Curentul, august 1941 (Anul 14, nr. 4834-4864)

1941-08-01 / nr. 4834

S’au fixat directivele pentru formarea instructorilor federali­ ­. — Fiecare Federaţie îşi va for­ma instructori în specialitatea res­pectivă. Instructorii existenţi, cu excepţia instructorilor de ski pro­moţia 1939, vor fi revizuiţi cu o­­cazia primului curs de instructori al fiecărei federaţii. Instructorii vor fi brevetaţii fe­deraţiei respective şi supuşi auto­rităţii şi regulamentelor ei. Drep­tul de învăţământ în cadrul de ac­tivitate al O. S. R.-ului, le aparţi­ne exclusiv. 2. Fiecare federaţie, va organi­za, ori de câte ori se va simţi ne­voia, cursuri de instructori, , după următoarele criterii: A. Selecţionarea elementelor. Vor fi admişi a urma cursurile: a. Licenţiaţii (ele) şi studenţii(ele) în educaţie fizică. b. Orice element cu remarcabile aptitudini şi cunoştinţe tehnice în specialitate şi cu cultura corespun­zătoare pentru a-şi putea însuşi cunoştinţele de instructor. Orice candidat(ă) trebuie să fie cetăţean român creştin, şi să fie membru al federaţiei respective. Cu­­excepţia candidaţilor(elor) de l­a punctul a, orice candidat(ă) va fi supus unui examen medical. Orice candidat(ă) va trebui să treacă la admitere un examen prac­tic de cunoştinţe tehnice în specia­litate. Ambele examene sunt eliminato­rii. B. Durata cursului: cel puţin 20 zile. C. Programul cursului. Practic: exerciţii pregătitoare; tehnica specialităţii respective; practica pedagogică. Teoretic: Principii de organizare; Selecţionare şi antrenament; Cu­noştinţe regulamentare; Anatomie (cunoştinţe sumare); Fiziologie a­­plicată; Higiena; Masaj sportiv; Prim ajutor. D. Fiecare curs va fi condus de un director, recrutat dintre profe­sorii de educaţie fizică, ajutat pen­tru partea practică de un antrenor străin, de preferinţă german sau italian şi de instructorii necesari. Cursurile teoretice vor fi preda­te de către profesorii şi organele a­­jutătoare ale ANEF.-ului şi I. M. E. F.-ului. 3. Sunt scutiţi de cursurile teo­retice licenţiaţii(ele) în educaţie fi­zică şi studenţii(ele) anul IV. A. N. E. F. 4. Licenţiaţii(ele) şi studenţii(ele) absolvenţi ai cursului vor fi bre­vetaţi „instructori“, li ceilalţi ab­solvenţi „ajutori de instructori“. Ajutorii de instructor vor putea fi avansaţi instructori numai după o practică de 3 ani şi în urma u­­nui examen de definitivare. DISPOZIŢIUNI SPECIALE Pentru anul 1941 1942, se vor organiza cursuri de instructori pen­tru atletism, sporturi de apă şi sporturi de munte. O. S. R.-ul suportă din bugetul său funcţionarea acestor cursuri şi întreţinerea (casă şi masă) candi­daţilor pe timpul cursului. Universitatea va rămâne totuşi in Divizia A Demersuri pe lângă d. lt.*col Medeleanu Soarta grupării Universitatea din Sibiu pare pecetluită in urma retrag­erei din Divizia A, după cu­noscuta decizie luată de C. C. N. în legătură cu material cu Sp. Stu­denţesc. Pare numai, pentru că universi­tarii — vremelnic sibieni — nu au renunţat câtuşi de puţin la locul lor din Divizia A. Au înaintat — în acest sens — un mem­oriu d-lui col. C. Medeleanu, căruia conducă­torii sibieni au avut ocazia să-i ex­prime verbal doleanţele Universi­tăţii. Asta cu prilejul vizitei d-lui col. Medeleanu în Ardeal. Şi dacă Universitatea nu va fi admisă în Divizia A, ceea ce nouă ni se pare aproape imposibil —a­­tunci gruparea — poate numai sec­ţia (oricum va fi o pierdere) — se va desfiinţa. Aşa a declarat jucă­torul