Curentul, iulie 1941 (Anul 14, nr. 4803-4833)

1941-07-01 / nr. 4803

£ (5 pagini) Campionatele regionale de atletism Tenis a câştigat majoritatea probelor şi Cupa Tane Săvulescu cu 48 de puncte — Hidioşanu, un atlet tânăr cu mari posibilităţi — Sezonul sportiv de războiu a fost inaugurat ori dimineaţa pe stadio­nul A. N. E. F. — Cupa Tane Săvulescu a reuşit se strângă cu această ocazie, pe ti­nerii atleţi bucureşteni, într'o reu­niune în care a predominat tinere­ţea şi voia bună. S’au înregistrat rezultate frumoa­­se şi din nou Venus şi Vif, Dacia s’au luptat pentru întâietate. Prin faptul că negrii au avut un lot mai complect şi mai bine pus la punct au fost avantaja­ţi şi au câştigat de­finitiv Cupa Tane Săvulescu. Dintre participanţi, de remarcat frumoasă figură reuşită de Hidioşa­­nu care şi-a însuşit două probe la sută şi lungime, cursa lui Ludu, şi revenirea lui Epuran, care a fost ori la un pas de a câştiga săritura cu prăjina. Dela fete, s’a impus Leni Teodo­­nescu excelenta atletă a Venusului prin varietatea probelor la care a participat. CURSA PE 3000 Concursul Începe prin alergarea cursei de 3000 m, care a întrunit nu­meroşi participanţi. După ce a con­dus Teodosm­os finalul alertărei gă­seşte in frunte pe Dumitru Gheor-­ghe, care a câştigat urmat de Cristo­­dorescu: 1. Dumitru Gheorghe 8,12. 2. Alex. Cristodorescu 0,44, 3. Vasile Teodoshi 9,48, 4. Aurel Girescu, VICTORIA LOT STELORIAN Cursa de 110 m. gard dă prnet de Arptă intre Stelerian şi St. Popescu. Viforistul aleargă frumos şi reu­şeşte să câştige. Dacă ar fi participat şi Drăgulănescu, altul ar fi fost re­zultatul 1. Stelorian (V. D.) 17,7. 2. St. Popescu (St. R.) 20,4. 3. N. Pruncu (St. R.) 20,4 . 100 M. PLAT A adus prima victoria lui Hi­­dioşanu. A demarat admirabil şi a reuşit un timp frumos. 1. Hidiosanu (Venus) 11.2. 2. Virgil Ludu (Venus), 11.3. 3. Cosmanescu (V. D.) 11.3. GHEORGHIADE CASTIGA GREUTATEA In lipsa lui Gurău, victoria a re­venit lui Gheorghiade. 1. Gheorghiade, St. R., 10,78. 2. V. Morinas, Victoria 9,80. 3. Mi­csu­len­ease­o, Venus, 9,42. 4. Dan Gheorghiade, V. D., 9,18 1500 m. A câştigat cum era si natural Tălmaciu. A avut in Dumitru Ghe­orghe, un adversar periculos, care a a sosit in acelaş timp cu el. 1. G. Tălmaciu, V. D., 4.35. 2. D-tru Gheorghe St. R. 4.35. 3. Vasile Constantin-Venus 4.35. 4. Cristodorescu V. D. 4.37. LUDU A CÂŞTIGAT 400 m. PLAT Virgil Ludu şi-a revenit şi a câştigat frumos cursa lui favorită. In concursurile suitoare Ludu îşi va arăta adevărata lui valoare. 1. Virgil Ludu, Venus, 52,6. 2. Tălmaciu, V. D., 53,8. 3. Seb. Popescu, V. D., 54. SULIŢA A REVENIT LUI IONESCU DRUM Ionescu Cum a debutat ori la su­liţă şi a reuşit să câştige. 1. Ionescu Drum Venus 40.70. 2. Şt. Miesnorescu Venus 39.70, 3. N. Primer, St. R. 39.58. UN NUME NOU LA ÎNĂLŢIME La înălţim® o nouă victorie ve­­nusistă, Victor Dumitrescu — un nume nou la această probă a câş­tigat, favorizat de a sări înaintea lui Vost. 1. V. Dumitrescu (V.) 1.72. 2. Gheza Vost V. D. 1.72. 3. Şerban Popescu V. D 1.64. A DOUA VICTORIE A LUT HIDIOŞANU Hidioşanu a fost în zi mare ani. A reușit să învingă pe Crum cu o săritură de 6.53. Atletul Venusului, se arătă din ce în ce mai bun. 1. Hidioşanu P. — V. — 6.53. 2. Ionescu Crum. — V. — 6.40. 3. Gheza Yost — V. D. — 6.30. BACIU ŞI EPURAN S’AU LUPTAT LA PRĂJINĂ Prăjina a cunoscut o luptă apri­gă între cei doi venusişti Epuran şi Bariu. Dacă până acum Bariu se credea Invincibil de acum ina­­­inte va avea de furcă cu Epuran­­ care promite a ajunge uşor 3.50. 