe tânărul poet sentimental. Vo­cea lui plăcută şi limpede de tenor captivează prin posibilităţile sale li­rice naturale şi prin technica sa dem­nă de admirat. El se dovedeşte un maestru al Bel­ canto-ului In parlando leger, în adevărata mezzo-voce, în tot crescendo-ul şi descrescendo-ul vocei sale, în acoperirea acutelor, pentru care do-ul, cântat în mod atât de strălucit, desigur că nu înseamnă încă tonul de limită. Toţi trei prezintă cu mult succes technica italiană. Reprezentaţiile celor trei oaspeţi din ţara amică au fost aşteptate cu multă nerăbdare de săli pline plină la ultimul loc. Arta vocală şi muzicali­tatea românilor a entuziasmat publi­cul la culme. Ropotele de aplauze s’au adresat şi bunilor cântăreţi ai ansamblului nostru, condus cu mult brio de­ Paul Walter. Marele succes repurtat de cântăreţii români dove­deşte gradul înalt de cultură muzi­cală al târfi­lor. „Voichischer Beobachter", sub ti­tlul „Cântăreţii români la Volksoper", scrie între altele, intr’un articol, sem­nat de dr. F. Bayer. Valentina Creţoiu şi Dinu Bădescu, oaspeţii de la Opera din Bucureşti, au continuat reprezentaţiile începute cu atâta succes, cu opera „Doamna But­terfly", condusă de dirijorul Paul Walter, care a ştiut să îmbine părţile simfonice cu cele vocale.’ Vocea lim­pede, armonioasă şi perfectă în toate registrele a sopranei Valentina Cre­­ţoiu, a Cedat în mod strălucit imensa bogăţie a melodii rolului titular. Un joc vioi şi captivant s’a alăturat glasului ei minunat. Nu mai puţin demnă de laudă apare interpretarea rolului lui Pinkerton de către Dinu Bădescu, a cărui voce dulce de tenor liric ne aminteşte în technică şi ex­presie pe cei mai buni tenori lirici. Ambii oaspeţi, cari au cântat ln­ lim­ba română, au fost călduros şi înde­lung aclamaţi, împreună cu membrii consacraţi ai Volksoperei, Georg Oeggl (Sharpless) şi Charlotte Röpell (Suzuki). „Neues Wiener Tageblatt", subli­niază sub titlul: „Entuziasmul stârnit de oaspeţii români“ şi sub semnătura d-lui Fritz Skorzeny. Iată o reprezentaţie a „Doamnei Butterfly" care nu se va uita aşa curând. Valentina Creţoiu a interpre­tat pe micuţa Butterfly cu o voce dul­ce, emisă cu minunată uşurinţă şi cu o dozare cultivată şi care surprinde în nenumărate rânduri prin varieta­tea coloritului şi gama de expresie. Personalitatea şi jocul ei au ştiut să reliefeze omenescul din acest rol fe­­menin; graţia Înnăscută, jocul discret şi plin de viaţă captivează, fascinând chiar pe partenerii ei. In fruntea lor, Dinu Bădescu, un partener ideal, a cărui voce simpati­că de tenor se ridică cu uşurinţă in­­tr’o largă cantilenă, la o strălucitoare putere, şi căruia nu i se poate aduce o laudă mai mare, decât aceea de a fi demn de partenera sa. împreună cu oaspeţii, au fost călduros sărbătoriţi şi Charlotte Röpell şi Georg Oeggl din ansamblul nostru, precum și di­rijorul Walter. Conferinţa d-lui prof. N. I. Herescu In cadrul ciclului de conferinţe „Romanitatea noastră“ organizat de Liga Culturală Bucureşti, va vorbi joi, 5 iunie la orele 18, în sala Teatrului Ligii Culturale, d. prof. N. I. Herescu, preşedintele soc. Scriitorilor Români, despre: ROMANITATEA ROMÂNIEI Va urma un program de şezătoa­re închinat Banatului, cu concursul Societăţii Corale „România“, care va executa un concert de muzică bănăţeană. Festivalul de gală al Sindicatului artiştilor din România Festivalul de gală, organizat de Sin­dicatul artiştilor din România, la Teatrul Naţional (sala Comedia) Luni 2 iunie, orele 8.30,­­­­e bucură de cel mai frumos şi bogat program. Toate teatrele şi toţi marii noştri ar­tişti au înţeles să-şi dea concursul lor neprecupeţit având în vedere scopul acestui festival, ajutorarea artiştilor bătrâni. De la Teatrul Naţional îşi dau con­cursul: d-ra Elvira Godeanu şi d-nii: V. Valentineanu, Vraca, Ion Manu, A. Pop Marţian, I. Finteşteanu, de la O­­pera Română d-nele Emilia Guţianu, E. Penescu Uciu, Zina Săvescu şi d. G. Ştefanovici; dela Teatrul Regina Maria d. V. Maximilian; dela Cără­buş d-nil: C. Tănase, V. Vasilache, d-na Mya Apostolescu ?, baletul Că­răbuşului, sub conducerea d-lui Si-*' omin; dela Alhambra d.­ G. Timică, dela „Ion Vasilescu", d. Ion Vasiles­­cu, d-na Si­ly Vasiliu, d. Aurel Mun­­teanu şi G. Grower, şi-au mai anunţat concursul şi d-nii: Ion Manolescu, Vasiliu Birlic, şi Ion Iancovescu. La pian: Miron Şoarec, G. Den­­drino, Radu Carp şi N. Patrichi. M. S. Regele a binevoit să acorde înaltul Său patron al acestui festival Biletele se găsesc la casa teatrului Național (sala Comedia). „Ispita dacică” A V-a conferinţă din ciclul „Ideia dacică" , organizat de Comitetul pentru dezgroparea cetăţilor dace din munţii Sebeşului ,are loc azi, 31 Mai, ora 18, in sala Dalles. Vorbeşte d. Mircea Vulcănescu despre: „Is­pita dacică". Oamenii de ştiinţă italieni şi albanezi colaborează la împlinirea vastului program întocmit de Centrul de studii pentru Albania După cum se ştie, acum doi ani a fost întemeiat, din iniţiativa Ducelui şi a preşedintelui Academiei Italiene, un centru de studii pentru Albania. Rostul acestui Centru este pur ştiinţi­fic şi îşi propune să cerceteze şi să aducă lumină în desişul problemelor privind­ limba, istoria şi legăturile ce­lor două ţărmuri ale Adriaticei. La această vastă operă sunt che­maţi cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai Italiei şi Albaniei. Ca pre­şedinte al „Centrului de studii pentru Albania" a­ fost ales Luigi Federzoni, ca director Francesco Ercole, iar ca secretar, Giuseppe Schiro. Consiliul de direcţie este compus din tot ceea ce are ştiinţa italiană mai ales şi pen­tru a ilustra afirmaţia noastră este destul să cităm nume ca ale academi­cienilor: De Blasi, Dainelli, Pavolini, Gioacchino Volpe, Paletta, Merlo. La conducerea secţiei arheologice, una din cele mai însemnate, date fiind nenumăratele vestigii de civili­zaţie ce se găsesc în Albania, a fost pchemat bine cunoscutul prof. Dome­nico Mustilli, succesorul lui Ugolini, celebrul arheolog italian care a În­treprins cele mai cunoscute săpături. act Lucrările făcute sub auspiciile „Cen­trului de Studii pentru Albania1"sunt publicate in „Revista d’Albania" con­dusă de Ercole și care apare trimes­trial și este un al doilea an de apa­riţie. Printre colaboratorii albanezi ai revistei este părintele George Fish­­ta, primul cetăţean albanez ales mem­bru al „Academiei Italiene". Printre lucrările de vaste proporţii întreprinse de acest Centru este „At­lasul Linguistic Albanez" care va fi întocmit cu materialul cules de pretu­tindeni unde se vorbeşte Umba alba­neză, în cuprinsul ţării şi peste ho­tare cum ar fi de pildă Sicilia. Prin­cipalii făuritori ai acestui Atlas sunt profesorii Merlo, Bartoli de la Uni­versitatea din Torino, Tagliavini de la cea din Padova (care este un acelaş timp şi unul din cei mai de seamă cunoscători ai Hmbei şi culturii noa­stre româneşti) şi Cabej, cunoscutul savant albanez. O