Coracu unui redactor al nos­tru, cu prilejul concursului atletic de la Sibiu. Impresia noastră este însă, că Universitatea va face parte şi din viitoarea Divizie Naţională A. România va participa la concursurile tineretului german de la Breslau La 29 August, vot avea joc pa sta­dionul Sportplats Herman flooring din Breslau, marili ponem­uri ale organi­zaţiei Hitlerjugend. Marea noastră aliată flermania, pen­tru a ne arăta nicăodată adevărata ca­maraderie a Invitat şi tneretul rom­ât­n prin Ministerul Educaţiei Nationale la concersarili sportive ale tineretului german. Homfinia este rugată fi trimeată e­­chipa de atletism, gimnastică, lanot, (sărituri) tir, etc. O. 8. R studiază cererea şi se crede că va răspunde dfirmativ, camarade­­restei invitaţii, deplasfind la Breslau ua lot de atleți români. Concursuri atletice Liga de atletism Muntenia con­tinuă programul său de activitate în ziua de Duminică 3 August a. c. prin organizarea a două con­cursuri. Primul va consta din­tr’un antrenament de „Marathon“ pe distanţa de 25 km, care se va desfăşura pe şoseaua Bucureşti— Ploeşti. Plecarea se va da la ora 9 dina. de pe terenul C. S. R. Al doilea concurs se va desfă­şura pe stadionul C. F. R.-Giu­­leşti, începând de la ora 9 dim. şi va cuprinde următoarele probe: 100 m. plat, 400 m., 2000 m., a­runcarea greutăţii, aruncarea su­liţei, săritura in lungime, săritura în înălţime şi aruncarea ciocanu­lui, înscrierile se primesc pe teren înaintea concursului. Duminică In Giuleşti D­eşi nu se poate integra în isto-­ ria literaturii române, fiindcă n'a scris în limba română­ şi nici despre problemele spiritualită­ţii româneşti, Nicolaus Olahus aparţine, sigur prin sângele tatălui său şi pro­babil şi prin al mamei, neamului ro­mânesc. Activitatea şi opera sa trec dincolo de cadrele vieţii noastre cul­turale. Numai firul vieţii­­ începe din familie şi meleaguri româneşti, spre a se desfăşura apoi departe de frun­tariile etnice ale românismului. Nicolaus Olahus, formă onomastică ortografiată după mania latinizatoare a secolelor trecute, este de fapt Ni­­colae Valahul, fiul boarului muntean Stoian Valahul. Acesta, fiind din fa­milia domnitoare a Drăculeştilor, se refugiază din Argeş la Sibiu, pe la sfârşitul secolului al XV-lea, din pri­cina rivalităţii şi a prigonirilor sân­geroase pentru domnie. Din căsăto­ria lui Stoian Valahul Cu Barbara Hânsar s'a născut, la 16 ianuarie 1493 în Sibiu, Nicolae Valahul, pri­mul umanist de orgine română. Ne­pot al lui Matei Corvin, mama ta­tălui său — Marina Huniade căsăto­rită cu boerul muntean Mânzilă ~ era fiica lui Ion Huniade și sora lui Matei Corvin de Huniade, înzestrat cu deosebite calităţi intelectuale şi native aspiraţii spirituale, i-a fost uşor viitorului umanist să evolueze din mediul citadin al Sibiului, prim­ şcoala capitulară de la Oradea, la curtea regelui Ladislau. Viaţa lui Ni­colaus Olahus merge de acum, ascen­sional, între două linii pârâtele­­ curtean şi cleric. Astfel, în calitatea sa de secretar regal pe care o­ deţine din 1526, ur­mând cu devoţiune pe regina Ma­ria, după dezastrul de la Mohád — din 29 August 1526, — ajunge la Bruxelles, unde trăeşte in societatea marilor umanişti ai vremii până la 1542. După această dată, părăsind definitiv Belgia, devine consilierul aulic al lui Ferdinand, iar mai târ­ziu Cancelar şi Locţiitor al Maies­tăţii Sacre Cesare Crăeşti. Cariera de cleric a lui Nicolaus Olahus por­neşte modest, de