1. Clement Bariu — V., 3.30. 2. Gh. Epuran — V., 3.20. ȘTAFETELE 800x400x200x190 1) Iif. Daria 3.36.4. 2) Venus 3.42. 3) C. F. R. 3.42.6. La orele 8 a. m. mărșăluitorii­­ la start după ce au îngenunchiat in semn de rugăciune pentru hip- 1 tătorii si eroii neamului, au luat­­ plecarea in proba, care avea drept miză, două campionate regionale pe 3 şi 5 km. Lipsa lui Firea şi forma slabă a lui Todisiu au permis lui Pa­­raschivescu să-şi adjudece titlul fără luptă. Mai remarcăm din lot pe Ior­­gulescu, Dumitru Pavel, Mitrea, Valeriu, iar pentru mersul corect, in contrast cu cel al lui Paraschi­­vescu, — care a lăsat de dorit — cităm pe Beza Constantin şi Paul Popescu . Proba începătorilor, câştigată detaşat de tânărul Fânea Vasile, a arătat până şi celor bătrâni ce înseamnă vizita unor mărşălui­tori de clasă — de la cari a îm­prumutat mersul adevărat corect şi stilul perfect. Din rest notăm pe: Vlaicu, rea­pariţia bătrânului Szilaghi şi pe Cluceru. In după amiaza aceleiaş zile, la ora 3 p. m. toţi mărşăluitorii au fost prezenţi, răspunzând cu avânt patriotic apelului plin de simţă­minte româneşti ale inimosului preşedinte Virgil Ioan, săpând în cartierul Domenii tranșee. 4) Victoria. FETE 100 m. 1. Get* Richter (Venus) 134. 2. Leni Te­odorescu­-V.) 137. 3. Elena Bârlea V. 15. GREUTATE 1. Leni Teodorescu 8.46. 2. Laura Săvulescu (V. D.) 8.03. 3. Monica Ureche (V. D.) 7.14. 500 M. PLAT 1. Leni Teodorescu (V) 1.41,10. 2. Nutz! Grozoiu (C. F. R.) 1,41,10. 3. Florina Florescu (C. F. R.) 1,45. SĂRITURĂ IN ÎNĂLȚIME 1. Geta Richter, Venus, 1,30. 2. Leni Teodorescu, V., 1,30. 3. Larisa Săvulescu, V. D., 1,20. LUNGIME 1. Leni Teodorescu (Venus) 4,75. 2. E. Bârlea (V), 4,10. 3. Nutz! Grozoiu (C. F. R. 3,88. După cum vedem, vedeta a fost venisista Leny Teodorescu, care a fost eri prezentă în toate probele, re­uşind a-şi însuşi câteva din ele. Com­portarea ei merită toată lauda şi ne rezervăm plăcerea de a reveni cu­rând despre performanţele realizate ori de Leny Teodorescu. Punctajul 1. Venus – 48 puncte. 2. Iif. Dacia = 35 n 3. St. Român = 22 „ 4. Victoria ” 8 „ 5) C. F. R. = 2 „ In urma acestui punctaj, Venus a câştigat pentru a doua oară şi defi­nitiv cupa Tane Săvulescu? CAMPIONATUL REGIONAL DE MARŞ 3 KM. JUNIORI 1. Paraschivescu Dumitru (Leo­nida) 4’41”. 2. Iorgulescu Mihail (Venus) 3. Mitrea Valeriu (St. R.). 4. Beza C-tin (C.F.R.) 5. Stănescu C-tin (C.R.F.). 1. Paul Popescu (St. R.). SENIORI 1. Dumitru Pavel (St. Roman) 14’46” 4/10. 2. Todisiu Vasile (St. R.). 3. Igniţă Ion (Poliţia). CAMPIONATUL REGIONAL DE MARŞ 5 KM. JUNIORI 1. Paraschivescu Dumitru (Leo­nids) 24’58” 4/10. 2. Iorgulescu Mihail (Venus). 3. Mitrea Valeriu (St. R.). 4. Paul Popescu (St. R.) 5. Constantin Stănescu (C.F.R.). SENIORI 1. Pavel Dumitru (St. Român) 25’46” 1/10. 2. Igniță Ion (Poliția). 3. Todisiu Vasile (St. R.). PROBA ÎNCEPĂTORILOR 3 KM. 1. Fanea Vas. (Leonida) 16”22”. 2. Vlaicu Alexandru (C.FR.). 3. Szilaghi V. (V. Dacia). 4. Cluceru Gheorghe (C.F.R.). 5. Constantin C-tin (C.F.R.). 6. Tifrea Vasile (Leonida). 