Curentul, august 1941 (Anul 14, nr. 4834-4864)
1941-08-01 / nr. 4834
S’au fixat directivele pentru formarea instructorilor federali . — Fiecare Federaţie îşi va forma instructori în specialitatea respectivă. Instructorii existenţi, cu excepţia instructorilor de ski promoţia 1939, vor fi revizuiţi cu ocazia primului curs de instructori al fiecărei federaţii. Instructorii vor fi brevetaţii federaţiei respective şi supuşi autorităţii şi regulamentelor ei. Dreptul de învăţământ în cadrul de activitate al O. S. R.-ului, le aparţine exclusiv. 2. Fiecare federaţie, va organiza, ori de câte ori se va simţi nevoia, cursuri de instructori, , după următoarele criterii: A. Selecţionarea elementelor. Vor fi admişi a urma cursurile: a. Licenţiaţii (ele) şi studenţii(ele) în educaţie fizică. b. Orice element cu remarcabile aptitudini şi cunoştinţe tehnice în specialitate şi cu cultura corespunzătoare pentru a-şi putea însuşi cunoştinţele de instructor. Orice candidat(ă) trebuie să fie cetăţean român creştin, şi să fie membru al federaţiei respective. Cuexcepţia candidaţilor(elor) de la punctul a, orice candidat(ă) va fi supus unui examen medical. Orice candidat(ă) va trebui să treacă la admitere un examen practic de cunoştinţe tehnice în specialitate. Ambele examene sunt eliminatorii. B. Durata cursului: cel puţin 20 zile. C. Programul cursului. Practic: exerciţii pregătitoare; tehnica specialităţii respective; practica pedagogică. Teoretic: Principii de organizare; Selecţionare şi antrenament; Cunoştinţe regulamentare; Anatomie (cunoştinţe sumare); Fiziologie aplicată; Higiena; Masaj sportiv; Prim ajutor. D. Fiecare curs va fi condus de un director, recrutat dintre profesorii de educaţie fizică, ajutat pentru partea practică de un antrenor străin, de preferinţă german sau italian şi de instructorii necesari. Cursurile teoretice vor fi predate de către profesorii şi organele ajutătoare ale ANEF.-ului şi I. M. E. F.-ului. 3. Sunt scutiţi de cursurile teoretice licenţiaţii(ele) în educaţie fizică şi studenţii(ele) anul IV. A. N. E. F. 4. Licenţiaţii(ele) şi studenţii(ele) absolvenţi ai cursului vor fi brevetaţi „instructori“, li ceilalţi absolvenţi „ajutori de instructori“. Ajutorii de instructor vor putea fi avansaţi instructori numai după o practică de 3 ani şi în urma unui examen de definitivare. DISPOZIŢIUNI SPECIALE Pentru anul 1941 1942, se vor organiza cursuri de instructori pentru atletism, sporturi de apă şi sporturi de munte. O. S. R.-ul suportă din bugetul său funcţionarea acestor cursuri şi întreţinerea (casă şi masă) candidaţilor pe timpul cursului. Universitatea va rămâne totuşi in Divizia A Demersuri pe lângă d. lt.*col Medeleanu Soarta grupării Universitatea din Sibiu pare pecetluită in urma retragerei din Divizia A, după cunoscuta decizie luată de C. C. N. în legătură cu material cu Sp. Studenţesc. Pare numai, pentru că universitarii — vremelnic sibieni — nu au renunţat câtuşi de puţin la locul lor din Divizia A. Au înaintat — în acest sens — un memoriu d-lui col. C. Medeleanu, căruia conducătorii sibieni au avut ocazia să-i exprime verbal doleanţele Universităţii. Asta cu prilejul vizitei d-lui col. Medeleanu în Ardeal. Şi dacă Universitatea nu va fi admisă în Divizia A, ceea ce nouă ni se pare aproape imposibil —atunci gruparea — poate numai secţia (oricum va fi o pierdere) — se va desfiinţa. Aşa