la funcţiunea de se­cretar episcopal şi titlul de canonic, pentru a atinge maximele onoruri clericale din ţara de adopţie, arhie­piscop de Strigoniu şi Primat­ul Un­gariei, în anul 1553. Trăind o viaţă intensivă, de muncă şi înalte satis­facţii morale, Nicolaus Olahus moare în vârstă de 76 ani, la 17 ianuarie 1568, în Bratislava. Pe mormântul său, din catedrala Sf. Nicolae din Tyrnavia, se află săpat următorul distih funebru : „Conditur hoc motiens tumulo Ni­colaus Olahi. Qui praesul vivens Strigoniensis erat” — care în colorata traducere a d-lui Ștefan Bezdéchi ritmează aşa : „Zăce’n mormântul acesta ’ngropat Nicolae Valahul Căre ’n Strigoniu trăind, fost­a ar­hiepiscop". Prima revelaţie amplă şi metodic documentată asupra vieţii şi activi­tăţii lui Nicolaus Olahus o constitue studiul d-lui profesor universitar Ştefan Bezdechi, apărut nu de mult. Actuala carte, de interesantă erudi­ţie şi frumoasă ţinută academică, a d-lui Ştefan Bezdechi, are ca gene­ză două con­ferinţe ale d-lui prof. I. Lupăş : prima — „Doi umaniişti ro­mâni din Sec. XVI (Munteanu Tran­silvăneanul Nicolaus Olahus şi Biho­reanul Mihail Valahus)” — ţinută la 11 Noembrie 1927 la Academia româ­nă şi a doua — „Nicolaus Olahus” — ţinută in aula universităţii Ko­­mensky din Bratislava, la 2 Mai 1938. Luând ca puncte de plecare a­­ceste două conferinţe, d­. Şt. Bezde­chi a cercetat minuţios toate rela­ţiile epocii lui Nicolaus Olahus, lu­crările şi scrisorile acestuia, precum şi referinţele scrise în alte limbi, pentru a reconstitui viaţa şi opera primului umanist român. Teza d-lui Bezdechi este că numai o fatalitate a împrejurărilor a făcut, ca acest mare cărturar, contimporan cu Diaconul Coresi, să activeze în mediu străin, în serviciul comandat al unor idealuri eterogene. Prin ana­liza atentă a documentelor şi studiul comparativ al diferitelor date şi texte controversate, d. Bezdechi ajunge la o concludentă restitutio in integrum. Cu o bogată motivare, d-sa sus­ţine convingător că Nicolaus Olahus a fost „un spirit şi cfect românesc”. Această veche energie spirituală ro­mânească, providenţială pentru cau­za catolicismului din ţara sa adop­tivă, a pus de fapt bazele învăţă­mântului superior în Ungaria. D Bezdechi argumentează, cu o deose­bită claritate şi cu citate judicios a­­lese, că Olahus a avut însă întot­deauna conştiinţa originei sale româ­neşti şi nostalgia fratelui Matei Va­lahul din Orăştie, accentuează origi­nea din Ţara Românească a familiei sale. „Ţara de peste Carpaţi a străbuni­lor, dintr’o vestită * Viţă, viaţa-mi dădu; fost-am doar oaspe aici”. Iar in lucrarea sa „Hungaria”, scri­să în Belgia prin 1537, anticipează cu un secol celebra afirmaţie a lui Gri­­gore Ureche, că „Noci de la Râm ne tragem”. Iată câteva istorice preci­­ziuni asupra romanităţii neamului nostru, a latinităţii limbii noastre, precum şi a unităţii etnice a­ Munte­nilor, Moldovenilor şi Trasilvăneni­­lor, consemnate în prima jumătate a secolului al XVI-lea de Nicolas Ola­hus în „Hungária” ; „Transalpina” (Valachia) care pe vremuri se spune că a fost botezată Flaccia, de la Fla­­ccus, care odinioară dusese acolo o colonie română, se întinde dela munţii prin care se desparte de Ar­deal, până aproape de Marea Nea­gră”. — „Moldovenii au aceeaşi lim­bă, obiceiuri şi religie ca şi Muntenii. Limba lor şi a celorlaţi valahi a fost cândva romană, căci ei sunt colonii de Romani. Decât, multe din cuvin­tele lor pot fi înţelese