7. Constantin Costache (C.F.R.) Mars Mo­ravel $­i-K­a Iaraschivescu InTlngători tn eropionltsla regionale Tinere sportive vâslesc zi de zi pe lacul Herăstrău într’o vreme, în care se hotărăşte parta multor popoare, preocuparea de a determina elementele specifice­piritualităţii româneşti este nu nu­mai binevenită, dar de o importanţă vitală, întrucât adaogă noi şi puter­­nice temeiuri la îndreptăţirea existen­­ei neamului nostru şi a misiunii sale storice în lume. In structura sufletu­­ui românesc, nota dominantă o con­­titue ortodoxia, altoită pe latinitate. Aceste două valori, contopite laolaltă , plămada sufletului românesc, con­­eră neamului nostru o incontestabilă originalitate. Avem, In această pri­vinţă, o situaţie unică şi privilegiată. Cam putea fi niciodată confundaţi în­ nici unul din popoarele lumii, fapt care ne apără împotriva oricăror pre­­enţi, de absorbire sau aservire. Dar dacă această originalitate a fost limţită de noi ca orice realitate trăi­­ă, ea n'a fost prezentată ştiinţific în­oată amploarea ei, pentru ca apoi să fie recunoscută de toată lumea. E­­forturile de a contura spiritualitatea ortdoxă faţă de celelalte confesiuni rau lipsit, dar priveau numai Dog­matica şi Liturgica. Lipsea cu desă­vârşire o încercare sistematică de a trasa hotarele dintre Morală oroto­­doxă şi moralele celorlalte confesiuni creştine. ■ Dr .Prof. Şerban Ionescu,­ decanul Facultăţii, de Teologie din Bucureşti şi titularul catedrei de morală] u­mple acest gol print valorosul şi temeinicul său studiu, intitulat, „Morală ortodo­g) In 8®, 248 pagini, București, 1941 dn față cu celelalte morale confesio­nale — după izvoarele lor originale. Lucrarea aceasta constitue o splen­didă încoronare a studiilor anterioa­re, publicate de d-sa, toate străbătute de aceeași preocupare de a fixa spe­cificul orodox în probl­emele morale. Astfel, amintim: Consideraţiuni cri­tice asupra Eticei Materialismului E­­conomic (1938)), Sisteme moral-filo­­sofice (1931), Morala creştină (1930), O dispută creştino-filosofică — pro­blema conştiinţei (1934), Teoria idei­lor forte — cu aplicarea la ideea morală, socială şi religioasă (1925), Ideea de dreptate şi forţa ei socială (1932), Atitudini etico-sociale scoase din viaţa Sf. Ioan Hrisostom (1924), Morala antică şi morala creştină (1928), Criteriul moral obiecţii­ (1926), Axiomatica unei filosofii creştine (1936), Mişcarea social-creştină în Bi­serica Română (1936), Fouillée’s Ver­hältnis zu Kant (1915), etc. Activita­tea d-sale a depăşit sfera stricta a preocupărilor legate de catedră, pen­tru a se desfăşura şi dincolo de ho­tare, la diferite congrese creştine, la care contribuia cu referate preţioase, iar în ţară, în cadrul Universităţii populare „Solidaritatea“, pe care o conduce de atâta vreme şi în opera de educaţie a studenţimii, activând mulţi ani ca director al unui cămin mod­el. ,. Studiul de­­faţă este o magistrală­ a­­dâncită a punctelor diferenţiale ,din­tre " moralele creştine confesionale, precumrt şi o prezentare neîntrecută a va­lorilor Moralei" Ortdoxe. Aceste deosebiri constau nu numai din ar­ti­cole de credință, ci şi din felul cum sunt trăite. „Există un tip de vie­țuire ortodoxă, care diferă de cel ro­­mano-catolic, sau de cel protestant“ (p. 3). Pe bază de texte originale, spriji­nit pe o extrem de bogată şi aleasă bibliografie şi înarmat cu recunoscu­­ta-i obiectivitate ştiinţifică, autorul înfăţişează critic, în patru mari capi­tole, morala catolică, morala luthe­­rană, morala calvinistă şi morala or­todoxă. Ocupându-se de morala catolică, de profesor­ii denunţă erorile funda­mentale, anume primatul naţiunii în materie de morală şi legalismul ju­­ridico-formalist. Supune unei