a declarat jucătorul Coracu unui redactor al nostru, cu prilejul concursului atletic de la Sibiu. Impresia noastră este însă, că Universitatea va face parte şi din viitoarea Divizie Naţională A. România va participa la concursurile tineretului german de la Breslau La 29 August, vot avea joc pa stadionul Sportplats Herman flooring din Breslau, marili ponemuri ale organizaţiei Hitlerjugend. Marea noastră aliată flermania, pentru a ne arăta nicăodată adevărata camaraderie a Invitat şi tneretul româtn prin Ministerul Educaţiei Nationale la concersarili sportive ale tineretului german. Homfinia este rugată fi trimeată echipa de atletism, gimnastică, lanot, (sărituri) tir, etc. O. 8. R studiază cererea şi se crede că va răspunde dfirmativ, camaraderestei invitaţii, deplasfind la Breslau ua lot de atleți români. Concursuri atletice Liga de atletism Muntenia continuă programul său de activitate în ziua de Duminică 3 August a. c. prin organizarea a două concursuri. Primul va consta dintr’un antrenament de „Marathon“ pe distanţa de 25 km, care se va desfăşura pe şoseaua Bucureşti— Ploeşti. Plecarea se va da la ora 9 dina. de pe terenul C. S. R. Al doilea concurs se va desfăşura pe stadionul C. F. R.-Giuleşti, începând de la ora 9 dim. şi va cuprinde următoarele probe: 100 m. plat, 400 m., 2000 m., aruncarea greutăţii, aruncarea suliţei, săritura in lungime, săritura în înălţime şi aruncarea ciocanului, înscrierile se primesc pe teren înaintea concursului. Duminică In Giuleşti Deşi nu se poate integra în isto- ria literaturii române, fiindcă n'a scris în limba română şi nici despre problemele spiritualităţii româneşti, Nicolaus Olahus aparţine, sigur prin sângele tatălui său şi probabil şi prin al mamei, neamului românesc. Activitatea şi opera sa trec dincolo de cadrele vieţii noastre culturale. Numai firul vieţii începe din familie şi meleaguri româneşti, spre a se desfăşura apoi departe de fruntariile etnice ale românismului. Nicolaus Olahus, formă onomastică ortografiată după mania latinizatoare a secolelor trecute, este de fapt Nicolae Valahul, fiul boarului muntean Stoian Valahul. Acesta, fiind din familia domnitoare a Drăculeştilor, se refugiază din Argeş la Sibiu, pe la sfârşitul secolului al XV-lea, din pricina rivalităţii şi a prigonirilor sângeroase pentru domnie. Din căsătoria lui Stoian Valahul Cu Barbara Hânsar s'a născut, la 16 ianuarie 1493 în Sibiu, Nicolae Valahul, primul umanist de orgine română. Nepot al lui Matei Corvin, mama tatălui său — Marina Huniade căsătorită cu boerul muntean Mânzilă ~ era fiica lui Ion Huniade și sora lui Matei Corvin de Huniade, înzestrat cu deosebite calităţi intelectuale şi native aspiraţii spirituale, i-a fost uşor viitorului umanist să evolueze din mediul citadin al Sibiului, prim şcoala capitulară de la Oradea, la curtea regelui Ladislau. Viaţa lui Nicolaus Olahus merge de acum, ascensional, între două linii pârâtele curtean şi cleric. Astfel, în calitatea sa de secretar regal pe care o deţine din 1526, urmând cu devoţiune pe regina Maria, după dezastrul de la Mohád — din 29 August 1526, — ajunge la Bruxelles, unde trăeşte in societatea marilor umanişti ai vremii până la 1542. După această dată, părăsind definitiv Belgia, devine consilierul aulic al lui Ferdinand, iar mai târziu Cancelar şi Locţiitor al Maiestăţii Sacre Cesare Crăeşti. Cariera de cleric a lui