de Latini”. — „Valahii (din Transilvania) se spu­ne că sunt colonii romane. Dovadă de acest lucru e faptul că au multe cuvinte comune cu limba romană. Monede romane se găsesc multe în acest loc și ele constituesc un ne­­îndoelnic semn al vechimii stăpâni­rii romane prin părţile acestea­­. „Valahii în limba lor îşi­ zic Rumu­­nyi (Rumâni) adică Romani şi socot că vorbesc rumunyeschte (rumâneşte) adică in limba Romanilor. Limba lor mai pură are cea mai mare afini­tate cu limba italiană”. Ideile aces­tea, deşi le găsim amplu desbătute la Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino şi la corifeii Şcoalei Ardelene, au to­tuşi o mare semnificaţie la Nicolaus Olahus, prin locul îndepărtat unde au fost formulate şi prin ecoul lor răsunător din veacuri precronică­­reşti Personalitatea lui Nicolaus Olahus reese din studiul d-lui Bezdechi ca aceea a unui „exponent al puterii de cultură a neamului căruia el, prin originea sa, îi aparţinea”. Olahus nu a fost un renegat, ci un mândru stindard al numelui valah, în apu­sul şi centrul Europei secolului al XVI-lea. El a amintit în lucrări ştiin­ţifice, în poezii şi scrisori particu­lare, obârşia sa românească şi este primul care a făcut cunoscut, străi­nătăţii, intr’o limbă universală-la­­tina, romanitatea neamului nostru şi indirect, drepturile imprescriptibile istorice şi eterne ale românismului asupra întregului pământ al Daciei. Sensul voit ,peiorativ, pe care i-l dădeau vecinii din apus numelui va­lah, Nicolae Valahul l-a impus ca o mustrare pe un plan opus, de sim­bol înalt, de ctitor cultural în ţara adoptivă, Ungaria. El a fost acolo un determinant spiritus rector, un pilon istoric în formaţiunea cultur­ala şi evoluţia religioasă, încât Ungurii au voit să şi-l însuşească integral. A fost numai o întâmplare, un reflex al împrejurărilor vitrege de la noi, că Olahus a lucrat departe de adevă­rata sa ţară, întrucât aprţine Nicolaus Olahus neamului românesc şi cât a fost par­tea lui de contribuţie la cunoaşterea şi promovarea drepturilor naţionale româneşti, a demonstrat cu erudiţie şi entuziasm, în cartea sa de strictă obiectivitate, d. Ştefan Bezdechi. D. Bezdechi a adunat cu răbdare şi metodic un material atât de împrăş­tiat, prin multe ţări şi oraşe străine, pe unde a peregrinat primul nostr­u umanist. D-sa a descifrat adevărul cu discernământ şi urbanitate în stil, nelăsându-se atras de spiritul pole­mic al celor care-l revendică, numai pentru ei, pe Nicolaus Olahus. Din noianul ipotezelor, al căror fir real se pierde în negura secolelor, d. Bez­dechi a ajuns la o interpretare logi­că, spiritualizată, a celor mai aride date şi multiplelor tablouri de va­riate spiţe de rudenie. Domnia-sa a creionat, într’o splendidă evocare caldă şi nuanţată de coloare locală, înima jumătate a secolului al XVI- lea din Bruxelles, cu viaţa studioasa a umaniştilor de pe atunci. Portretul moral al lui Nicolaus O­­lahus este bogat în note caracteristi­ce, zugrăvit sub toate aspectele, când cu sensibilitate şi imaginaţie, când cu scrupulozitate de erudit, ce vrea să prindă substratul sufletesc al ori­cărui fapt. Alături de generozitatea de om a lui Nicolaus Olahus, de spontanele sale manifeste de mece­nat şi de strălucit senior şi magnat al spiritului, d. Bezdechi a costturat cu legitimă atenţie trăsăturile poe­tice ale limatestului nostru.. In traducerea nbezii­ latinesti.'d Bezdechi este un adevărat maestru, plasticitatea naturală