critici severe morala iezuţilor, acel cazuism pragmatic, care „ducea către un oportunism foarte salutar pentru in­divid, dar nefast pentru menţinerea acelei purităţi a conştiinţei morale, care suferea sub unghiul­ sincerităţii, al evlaviei şi al umilinţei creştine“. Recunoaşte şi romano-catolicismu­­lu­i merite deosebite, mai ales în lu­­turea moralei sociale, dar şi aici gă­­seşte condamnabile duplicitatea faţă de problema dobânzii, războiului şi sabotarea păcii confesionale. Protestantismul lutheran şi calvi­nist prezintă, la rândul lor, multe erori şi lacune. Autorul le rezumă : „In protestantism, deasemeni credin­ciosul era deposedat de acel dina­mism etic, care afirmă valoarea per­sonalităţii şi a răspunderii indivi­duale. Omul rămânea strivit sub greutatea păcatului şi a urmărilor lui. Contribuţia sa la refacerea morală era nulă. Justificarea se făcea prin­­tr’un „credo“ repetat, care acoperea cele mai mari păcate. Iubirea lui Dumnezeu faţă de om se exagera în dauna moralităţii personale. Autori­tatea bisericească era desfiinţată, iar tradiţia creştină ignorată“ (p. 154). ,, Pred­es­tinaţionismul pecetlueşte de­finitiv acest pasivism moral“ (p. 156). Autorul fixează deosebirile dintre lutheranism şi calvinism; critică principiul „sola fide“, pesimismul so­­teriologic, lipsa libertăţii, concepţia familiei, căsătoriei, statului, muncii, proprietăţii şi războiului, ca simple concesiuni ale lui Dumnezeu in lu­mea păcatului (pp. 62—95). Calvinismul înlocueşte libertatea cu predestinaţia, înlătură dogm­a, tra­diţia, cultul sfinţilor şi al Icoanelor, ca să rămână numai cu Scriptura şi Graţia (pp. 96—104). Autorul recunoaşte calvini­smului meritul de a poseda un dinamism mai pronunţat decât lutheranismul, care, în ordinea eco­nmică, a favori­zat desvoltarea capitalismului şi a cooperatismului. In această privinţă, calvinismul este un ascetism pus în slujba vieţii pământeşti spre gloria lui Dumnezeu. Cât despre creştinismul ortodox, acesta este singurul care­­ „afirmă adevărata nuanţă a moralităţii creş­tine“. „Specificul acestei morale constă în menţinerea nealterată a le­­azarului ei doctrinal şi tradiţional“ (p. 156). Aici revelaţia primează, nu raţiunea ca în catolicism. Ceilalţi factori sunt acceptaţi numai în mă­sura acordului lor cu revelaţia. „Faţă de romano-catolici, care supravalo­­rificau raţiunea şi faţă de Protes­tanţi, care o sau estimau, ortodoxis­mul accepta raţiunea iluminată de credinţă, subordonând-o raţiunii su­preme, care este Dumnezeu (159). Personalitatea se formează în orto­­­doxie prin puterea iubirii şi a liber­tăţii. Iubirea ortodoxului este sinceră şi detestă restricţii­ mintale; nu se tocmeşte, ci se dărueşte întreagă. „Acomodarea, concesia şi transacţia nu intră în spiritul ortodoxismului" (173). Cultul divin, atât de frumos şi bogat în Biserica ortodoxă, contribue de asemeni, în mare măsură la mo­ralizarea credincioşilor. Mai departe, d. Şerban Ionescu re­levă caracterul ortodox al vechilor legiuiri juridice, care, „inspirate din duhul canoanelor bisericeşti şi între­ţesute cu obiceiurile pământului, aveau să contribue şi ele la purifi­carea vieţii cetăţeneşti şi la forma­rea unei conştiinţe creştine ortodoxe“ (183). In deosebi, Pravila lui Matei Basarab şi Pravilniceasca condică a lu. Ipsilanti cuprind un adevărat ma­nual de morală ortodoxă. In ele, se îngădue dobânda numai pentru „înlesnirea negustoriei“, se acordă egalitate