Nicolaus Olahus porneşte modest, de la funcţiunea de secretar episcopal şi titlul de canonic, pentru a atinge maximele onoruri clericale din ţara de adopţie, arhiepiscop de Strigoniu şi Primatul Ungariei, în anul 1553. Trăind o viaţă intensivă, de muncă şi înalte satisfacţii morale, Nicolaus Olahus moare în vârstă de 76 ani, la 17 ianuarie 1568, în Bratislava. Pe mormântul său, din catedrala Sf. Nicolae din Tyrnavia, se află săpat următorul distih funebru : „Conditur hoc motiens tumulo Nicolaus Olahi. Qui praesul vivens Strigoniensis erat” — care în colorata traducere a d-lui Ștefan Bezdéchi ritmează aşa : „Zăce’n mormântul acesta ’ngropat Nicolae Valahul Căre ’n Strigoniu trăind, fosta arhiepiscop". Prima revelaţie amplă şi metodic documentată asupra vieţii şi activităţii lui Nicolaus Olahus o constitue studiul d-lui profesor universitar Ştefan Bezdechi, apărut nu de mult. Actuala carte, de interesantă erudiţie şi frumoasă ţinută academică, a d-lui Ştefan Bezdechi, are ca geneză două conferinţe ale d-lui prof. I. Lupăş : prima — „Doi umaniişti români din Sec. XVI (Munteanu Transilvăneanul Nicolaus Olahus şi Bihoreanul Mihail Valahus)” — ţinută la 11 Noembrie 1927 la Academia română şi a doua — „Nicolaus Olahus” — ţinută in aula universităţii Komensky din Bratislava, la 2 Mai 1938. Luând ca puncte de plecare aceste două conferinţe, d. Şt. Bezdechi a cercetat minuţios toate relaţiile epocii lui Nicolaus Olahus, lucrările şi scrisorile acestuia, precum şi referinţele scrise în alte limbi, pentru a reconstitui viaţa şi opera primului umanist român. Teza d-lui Bezdechi este că numai o fatalitate a împrejurărilor a făcut, ca acest mare cărturar, contimporan cu Diaconul Coresi, să activeze în mediu străin, în serviciul comandat al unor idealuri eterogene. Prin analiza atentă a documentelor şi studiul comparativ al diferitelor date şi texte controversate, d. Bezdechi ajunge la o concludentă restitutio in integrum. Cu o bogată motivare, d-sa susţine convingător că Nicolaus Olahus a fost „un spirit şi cfect românesc”. Această veche energie spirituală românească, providenţială pentru cauza catolicismului din ţara sa adoptivă, a pus de fapt bazele învăţământului superior în Ungaria. D Bezdechi argumentează, cu o deosebită claritate şi cu citate judicios alese, că Olahus a avut însă întotdeauna conştiinţa originei sale româneşti şi nostalgia fratelui Matei Valahul din Orăştie, accentuează originea din Ţara Românească a familiei sale. „Ţara de peste Carpaţi a străbunilor, dintr’o vestită * Viţă, viaţa-mi dădu; fost-am doar oaspe aici”. Iar in lucrarea sa „Hungaria”, scrisă în Belgia prin 1537, anticipează cu un secol celebra afirmaţie a lui Grigore Ureche, că „Noci de la Râm ne tragem”. Iată câteva istorice preciziuni asupra romanităţii neamului nostru, a latinităţii limbii noastre, precum şi a unităţii etnice a Muntenilor, Moldovenilor şi Trasilvănenilor, consemnate în prima jumătate a secolului al XVI-lea de Nicolas Olahus în „Hungária” ; „Transalpina” (Valachia) care pe vremuri se spune că a fost botezată Flaccia, de la Flaccus, care odinioară dusese acolo o colonie română, se întinde dela munţii prin care se desparte de Ardeal, până aproape de Marea Neagră”. — „Moldovenii au aceeaşi limbă, obiceiuri şi religie ca şi Muntenii. Limba lor şi a celorlaţi valahi a fost cândva romană, căci ei sunt colonii de