şi clară a ima­ginilor, construcţia sintactică evoca­toare şi mai ales prin ritmul muzi­cal şi onomatopeic al versurilor. A­­tieismul limbei, din traducerea ver­surilor latineşti ale lui Olahus este at­răgător prin graţie şi delicateţe, puritate de stil, sonoritate şi ele­ganţă în ton. In transpunerea româ­nească a d-lui Bezdechi, poeziile la­tineşti ale lui Olahus câştigă în ar­monie şi expresivitate artistică. Prezentarea amplă şi luminos­ă a celui „dintâiu mare european de sân­ge românesc”, ambasador al sânge­lui şi spiritului valah în i­mitala Ţărilor de Jos din vremea lui Carol Quintul, este o mare contribuţie pen­tru istoria noastră naţională. Deşi a­­cela ■ care a fost proclamat de con­temporanii săi „Optimus et­­diti­­ssimus omnium doctorum patronis” şi a fost atât de apreciat de prinţul umaniştilor Erasmus de Rotterdam, nu a activat printre ai noştri şi nu a scris pentru noi, totuşi el aparţine neamului nostru prin sângele lui, prin numele său transformat într'un adevărat, renume şi prin conştiinţa ferm susţinută a originei sale româ­neşti. Iar cunoaşterea temeinică a vieţii şi activităţii primului umanist de origine romană revine, în între­gime, d-lui Ştefan Bezdechi. Studiul domniei sale va rămâne ca o statue de recunoştinţă ridicată lui Nicolaus Olahus şi ca o preţioasă piatră la clădirea istoriei noastre şi a dreptu­rilor naţionale aduse la cunoştinţa Europei, cu multe secole in urmă, de Nicolae Valahul, fiul boerului Stoian Valahul din Argeş. Constantin Orascu Primul umanist de origini româna Ştefan Bezdechi: Nicolaus Olahus Harbig la Bruxelles Duminică va avea loc la Bru­xelles o m­­are reuniune atletică, la care vor participa şi cei mai buni atleţi germani ca Harbig, Spring, Shearing, Ahrers, Starch, Berg şi Luther. Duminică probe de marş la şosea Duminică 3 August, va avea loc la şoseaua Kiseleff, o probă de marş. Traseul va măsura cca. 12 km. şi va fi deschis tuturor categoriilor de mărşăluitori. Se va încerca a se stabili nouă recorduri naţionale pe 3 şi 5 km. Un atlet în plină acţiune Beogradsky şi Iugoslavia vor organiza un turneu jubiliar BELGRAD.­­ Cele două gru­pări fruntaşe ale footballului sârb Beogradsky şi Iugoslavia cam­ de multe ori au reuşit să aducă per­formanţe ţării lor în întâlnirile in­ternaţionale, vor organiza un tur­neu jubiliar cu un program inter­naţional Beogradsky împlineşte 30­­ani de activitate iar Iugoslavia 28 ani, şi cu această ocazie ambele gru­pări vor organiza în cuplaj un tur­neu jubiliar încadrat într’un vast program internaţional la care va participa ca invitaţi Victoria şi Ferencvaros. Turneul va fi organizat spre sfârşitul lunei August la Belgrad, cu care ocazie se vor disputa şi campionatele atletice ale Serbiei. WSSSnSSBSitSSngggmmimmmmmimm Curentul AHOL XIV, No. 4334, Vinori I August 1941 La zi Răvaş fratelui rănit V­ ândurile acestea le aştern greu şi cu ruşine parcă. Ruşine, nu că le-aşi seri de foarte departe, unde tinereţea ac­ia uu­i Angele văr­sat. Îngrozesc, dar cu Inima grea de dorul de frate şi cu umerii aplecat­ de isprăvile voastre uriaşe, nu pot trece peste deportare sa imprăştii şi eu toc şi-mi plec fruntea. Mă Mihai, maaa, ştii tu că hârtia care mi-a adus vestea cu bra­ţul tău e străpuns de plumb duşman, e jilavă de lacrimale mamei? Parcă-1 văd, tristă, fruntea plină de gânduri şi ochii calzi de lumină aburită ascunşi neindemdnatec de mâna cuvioasă, sa nu-1 vadă ni­meni plAnsul, sa nu-i citească