altă activitate de aceiaş proporţie şi însemnătate este adunarea şi pu­blicarea tuturor izvoarelor documen­telor privind istoria Albaniei. Comi­tetul de direcţie al acestor cercetări este prezidat de Ercole care are drept colaboratori savanţi de talia profeso­rilor Amedeo Giannini, Patitia şi pă­rintele iezuit Valentino, un ilustru cercetător al Albaniei. La această o­­peră a fost chemat să colaboreze şi „Institutul Scandenberg" din Tirana. De aceiaş importanţă este publica­­rea Dreptului consuetudinar al lui Lekë Dukaj­i, care este in vigoare pe munţii Albaniei încă din veacu­rile Evului Mediu. Textul a fost cu­les de părintele franciscan Ştefan Gjegor, tradus de părintele Dodaj şi va fi publicat sub îngrijirea academi­cienilor Fishta­­ şi Giuseppe Schiro. Noua­­ediţie ştiinţifică a Dreptului lui Deleg va avea o­­doctă prefaţă dato­rită academicianului Patetta şi va a­­pare la jumătatea acestei lupi. . Printre activităţile secundare trebue să amintim monografia asupra pro­blemei forestiere in Albania datorită consulului Mario Michelangeli și un studiu — sub tipar,­r- datorit lui Nilo Barga asupra istoriei misiunilor, italo. albaneze de călugări basiliani in vea­cul al XVII-ea la Kimara. In acelaș timp „Centrul de Studii pentru Albania" se îngrijeşte de în­temeierea unui Muzeu Etnografic la Tirana. Cu adunarea, materialului a fost însărcinat prof. Attilio Rossi a cărui competenţă în ceea ce priveşte studiile etnografice asupra Albaniei este universal recunoscută. O seamă de oameni de ştiinţă albanezi colabo­rează la însemnata operă a savantu­lui italian. Această uriaşă şi necontenită acti­vitate ştiinţifică, desfăşurată în vre­muri atât de grele ca cele prin care trecem, ne dovedeşte, mai bine ca orice, cât de mare este rolul Italiei în ceea ce priveşte păstrarea şi spo­rirea patrimoniului culturii univer­sale. In cimitirul plin de soare, De flori, de vis şi ciripit,— Tu dormi un murmur de izvoare Sub crucea de la răsărit. Fug anii plini de scrum sub zare Mai goi de vise, mai pustii: Eşti peste ape, peste mare De unde te aştept să vii... Mă uit la cruce şi la tine... Cu suflet sfărâmat de dor; Cărările-s de flori doar plini Şi rin mai vii şi nu mai mor. CUGETAREA­­ GEORGESCU DELAFRAS prezintă noutăţile literara ERNEST BERNEA SANDRA COTOVU ÎNDEMN la SIMPLITATE MĂRTURISIRI PENTRU UN OM NOU O carte care vine să picure puţină linişte in suflete. DIVORŢUL MARIANEI Opt nuvele cu fine notaţii psi­hologice, cu o delicată artă fe­minină a amănuntului. Const. Goran ! ^pwgiamufjeJ^ara Sâmbata Să Mai 4941 6.00 1 7.30 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii: Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri): Radio-Jurnal (I):­­ Concert de fanfară româno-german, închiderea emisiunii. 12.00: Muzică populară-taraf ardele­nesc. 12.45: Muzică românească (discuri) ; Cine mă puse pe mine-sârbă $­ Ha; maică la iarmaroc-doină (voce: Rodica Bujor); Cimpoiul şi Sârba lui Ionel Taranu (dreh. Ionel Ţăranu). 13.00: Ora oficială. Radio-jurnal (II) 13.15: Muzică de prânz-orchestra Bibi Alexandrescu: Maria, o Marie-fox de Monta; Două foxtroturi din filmul „Dansez pentru tine"; Tango de Melfi; Căsuța mea-tango de Biarco; Tango de Canaro; Mayari-rumba de Oréfiche; Gaucho-serenada rumba din filmul „Ești un înger"; Ankara-rumba de Sabry Bey; O melodie-blues de Kämp­fen aranjată de Monta; Un slow-fox de Kern; Halelujah-foxtrot aranjat de Monta. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14.00: Ora oficială. Radio-jurnal (III). 14.20—15.00: Continuarea programu­lui Orchestrei Bibi Alexandrescu : Vie­, ni-vieni-fox aranjat de Philip; Iţi a­­minteşti-slow de Burton Lane; Indienii de lemn-slow de Scott; Dulce Su­zana­­aranjat de Monta; Vă iubesc doamnă­­tango de Ypsilanti; Maleva-tango de Canaro; Fluturaș de hârtie-tango­­ de Melfi; Rosalie-rumba de Bibi Alexan­drescu; Cubanacan-rumba de Lecuona; La rumba cupana de Oréfiche ; Baby-fox de Bibi Alexandrescu; Fox de Hudson; Cântec indian, aranjat de Bibi Alexandrescu; Blues, aranjat de Monta. 17.30: Ora oficială. Radio-jurnal (IV). 18.00: ORA TINERETULUI ŞCOLAR: Şcoala Normală de Băeţi a „Societăţii pentru învăţătura poporului Român“ din Bucureşti. 19.00: Cronica dramatică. 19.15:: Muzică populară românească (discuri); Brâul ca la Cetate şi Flo­ricica şi Crăiţele; Foaie verde când şi când (voce: Rodica Bujor); Cine trece pe colnic, Trage bobii şi ghiceşte şi Joc din Banat. RADIO ROMANIA 19.30: Cântece populare româneşti- Lya Crăciunescu (voce) acomo de Or­chestra Boldeanu: Nu mai plânge ini­mioară de Predescu; Noaptea asta toa­tă lumea e mea de Vasilescu: Sufle­tele, sufletele de Liliana Delescu : Mână departe căluțule, de Dendrino; M’o iubi nu m’o iubi de Predescu. RADIO BUCUREȘTI 19.30: Jurnal pentru străinătate in limba turcă. , 19.40: Jurnal pentru străinătate în limba greacă. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.50: Serviciul de știri germane. 20.00: Ora oficială. Radio-jurnal (V). 20.15: Muzică românească-D-na Vic­toria Costescu-Duca (voce): Legănuş gol de Pessione; Frunză verde bob ne­gară de N. Oancea; Cântă plopii la pârâu de St. Constantinescu; Pe sub cer şi pe sub stele de V. Popovici; Ru­găminte (versuri de Carmen Sylva) de Caudella; Flueraşul de Andreescu- Scheletti. . ... , 20.40: POŞTA RADIO, 20.55: TEATRU ..Pui de Vultur", epi­sod de N. N. Moldovanu. Distribuţia: Ştefan Ion Aurel Manolescu Ion Cămăraşu Geo Marcan Veronica de Villandres Lilly Carandino Kübach Ion Ulmeni Doctorul Kraus Arsene Popovici Postelnicul Stoica I. Cernea Pârcălabul Cumpănă H. Polizu Hatmanul Strajă Glatz Hangiul Povestitorul . 21.55: Muzică variată şi de dans-or­­chestra „Luceafărul“ r Schu­tze­rtars spaniol; Doatal-vals; Brühne: Noapte cu stele-tango; Pachernegg: Un lăn­­dler Winkler; Tango serenadă; Hip­mann: Polcă; Blankenburg: Mars. 22,30; Org oficială: Radio-jurnal (VI). S 22^50. Continuarea programului: oreh. „Luceafărul"­i Ivanov’ici"; Vălurile Du­nării-vals; Byldruak; Primăvara în China; WismarTango serenada; Schmidseder: Potpuriu; Ferry Muhr: Polcă ţărănească; Fucik: Mars. 23.30: Jurnalul, pentru străinătate în­ limbile: germană, italiană, franceză şi engleză. 24.00—0.30: Muzică , variată uşoară (discuri): Sassa-foxtrot de Raymond ; Cranedinas de Calleja si Lolita de Buz­­zia (voce: Ghirag Saka zh­an; Victoria tan­go de Künneke; Potpuriu de valsuri de Geisler și Flesburg; Potpuriu din opereta „Studentul cerşetor" de Millö­cker; Bumba mexicană (voce: Juanita Rodriguez) și Conchita-Jumba de Her­nandez (voce: Ciro Rimac). I. Isaia ■ Al. Patrichi C. Bădnărescu N. Moldovanu Expoziţia de scoarţe şi ţesături româneşti Deschiderea Expoziţiei de scoar­ţe, ţesături şi cusături româneşti a Societăţii Ortodoxe Naţionale a­ Femeilor Române, fixată la 31 Mai a. c„ se amână pentru o dată ce se va anunţa la timp. " / IN CURÂND APARE DICȚIONARUL POLITIC-ECONOMIC I­I FASCICOLE SĂPTĂMÂNILE

Next