Romani. Decât, multe din cuvintele lor pot fi înţelese de Latini”. — „Valahii (din Transilvania) se spune că sunt colonii romane. Dovadă de acest lucru e faptul că au multe cuvinte comune cu limba romană. Monede romane se găsesc multe în acest loc și ele constituesc un neîndoelnic semn al vechimii stăpânirii romane prin părţile acestea. „Valahii în limba lor îşi zic Rumunyi (Rumâni) adică Romani şi socot că vorbesc rumunyeschte (rumâneşte) adică in limba Romanilor. Limba lor mai pură are cea mai mare afinitate cu limba italiană”. Ideile acestea, deşi le găsim amplu desbătute la Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino şi la corifeii Şcoalei Ardelene, au totuşi o mare semnificaţie la Nicolaus Olahus, prin locul îndepărtat unde au fost formulate şi prin ecoul lor răsunător din veacuri precronicăreşti Personalitatea lui Nicolaus Olahus reese din studiul d-lui Bezdechi ca aceea a unui „exponent al puterii de cultură a neamului căruia el, prin originea sa, îi aparţinea”. Olahus nu a fost un renegat, ci un mândru stindard al numelui valah, în apusul şi centrul Europei secolului al XVI-lea. El a amintit în lucrări ştiinţifice, în poezii şi scrisori particulare, obârşia sa românească şi este primul care a făcut cunoscut, străinătăţii, intr’o limbă universală-latina, romanitatea neamului nostru şi indirect, drepturile imprescriptibile istorice şi eterne ale românismului asupra întregului pământ al Daciei. Sensul voit ,peiorativ, pe care i-l dădeau vecinii din apus numelui valah, Nicolae Valahul l-a impus ca o mustrare pe un plan opus, de simbol înalt, de ctitor cultural în ţara adoptivă, Ungaria. El a fost acolo un determinant spiritus rector, un pilon istoric în formaţiunea culturala şi evoluţia religioasă, încât Ungurii au voit să şi-l însuşească integral. A fost numai o întâmplare, un reflex al împrejurărilor vitrege de la noi, că Olahus a lucrat departe de adevărata sa ţară, întrucât aprţine Nicolaus Olahus neamului românesc şi cât a fost partea lui de contribuţie la cunoaşterea şi promovarea drepturilor naţionale româneşti, a demonstrat cu erudiţie şi entuziasm, în cartea sa de strictă obiectivitate, d. Ştefan Bezdechi. D. Bezdechi a adunat cu răbdare şi metodic un material atât de împrăştiat, prin multe ţări şi oraşe străine, pe unde a peregrinat primul nostru umanist. D-sa a descifrat adevărul cu discernământ şi urbanitate în stil, nelăsându-se atras de spiritul polemic al celor care-l revendică, numai pentru ei, pe Nicolaus Olahus. Din noianul ipotezelor, al căror fir real se pierde în negura secolelor, d. Bezdechi a ajuns la o interpretare logică, spiritualizată, a celor mai aride date şi multiplelor tablouri de variate spiţe de rudenie. Domnia-sa a creionat, într’o splendidă evocare caldă şi nuanţată de coloare locală, înima jumătate a secolului al XVI- lea din Bruxelles, cu viaţa studioasa a umaniştilor de pe atunci. Portretul moral al lui Nicolaus Olahus este bogat în note caracteristice, zugrăvit sub toate aspectele, când cu sensibilitate şi imaginaţie, când cu scrupulozitate de erudit, ce vrea să prindă substratul sufletesc al oricărui fapt. Alături de generozitatea de om a lui Nicolaus Olahus, de spontanele sale manifeste de mecenat şi de strălucit senior şi magnat al spiritului, d. Bezdechi a costturat cu legitimă atenţie trăsăturile poetice ale limatestului nostru.. In traducerea