femeilor, se interzice concubinajul, se înfiinţează orfeli­nate, etc. Tot sub influenţa ortodo­xiei, se resfiinţează robia ţiganilor, asupra cărora de altfel, stăpânii nu au avut niciodată decât dreptul de a-i vinde şi dărui. Biserica ortodoxă pre­găteşte în România marele reforme sociale, precum: egalitatea drepturi­lor politice, împroprietărirea ţărani­lor, exproprierea marilor proprietăţi şi a capitalului bancar, etc. Ortodo­xia nu a provocat persecuţii şi războae religioase. Analizând folclorul religios, autorul conchide r­ă­mârce adânc impregnat de duhul ortodoxiei şi refractar concep­ţiilor extraordinare (197—204). Morala socială ortodoxă este de cea mai pură esenţă creştină. Fami­lia, statul, munca, proprietatea nu sunt simple concesiuni, ca un protes­tantism, ci valori pozitive, pe care creştinismul trebue să le pună în slujba lui Dumnezeu. In raportul dintre Stat şi Biserics, primează sistemul colaborării şi nu al separaţiei sau luptei. Supunerea făţă de stăpânire este întotdeauna cerută, singur protestul fiind îngăduit în anumite cazuri. In fine, autorul re­levă meritul Bisericii ortodoxe de a fi contribuit la închegarea naţiuni­lor şi la promovarea culturilor naţio­nale. Cadrul restrâns, de care dispunem, ne impune să mărginim repertţia noastră la această prea sumară şi pa­lidă expunere. Intenţia noastră a fost numai de a trezi interesul cuvenit pentru această carte şi de a invita la studierea ei pe îndelete şi în între­gime. încheiem, mărturisindu-ne admira­ţia pentru această operă, de­­ va­loare şi importanţă excepţională. Este, fără exagerare o lucrare, care aduce o neîntrecută contribuţie la lumina­rea multor probleme importante ale teologiei ortodoxe. Ea constituie, în acelaşi timp, o deosebită cinste, nu numai pentru teologia românească, dar şi pentru întreaga ortodoxie, care, până în prezent, n’a avut o ritorilă ortodoxă, aprofundată în structură ei specifică și in raport cu celealta morale confesionale. CONST. C. PA'^ Cărți noui Șerban Ionescu: Morala ortodoxa față cu celelalte morale confesionale *) Roza Vânturilor Ziarele de eri dimineaţă au anun­ţat că Vasile Şerbănescu va boxa la Vienă cu Ricard Vogt in ziua de 2 Iulie. Suntem în măsură să anunţăm că Federaţia de Box, nu va permite de­plasarea lui Şerbănescu în capitala Ottmark-ului, astfel că matchul nu va avea loc. * Din cauza evenimentelor excepțio­nale, finala campionatului național de Hand-ball, care urma să se dis­pute ori pe stadionul A. N. E. F. s-a contramandat. Ghveniul ANIC XIV, No. 1803, Marţi I Iulie 1841 SPUNE BASARABIE... Tu, Susaiia nue frumoasă cum Pe-alta, Domnul n’a coborit harul, Din jalea care te-a’mbrăcat, spune. Spune, cine ţi-a călcat hotarul ? Tu, Basarabie bogată cum Numai Nistrul ştie fi cu Prutul, Din rodul zămislit cu trudă, spune, Spune, care-ţi jefui avutul ? Tu, Basarabie cuminte când Vara peste şes a’ntins fuioarele, Şi-a copt holdele de aur, spune,­­ Spune, cine-ţi necinsti fecioarele 7 Tu, rai basarabean, cum­ altul nu-i, Morţii să se bucure şi vii, — Din sate ce’nfloresc coline, spune, Spune, cine ţi-a furat copiii 7 Tu, Basarabie creştină cu Voevodale ctitorii sfinţită, Lasă clopotele să ne spună: Biserica de cine-i pângărită ? Ce hoţi păgâni veniră pe ascuns De-au scos şi dela troiţe piroanele 7 Sfântă Basarabie, ne spune, Spune, cine ţi-a prădat icoanele 7 * Răbdarea noastră a sfărmat zăgaz Şi plânsul nostru s’a sfârşit acum: Cunoaştem