nimeni necazul adAnc si ascuns. CAI trebuie e­ o doară, mai Mihai, azi cAnd iţi vede rana si-ti simte sutlerul — ca un cAntec — pe buze, fiecare cuvAnt spus mai tare, altadata, tinerelei tale puternice si prea nein săpătoare intro minte de flăcău nu­mai clocot şi goană. D’apoi gândul — privindu-ţi mereu sângele — ca şi Panait prin cine ştie ce văgăuni pândeşte pasul păgânului sa t-1 Mama nu ştie mai Mihai, ca als'«1-1 norocul vostru iar cinstea să aperi pe alţii n‘o au mnul»!, Panaite ,B ,cm«: In 11ata ,Puh°iulu* d# Jenî,11,’ tu tn pasărea de ter tn înaltul ame ti,or al cerului J?® b1UCÂjl de otel şi ură, Întorşi in trecut de o amintire desmorţltA. zâmb­­i Şi us­caţi lacrimi In gene, văzând chipul m­amei care nemaiştiind ce să facă de răul nostru ii venea să-şi ia lumea ,tt C0P' când ne întorceam a­­casă băţoşi cu pantalonii rupţi, ori nasul *'rlv" tn urma I°culul "de'° 0ZbDar' ia să-ti spun, mal frate, im •'* "»b­uul din vremea de azi pe care zău că n ai sa le crezi. Mal intfu­­ d* c*nd a '»ceput bătaia, lu­mea s'a schimbat cu totul. Dă liee«« român un ban pentru flăcăul din luptă si nimeni nu se'ndoește că paraua lui o sa ajunga acolo, iar când a fulgerat vestea că pasul to?«TM • dlnco° d« Piu‘- ou '»9«»“»* chiar pe drum până și minunile ace'««'idf '«me, cu nanul sus de nu-1 ajungeai nici cu prătina Iar noi ne «clinteam gâtul tot ntorcându-I sa le privim, au ingenunchiat bătrânii, «“ l»g«»unchiat copiii şi rAiAnd1*1 plângând, făceau cruce ca lumea mTM TMd8a» '? bumica;, D* mâi Mihai, când veţi veni pe noi­âs«« «« nara °st ’ găsi cu moină in ochi şi apropiere şovăitoare pe lângă T®”' tră şi căldura Ielelor, iar toţi cei caTM vom mânca iarăşi pâine albă no sâ'ndrâinească să ridice nici ochii căii» voi, simţi. Până atunci, să te vindeci, îmi «Prof Tu să urci iarăşi cu pasărea de ol»1 ?i din înalt sa cerni moarte pă­gânului, iar după o ispravă de asta care-mii place sa te TMP«' ♦' P«»d ia tâncul nostru. Panaite, câ-i mai tânăr «Ai şi-1 mai teritate Sa TM mulţumească, produs cu o mie de ruşi omorâţi de el, iar restul puterii să-i fie de folos pentru sămânţă bu­nă de oameni. . Pe urmă, cănd o da Dumnezeu, «­ n» strângem cu toţii sub umbra nucului, bună ca lenea, şi pe mama sa ne arate ce poate face ,o­­morând nişte găşte .Iar tata coborând un beci, ««»« »' chiot de ltriduc va scoate, un Nicoreşti. Şi tare o * ® ^ de şi colţi că n’o sä mai poată cârti cä d­äcäil lstta-s buni numai de surit mintea tustelor. ___ Iar eu care frământ cuvintele sä sune frumos şi să lumineze, an» să cânt mâna care a limpezit răsăritul şi ne-a adus S°an»te VeUeu R BIRUINŢA Azi vine biruinţe din furtună, Din rugăciunea fratelui căzut. Din sânge de român ce-a curs pe Prut In zorii când hotarul se detună. Va creşte pâinea caldă în cuptoare; Blestemul dracului şi-o stinge rugul, Cu soarele la jug vom duce plugul Să facem natură, de sărbătoare. 1» ciutura cu apă de fruntSnS S’o frânge cerul bucuriei noaatre: Iar doinile spre zările albastre Vor duce consânzenele de mână. Un steag la apa Nistru­lui se’mplântă Sub crugul zodiilor ro­mân­eşti Cunoaştem. Doamne, cât de mare eşti. Mărire Ţie România cântă. Vul­bură Poiană Năsturaş Cea mai bună lucrare didactică pentru elevii­ cari concu­rează la examenul de admitere într’o şcoală secundară LEI 75.