nbezii latinesti.'d Bezdechi este un adevărat maestru, plasticitatea naturală şi clară a imaginilor, construcţia sintactică evocatoare şi mai ales prin ritmul muzical şi onomatopeic al versurilor. Atieismul limbei, din traducerea versurilor latineşti ale lui Olahus este atrăgător prin graţie şi delicateţe, puritate de stil, sonoritate şi eleganţă în ton. In transpunerea românească a d-lui Bezdechi, poeziile latineşti ale lui Olahus câştigă în armonie şi expresivitate artistică. Prezentarea amplă şi luminosă a celui „dintâiu mare european de sânge românesc”, ambasador al sângelui şi spiritului valah în imitala Ţărilor de Jos din vremea lui Carol Quintul, este o mare contribuţie pentru istoria noastră naţională. Deşi acela ■ care a fost proclamat de contemporanii săi „Optimus etditissimus omnium doctorum patronis” şi a fost atât de apreciat de prinţul umaniştilor Erasmus de Rotterdam, nu a activat printre ai noştri şi nu a scris pentru noi, totuşi el aparţine neamului nostru prin sângele lui, prin numele său transformat într'un adevărat, renume şi prin conştiinţa ferm susţinută a originei sale româneşti. Iar cunoaşterea temeinică a vieţii şi activităţii primului umanist de origine romană revine, în întregime, d-lui Ştefan Bezdechi. Studiul domniei sale va rămâne ca o statue de recunoştinţă ridicată lui Nicolaus Olahus şi ca o preţioasă piatră la clădirea istoriei noastre şi a drepturilor naţionale aduse la cunoştinţa Europei, cu multe secole in urmă, de Nicolae Valahul, fiul boerului Stoian Valahul din Argeş. Constantin Orascu Primul umanist de origini româna Ştefan Bezdechi: Nicolaus Olahus Harbig la Bruxelles Duminică va avea loc la Bruxelles o mare reuniune atletică, la care vor participa şi cei mai buni atleţi germani ca Harbig, Spring, Shearing, Ahrers, Starch, Berg şi Luther. Duminică probe de marş la şosea Duminică 3 August, va avea loc la şoseaua Kiseleff, o probă de marş. Traseul va măsura cca. 12 km. şi va fi deschis tuturor categoriilor de mărşăluitori. Se va încerca a se stabili nouă recorduri naţionale pe 3 şi 5 km. Un atlet în plină acţiune Beogradsky şi Iugoslavia vor organiza un turneu jubiliar BELGRAD. Cele două grupări fruntaşe ale footballului sârb Beogradsky şi Iugoslavia cam de multe ori au reuşit să aducă performanţe ţării lor în întâlnirile internaţionale, vor organiza un turneu jubiliar cu un program internaţional Beogradsky împlineşte 30ani de activitate iar Iugoslavia 28 ani, şi cu această ocazie ambele grupări vor organiza în cuplaj un turneu jubiliar încadrat într’un vast program internaţional la care va participa ca invitaţi Victoria şi Ferencvaros. Turneul va fi organizat spre sfârşitul lunei August la Belgrad, cu care ocazie se vor disputa şi campionatele atletice ale Serbiei. WSSSnSSBSitSSngggmmimmmmmimm Curentul AHOL XIV, No. 4334, Vinori I August 1941 La zi Răvaş fratelui rănit V ândurile acestea le aştern greu şi cu ruşine parcă. Ruşine, nu că le-aşi seri de foarte departe, unde tinereţea acia uui Angele vărsat. Îngrozesc, dar cu Inima grea de dorul de frate şi cu umerii aplecat de isprăvile voastre uriaşe, nu pot trece peste deportare sa imprăştii şi eu toc şi-mi plec fruntea. Mă Mihai, maaa, ştii tu că hârtia care mi-a adus vestea cu braţul tău e străpuns de plumb duşman, e jilavă de lacrimale mamei? Parcă-1 văd, tristă, fruntea plină de gânduri şi ochii calzi