cine sunt tâlharii az’ Şi-i răstignim la margine de drum. Cpt. rez. D. IOV La Veneţia a fost descoperită o preţioasă frescă din veacul al XV-lea Supraintendenţa oraşului Veneţia continuă opera de degajare a pre­ţioaselor fresce din veacul al XV-lea de la Biserica Mănăstirii Sfântului Augustin, înălţată în 1322. Zilele trecute, pe unul din pereţii acestui monumental templu, a fost descoperită o nouă frescă, înfăţişând pe Sfânta Fecioară în faţa căreia şade îngenunchiat un personagiu. După anumite asemănări acest personagiu pare să fie Dan Grande della Scala, vestitul stăpânitor (Sig­nore) al Veneţiei, care şi-a dat obo­lul la înălţarea bisericei după ce a vizitat pe Sfântul Augustin. Premiul „Roma" a fost decernat, pe 1941, pro­fesorului Giuseppe Lugli Academia Regală a Italiei a acordat premiul „Roma" pe acest an profeso­rului Giuseppe Lugli pentru publica­ţiile cu privire la istoria monumente­lor Urbei şi în special pentru amplul şi documentatul său studiu, încă ne­publicat, asupra evoluţiei tehnicei zi­dăriei în clădirile romane, din vre­murile cele mai vechi republicane şi până la sfârşitul Imperiului roman. A APARU­T CURENTUL LITERAR Număr închinat BUCOVINEI ŞI BASARABIEI Semnează: Şerban Cioculescu, I. V. Torouţiu, D. Iov, Mircea Streinul, C. Bezviconi, Radu Tudoran, Ion Velicu, Alexandru Roman, George Sbârcea, Ion Buzdugan, Pan Halipa, Liviu Rebreanu, Al. Popescu-Telega, Iulian Vesper, Cristofor Vitencu, Gheorghe Stancu, Mihail Apostolescu, E. A. Zaharia, Corneliu Moldova­­nu, Costin Petrescu, Aristida Gabrielescu, G. C. Nicolescu, C. Stere, Joachim Botez, Ernest Verzea, Tudor Vianu, Pavel Ne­­delcu, etc. Numeroase reproduceri plastice din: T. Chiriacof, Epaminonda Bucevschi, M. Constantinescu, I. Iliu, etc. Contribuţia Banatului şi Crişanei la cultura românească Conferinţa d-lui prof. Const. Nedelcu la Liga Culturală Seria conferinţelor organizate de Liga Culturală despre „Contribuţia provinciilor la cultura românească“ s-a încheiat cu comunicarea d-lui prof Nedelcu . Despre Banat, Cri­­şana şi Bihor. Conferenţiarul a sintetizat lumi­nos tâlcul simbolic al seriilor de manifestări culturale de caracter constructiv în spirit naţional-pa­­triotic ivite la instituţiile superioa­re în lunile din urmă, constituind laolaltă un foarte preţios curs de educaţie naţională, un capitol de „ethnopedagogie“. „Ca în o procesiune sacră împre­jurul unui sanctuar de mare preţ, aşa ne-a condus Liga Culturală, îm­prejurul hotarelor sfinte ale pă­mântului românesc de la Nordul şi Sudul Dunării, care este patrimo­niul nostru spiritual „intangibil“. Prezentând în evocări luminoase înfăţişarea graniţei de Vest a Ro­mânismului, de la cursul superior al Tisei, până la vărsarea ei în Du­năre, conferenţiarul a ilustrat va­riaţiile peisagiilor din Bănat, Cri­­şana, Bihor şi prin Ţara Oaşului în Maramureş, varietăţi aparente şi în nuanţele Costumului şi al tradiţii­­lor populare, totuşi indisolubil u­nite în conştiinţa aparţinerii la co­munitatea rădăcinei daco-romane, din timpuri imperiale autochtone între aceleaşi hotare, generos pri­mitoare faţă de toate seminţiile cari au trecut şi s’au aşezat prin­tre Românii băştinaşi, totdeauna conştienţi că ei sunt acasă“. Conferinţa d-lui Nedelcu a fost ilustrată cu exemple de conştiinţă românească creatoare, solidare, luate din trecutul şi prezentul Ba­natului şi Crişanei-Bihorului. Publicul a subliniat cu aplauze frumoasa comunicare, iar