de lumină aburită ascunşi neindemdnatec de mâna cuvioasă, sa nu-1 vadă nimeni plAnsul, sa nu-i citească nimeni necazul adAnc si ascuns. CAI trebuie e o doară, mai Mihai, azi cAnd iţi vede rana si-ti simte sutlerul — ca un cAntec — pe buze, fiecare cuvAnt spus mai tare, altadata, tinerelei tale puternice si prea nein săpătoare intro minte de flăcău numai clocot şi goană. D’apoi gândul — privindu-ţi mereu sângele — ca şi Panait prin cine ştie ce văgăuni pândeşte pasul păgânului sa t-1 Mama nu ştie mai Mihai, ca als'«1-1 norocul vostru iar cinstea să aperi pe alţii n‘o au mnul»!, Panaite ,B ,cm«: In 11ata ,Puh°iulu* d# Jenî,11,’ tu tn pasărea de ter tn înaltul ame ti,or al cerului J?® b1UCÂjl de otel şi ură, Întorşi in trecut de o amintire desmorţltA. zâmbi Şi uscaţi lacrimi In gene, văzând chipul mamei care nemaiştiind ce să facă de răul nostru ii venea să-şi ia lumea ,tt C0P' când ne întorceam acasă băţoşi cu pantalonii rupţi, ori nasul *'rlv" tn urma I°culul "de'° 0ZbDar' ia să-ti spun, mal frate, im •'* "»buul din vremea de azi pe care zău că n ai sa le crezi. Mal intfu d* c*nd a '»ceput bătaia, lumea s'a schimbat cu totul. Dă liee«« român un ban pentru flăcăul din luptă si nimeni nu se'ndoește că paraua lui o sa ajunga acolo, iar când a fulgerat vestea că pasul to?«TM • dlnco° d« Piu‘- ou '»9«»“»* chiar pe drum până și minunile ace'««'idf '«me, cu nanul sus de nu-1 ajungeai nici cu prătina Iar noi ne «clinteam gâtul tot ntorcându-I sa le privim, au ingenunchiat bătrânii, «“ l»g«»unchiat copiii şi rAiAnd1*1 plângând, făceau cruce ca lumea mTM TMd8a» '? bumica;, D* mâi Mihai, când veţi veni pe noiâs«« «« nara °st ’ găsi cu moină in ochi şi apropiere şovăitoare pe lângă T®”' tră şi căldura Ielelor, iar toţi cei caTM vom mânca iarăşi pâine albă no sâ'ndrâinească să ridice nici ochii căii» voi, simţi. Până atunci, să te vindeci, îmi «Prof Tu să urci iarăşi cu pasărea de ol»1 ?i din înalt sa cerni moarte păgânului, iar după o ispravă de asta care-mii place sa te TMP«' ♦' P«»d ia tâncul nostru. Panaite, câ-i mai tânăr «Ai şi-1 mai teritate Sa TM mulţumească, produs cu o mie de ruşi omorâţi de el, iar restul puterii să-i fie de folos pentru sămânţă bună de oameni. . Pe urmă, cănd o da Dumnezeu, « n» strângem cu toţii sub umbra nucului, bună ca lenea, şi pe mama sa ne arate ce poate face ,omorând nişte găşte .Iar tata coborând un beci, ««»« »' chiot de ltriduc va scoate, un Nicoreşti. Şi tare o * ® ^ de şi colţi că n’o sä mai poată cârti cä däcäil lstta-s buni numai de surit mintea tustelor. ___ Iar eu care frământ cuvintele sä sune frumos şi să lumineze, an» să cânt mâna care a limpezit răsăritul şi ne-a adus S°an»te VeUeu R BIRUINŢA Azi vine biruinţe din furtună, Din rugăciunea fratelui căzut. Din sânge de român ce-a curs pe Prut In zorii când hotarul se detună. Va creşte pâinea caldă în cuptoare; Blestemul dracului şi-o stinge rugul, Cu soarele la jug vom duce plugul Să facem natură, de sărbătoare. 1» ciutura cu apă de fruntSnS S’o frânge cerul bucuriei noaatre: Iar doinile spre zările albastre Vor duce consânzenele de mână. Un steag la apa Nistrului se’mplântă Sub crugul zodiilor româneşti Cunoaştem. Doamne, cât de mare eşti. Mărire Ţie România cântă. Vulbură Poiană Năsturaş Cea mai bună lucrare didactică pentru elevii cari concurează la examenul de admitere într’o şcoală secundară LEI 75.— LEI 75— Se găseşte de vânzare la librării, depozite de ziare din ţară şi la editura ,,Curentul”, Bucureşti I, Str. Belvedere 6. Se pot cere cu ramburs Strigoii glumeţi este titlul unei fantastice nuvele a marelui scriitor Frederic Sauvage, in care un om este pus faţă în faţă cu fiinţele de dincolo de mormânt. Dacă vreţi să vedeţi cum se rezolvă problema morţilor care evadează dintr’un cimitir, cereţi chiar azi chioşcarului Lectura pentru toţi, 35 de pagini, 5 lei SPECTACOLELE ZILEI Joi 31 Iulie 1941 ORT.: Sf. Evdochim cel drept CAT.: Sf. Ignaţiu de Logok» PROT.: Germaniu CALENDAR I AMERICAN: „Asediul Alcazarului“ „Cruciada contra bolşevismului“. _ * rSntapidl iWortnllli4* D A îi i'XTl nv A • TEATRE COMOEDIA (Pasaj Comoedia): „Fetiţa ta". LUPTA ȘI LUMINA: „Hocus-Pocus". SAVOS: (Calea Victoriei): „Firfirică" ALHAMBRA: „Vagabonzii“. ALB şi NEGRU: („Regina Maria“, Spl. Independenţii): „O soacră frumoasă“. ROXY (Str. Lipscani): „Cântecul visului“. CINEMATOGRAFE Centres ARO: „Capricii", cu Ann SherMan. Jurnale noui de războiu O. N. C. şi U. F. A. SCALA (Bd. Brătianu): „Demonul din umbră“ cu Georg Alexander şi Irene von Meyerdorff şi Cruciada contra bolşevismului, seria 2. 2. Jurnal O. N. C. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Fraţii Marx la circ“ şi jurnal Cruciada contra bolşevismului, partea doua. TRIANON: (Ed. Elisabeta): „Calea spre fericire" şi Partea doua a Cruciadei contra comunismului; ofensiva spre Moscova. SELECT (Cal. Victoriei): ..Clubul tinereţii“ cu Gloria Jean, Nan Grey, R. Cummings. Jurnale de războiu noui. FEMINA (Ed. Elisabeta): Aripi noui. Pour le merite — şi ediţie specială Nr. 2. REGAL: „O voce la ruletă“ (Intermezzo); Jurnal de război şi O. N. C. ROXY (Str. Lipscani): „Cântecul visului“. PALAS BULEVARD: „North West Passage" şi jurnal. A. R. P. A.: „Barnabe“ cu Fernandel, jurnal românesc cu războiul Sf. No. 3. NISSA: „Femei în lanţuri“ şi Jurnal de război U. F. A. ELYSEE: „Cruciada antibolşevică“ şi „Prima aventură“ cu Hs. Werner. BIRUINŢA: „Ultima baricadă“; „Melodia bombardează“ şi jurnal românesc de război No. 2. BITOLIA: „Paradisul burlacilor“; „Cruciada contra bolşevicilor“, jurnal de război, FORUM: „Intre viaţă şi moarte"; „Cruciada contra bolşevismului II“ Desrobirea Bucovinei. OMNIA : „Casa din Malta“ Cruciada contra bolşevismului şi jurnal O. N. C. Nr. 2. FRANKLIN (Ateneul Român): „Secretul“; Războiul nostru sfânt şi Jurnal U. F. A. Cartiere AIDA: „Anton cel groaznic", Jurnal de război No. 2 şi complectare. ALCAZAR : „Ultimul rond” şi „Cruciada contra bolşevismului“. nai U. E. A. CARMEN: „Zenobia" ,i jurnal D. F. A. de război. CARMEN SYLVA (fost Lucifer): „Kora Terry“, „In marş spre Moscova“ şi Trupa de reviste Georgescu Iaşi. COTROCENI: „Căpitanul de poştă“ şi „Cruciada contra bolşevismului". DACIA: „Tarzan stăpânul junglei“ şi „Cruciada contra bolşevismului". CRANGAŞI: „Suferinţele tânărului Werther" . Trupa de reviste Georgescu Iaşi şi Scarion: „Pentru Patrie", jurnal şi complectare. DIANA: „S. O. S. Carfax"; Jurnal No. 1 şi Trupa Jean Tomas. EDISON : „Ora fatală" şi Trupa de reviste „Ghiduş". FLORIDA: „Elisabeth şi Essex" şi „Cruciada contra bolşevismului“. GLORIA: „Drum bun M. Lister“ şi complectare. GRADINA SIC: „Comoara din Insula piraţilor" şi Jurnal de actualităţi. ILEANA: „Umbra trecutului" şi Cruciada contra bolşevismului". IZBANDA: „Mâini descătuşate" şi jurnal