d. prof. N. A. Constantinescu, i-a mulțumit elogios din partea comitetului Ligii Culturale* Reviste A apărut numărul 1 din „Liga”, Buletinul lunar de informaţii al Li­gii pentru Unitatea Culturală a tu­turor Românilor. In acest număr, Buletinul înregis­trează îndrumările date şi activita­tea ce o desfăşoară secţiunile Ligii In diferite centre din ţară. SPECTACOLELE ZILEI Luni, 30 Iunie 1941 CALENDARI ORT.: Soborul S-ţilor 12 Ap. CAT.: Sf. Marţial. FROT.: Sinodul Apostolilor. TEATRE I COMOEDIA : „Fetiţa ta...” LUPTĂ ŞI LUMINĂ (Str. Uranus): „Doctorul fără voie” şi „Milostenie” SAVOY (Cal. Victoriei): „Banii nu fac nici două parale”. REGINA MARIA: „Adam şi Eva“. ELYSEE : Compania Gândăcel: „Niţă Pitpalac în Tirol”. CINEMATOGRAFE­­ Centru ARO : „Pe veci a ta cu Loretta Young şi David Niven. Jurnalele noul O.N.C. şi U.F.A. SCALA. ..Hotel Paradis” cu Hilde Krahl, Albert Matterstock şi Georg Alexander. Jurnal UFA. CAPITOL „Iţi dăruesc inima mea” cu Benjamino Gigli şi Jurnal Ufa şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta) : „Ghinion în noaptea nunţii” cu Magda Schneider ; Jurnal U.F.A. şi O.N.C. SELECT (Calea Victoriei): Paradisul pierdut cu Fernand Gravey şi Mi­chelin Presle. Jurnal nou: FEMINA (Bd. Elisabeta): „Povestiri vieneze” cu Hans Moser. REGAL (Bd. Elisabeta): „Asediul Al­cazarului" cu Mireille Balin şi Re­faci Calvo. ROXY: „Fete moderne". PALAS BULEVARD: „Copil In lup­tă cu viaţa" cu Mickey Rooney A.R.P.A (Bd. Elisabeta): „Banda din Far West” şi Jurnal U.F.A. NTSSA (Intrarea Ialomit-Cişmigiu): „Menaj Parisian” cu Viviane Ro­mance şi complectare. ELYSÉE (Str. Doamnei): O feti­ţă vieneză” şi comp. „Gândăcelu” cu Tantzy Grigoriu. BIRUINŢA (Bd. Elisabeta): „Omul care a înfruntat moartea”. Jurnal şi complectare. BITOLIA : „Vorbeşte-mi de dragoste’ cu Luli Desti şi John Boles şi Jur­­nal românesc. OMNIA : „Diavoli aerului” ; Jurnal şi complectare. FORUM: „Fecioarele nebune” şi Jur­nal nou. FRANKLIN (Ateneul Român): ,,Des­­try”; Jurnal U.F.A. şi O.N.C. Cartiere AIDA: „Şarja morţii"; Jurnal şi complectare. ALCAZAR: „Tinereţea şi suferinţe­le lui Tom Edison“; Jurnal şi complectare. AMERICAN : „Ultimul rând” ; Jurnal şi complectare. BARCELONA : „Oraşul blestemaţi­lor” ; Jurnal O.N.C.; Completare şi Trupa de reviste Dorel Stănescu. CARMEN SYLVA (fost Lucifer): „Prinţesa Tarabanova” şi Trupa Georgescu Iaşi. CARMEN : „Cavalcada fantastică”; Jurnal şi complectare. COTROCENI: „Condottieri” şi Jur­nale O.N.C. şi U.F.A. CRÂNG­AŞI: „Casa din Malta” ; Tru­pa de reviste Valeriu Moraru ; Jur­nal şi complectare. DACIA : „Sbucium” (Raza Morţii); Jurnal O.N.C. şi Jurnal U.F.A. de război. DIANA : „Vulturul negru” ; Jurnal şi Trupa Jean Tomas. DICHIU: ,,­ contra 100”; Jurnal şi trupa de reviste Dan Bocărescu EDISON: „Eroul de la Martin” şi Jur­nal. FLORIDA: „Congo expres”; Jur­nal şi complectare. GLORIA „Sclavii vieţii” şi Jurnal. GRADINA SIC: ,,Comoara din in­­sula piraţilor” şi jurnal de actua­lităţi. ILEANA : „Inamicul ne pândeşte” ! Jurnal O.N.C. şi Jurnal U.F.A. IZBANDA: „O viaţă Întreagă” ! jurnal şi complectare. LIA : „Trandafirul însângerat” ; Jur­nal şi complectare. LIZEANU : „Şobolanul" ; Complecta­re; jurnal românesc şi Trupa de reviste Valeriu Moraru. MARCONI: „Evreul Sila” ; Jurnal românesc Nr. 1 de război şi Trupa de reviste. MARNA: Kora Terry”; „Căţelul fantomă” ; Jurnal românesc de răz­boi şi Trupa de reviste Titi Mi­­hăilescu. 51ILANO: „Ralia" şi jurnal O. N. C. şi U. F. A. MEXIC: „De la Mayerling la Sara­jevo”. Vederi din lume şi Jurnal O. N. C. Trup* de artişti George*­cu­ Iaşi. MIORIŢA: „Suferinţele unei nanţe”. Jurnal românesc şi Jurnal U.F.A. MODEL : „Ultima baricadă” . Com­­­plectare cu Pompei şi Jurnal. NERO : „Sora de noapte”. NON1: „Cei 4 cavaleri” şi „Aventu­riera” ODEON: „Bărbierul din Sevilla” şi Jurnal românesc. PACHE : „Ducele de West Point” } Jurnal şi complectare. PARIS: „Frivola d-ra Brent” şi Complectare. PELEŞ: „Paradisul vagabonzilor”} Jurnal U. F. A. de război şi com­­plectare. SPLENDID : „Maharajahul din Gon- Iywood” şi Jurnal O.N.C. TOMIS: „Oraşul blestemaţilor” Şi Jurnal O.N.C. TRIUMF: „Pantera neagră” şi Jur­nal O. N. C. şi U. F. A. UNIC : „Rio” ; Complectare şi Jur­nal. UNIREA : „Inima unei regine”; Jur­nal şi complectare. TEATRU CINEMA CULT. REGELE MIHAI I (Buc. Noul): „Fecioare nebune”: Jurnal şi comedii. VENUS: „Prizonierele destinului”; Jurnal românesc şi Complectare. VERGU : „Zanzibar” şi Jurnal O.N.C. VOLGA : „Femei in lanţuri” ; Jun­al şi complectare. VOLTA-BUZEŞTI: „Asediul Alcaza­­rului”. n La lumina rampei Teatrul „Luptă şi Lumină“­­, Teatrul muncitoresc din str. Uram», şi-a reluat activitatea jucând în fie­care zi la ora 17:30 (5.30 d. a.). Cu începere de astăzi ,« va juca ’ în şir, în fiecare zi, „Doctorul fără voe“, comedie în 3 acte de Moliére, care trebuind să plece în turneu, a avut în Capitală un număr restrâns de reprezentaţii. In turneu, ca şi In Buchi­eşti, a obţinut un succes stră­lucit. Interpreţii, în ordinea intrării în scenă, sunt: Ion Manta, Fierica Sterescu, C. Botez, Vasile Bulandra, Al. Ciugaru, Gh. Damian, Elena Bo­­di, Emilia Predeacu şi Valentin Gu­stav. Direcția de scenă: Victor Ion Popa. ^BWgramul^J^tDia Luni SO Iunie 4944 RADIO ROMANIA 8.00-7.30: Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii Marşuri (discuri). Radio-Jur­­nal (I. p. 1-a). Concert de fanfară ro­­mâno-german. Radio-jurnal (I. p. 2-a). închiderea emisiunii. (Program supra­pus pe fond muzical) Deşteaptă-te ro­mâne. 12.00: Muzică românească-Orchestra Ionel Cristea. 12.50: Jurnal In limba rusă. 13.00: Ora oficială. Radio-jurnal (II) 13.15: Continuarea programului Orch. Ionel Cristea. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Ora oficială. Radio-jurnal (II). 14.20: Ora ostaşului. 15.20: închiderea emisiunii de prânz 17.30: Ora oficială. Radio-Jurnal (IV). 18.00: Teatru. 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Concert de violoncel George Ştefănescu. Fauré, Siciliana, Sammar­­tini: Grave şi Vivace. 19.30: Jurnal pentru străinătate In limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate In limba greacă. 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Ora oficială. Radio-jurnal­­VI. 20.15: Marşuri. • 20.25: Emisiune In limba ucrainiană­ 20.40: Marş. 20.45: Universitatea Radio-Ciclul „Cutremurele". Cutremurele din Ro­mânia de I. Popescu. 21.00: Ora Italiei: I. Dante de Prof. Alex. Marcu. II. Muzică veche italiana (discuri). 21.30: Recital de piano-D-na Cella Delavrancea Scarlatti: Trei sonate (op 58, 60, 55). J. S. Bach: Fantezia croma­tică și Fugă. Chopin: a) Studiu Op. 25 No. 5; b) Nocturnă No. 7; c) Poloneză No. 4. 22.00: Jurnal în limba rusă. 22.10: Marșuri (discuri). 22.30: Ora oficială. Radio-jurnal (VI). Sport. 22.50: Eduard Lalo-prezentare muzi­cală. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză și engleză.

Next