de război No. 3. LIA: „La răspântie", jurnal şi complectare“. LIZEANU: „Panică In Univers" , jurnal O. N. C. şi complectare. MARNA: „Când femeia spune nu", jurnal de război No. 3: „Tatăl şi fiul" şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI: „Evreul Suss”, Jurnal de război No. 3 şi Trupa de reviste M. Bejan. MILANO: „Casa din Malta" şi jurnal. MIORIŢA: „Focul din Chicago" şi jurnal U. F. A. MEXIC: „Insula emigranţilor". Două jurnale. Completare şi Trupa de artişti Georgescu Iaşi. MODEL: „D. III. 88 Camarazi de zbor“; Jurnal de război din Balcani şi jurnal O. N. C. NERO : „Când felinarele se sting“ Şi Jurnal No. 2 Ostaşi treceţi Prutul. NONI: „Rio“ şi jurnal de război. ODEON: „Răsărit de soare“ şi jurnal de război. PACHE : „Fugarii" şi jurnal de război No. 2. PARIS: „Vacanţa" şi jurnal românesc No. 2. PELEŞ: „Bengali" şi „Războiul nostru sfânt". REX : „Cleopatra“; jurnal de război U. F. A. şi complectare. SPLENDID: „Pantera neagră" şi Comicul Iulian. TOMIS: „Dragoste imperială" şi jurnal de război. TRIUMF: „O dispariţie senzaţională" şi jurnal O. N. C. şi U. F. A. UNIC: „Femei în lanţuri", jurnal şi colectare. UNIREA : „Mezalianţa” , jurnal U. F. A. de război. Joi 3 4 Iulie 1914 RADIO ROMANIA 1875 m. RADIO BUCURESTI 864,9 m POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.00-7.30 . ORA DIMINETII. Deschiderea emisiunii. Marșuri (discuri). Radio-Jurnal (I. p. 1-a). Concert de fanfară româno-german. Radio-Jurnal (I p. 2-a). închiderea emisiunii. 12.00 : Muzică de prânz. Orchestra Victor Predescu ; Inimă românească, potpuriu ; Arii oltenești ; Arii din Muntenia. 12.30 : Jurnal în limba ucraineană 12.45 : Jurnal in limba rusă. 13.00 : Ora oficială. Radio-Jurnal cultural şi agricol.. 13.20 : Continuarea programului Orchestrei Victor Predescu ; Ardeleană şi Hora lui Victor Predescu ; Două hore dirn Bucovina ; Parafrază de Grigoraş Dinicu şi o horă de Montia ; Arii româneşti dirn toate ţinuturile. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14.00: Ora oficială. Radio-Jurnal (III). 14.20 : Ora ostaşului. 15.20 : Reportagii. 15.30 : Ora răniţilor 16.30 : închiderea emisiunii de prânz. 17.30 : Ora oficială Radio-Jurnal (IV). 17.45 : Universitatea radio. Ciclul „Contribuţii româneşti la viaţa spirituală rusească”. Antioh Cantamir de Al. Ciorănescu. 18.00: Concertul simfonic al Orchestrei Radio dirijat de Th. Rogalski; Th. Rogalski: Marş festiv ; N. Ganea : Doină ; Gh.. Cucu : Blestemul (voce Nic. Secăreanu) ; Marţian Negrea : Rapsodie română ; Gh. Dima : Groza, baladă (voce N. Secăreanu) ; Ciprian Porumbescu: Baladă (solo vioară: D. Teodoru); Iuliu Mureşanu, fragmente din „Suita II-a romantică” : a) Poveste tristă ; b) Din bătrâni; c) Cântec de Crăciun ; d) Jocuri românești. 19.00 : Cronica artistică. POSTUL PE UNDA SCURTA de 32,4 m. 19.15 : Jurnal în limba ucraineană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREŞTI 19.15-19.50 Muzică (discuri). RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 19.50 : Serviciul de știri germane. 20.00 : Ora oficială. Radio-Jurnal (V): închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE UNDA SCURTA de 32,4 m. Semnal. 22.50 : — Emisiune în limba greacă. 23.90 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri).. 23.20 : Emisiune în limba italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). O.IS : Închiderea emisiunii.