— LEI 75— Se găseşte de vânzare la­ librării, depozite de ziare din ţară şi la editura ,,Curentul”, Bucureşti I, Str. Belvedere 6. Se pot cere cu ramburs­ Strigoii glumeţi este titlul unei fantastice nuvele a marelui scriitor Frederic Sau­vage, in care un om este pus faţă în faţă cu fiinţele de dincolo de mormânt. Dacă vreţi să vedeţi cum se rezolvă problema morţilor care evadează dintr’un cimitir, cereţi chiar azi chioşcarului Lectura pentru toţi, 35 de pagini, 5 lei SPECTACOLELE ZILEI Joi 31 Iulie 1941 ORT.: Sf. Evdochim cel drept CAT.: Sf. Ignaţiu de Logok» PROT.: Germaniu CALENDAR I AMERICAN: „Asediul Alcazarului“ „Cruciada contra bolşevismului“. _ * rSntapidl iWortnllli4* D A îi i'XTl nv A • TEATRE­­ COMOEDIA (Pasaj Comoedia): „Fe­tiţa ta". LUPTA ȘI LUMINA: „Hocus-Pocus". SAVOS: (Calea Victoriei): „Firfirică" ALHAMBRA: „Vagabonzii“. ALB şi NEGRU: („Regina Maria“, Spl. Independenţii): „O soacră fru­moasă“. ROXY (Str. Lipscani): „Cântecul vi­sului“. CINEMATOGRAFE­­ Centres ARO: „Capricii", cu Ann SherMan. Jurnale noui de războiu O. N. C. şi U. F. A. SCALA (Bd. Brătianu): „Demonul din umbră“ cu Georg Alexander şi Irene von Meyerdorff şi Crucia­da contra bolşevismului, seria 2. 2. Jurnal O. N. C. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Fraţii Marx la circ“ şi jurnal Cruciada contra bolşevismului, partea doua. TRIANON: (Ed. Elisabeta): „Calea spre fericire" şi Partea doua a Cru­ciadei contra comunismului; ofen­siva spre Moscova. SELECT (Cal. Victoriei): ..Clubul ti­nereţii“ cu Gloria Jean, Nan Grey, R. Cummings. Jurnale de războiu noui. FEMINA (Ed. Elisabeta): Aripi noui. Pour le merite — şi ediţie specială Nr. 2. REGAL: „O voce la ruletă“ (Inter­mezzo); Jurnal de război şi O. N. C. ROXY (Str. Lipscani): „Cântecul vi­sului“. PALAS BULEVARD: „North West Passage" şi jurnal. A. R. P. A.: „Barnabe“ cu Fernan­­del, jurnal românesc cu războiul Sf. No. 3. NISSA: „Femei în lanţuri“ şi Jurnal de război U. F. A. ELYSEE: „Cruciada antibolşevică“ şi „Prima aventură“ cu Hs. Wer­ner. BIRUINŢA: „Ultima baricadă“; „Melodia bombardează“ şi jurnal românesc de război No. 2. BITOLIA: „Paradisul burlacilor“; „Cruciada contra bolşevicilor“, jur­nal de război, FORUM: „Intre viaţă şi moarte"; „Cruciada contra bolşevismului II“ Desrobirea Bucovinei. OMNIA : „Casa din Malta“ Cruciada contra bolşevismului şi jurnal O. N. C. Nr. 2. FRANKLIN (Ateneul Român): „Se­cretul“; Războiul nostru sfânt şi Jurnal U. F. A. Cartiere AIDA: „Anton cel groaznic", Jurnal de război No. 2 şi complectare. ALCAZAR : „Ultimul rond” şi „Cru­ciada contra bolşevismului“. nai U. E. A. CARMEN: „Zenobia" ,i jurnal D. F. A. de război. CARMEN SYLVA (fost Lucifer): „Kora Terry“, „In marş spre Moscova“ şi Trupa de reviste Georgescu Iaşi. COTROCENI: „Căpitanul de poştă“ şi „Cruciada contra bolşevismului". DACIA: „Tarzan stăpânul junglei“ şi „Cruciada contra bolşevismului". CRANGAŞI: „Suferinţele tânărului Werther" . Trupa de reviste Geor­gescu Iaşi şi Scarion: „Pentru Patrie", jurnal şi complectare. DIANA: „S. O. S. Carfax"; Jurnal No. 1 şi Trupa Jean Tomas. EDISON : „Ora fatală" şi Trupa de reviste „Ghiduş". FLORIDA: „Elisabeth şi Essex" şi „Cruciada contra bolşevismului“. GLORIA: „Drum bun M. Lister“ şi complectare. GRADINA SIC: „Comoara din In­sula piraţilor" şi Jurnal de actua­lităţi. ILEANA: „Umbra trecutului" şi Cruciada contra bolşevismului". IZBANDA: „Mâini descătuşate" şi jurnal de război No. 3. LIA: „La răspântie", jurnal şi com­­plectare“. LIZEANU: „Panică In Univers" , jurnal O. N. C. şi complectare. MARNA: „Când femeia spune nu", jurnal de răzb­oi No. 3: „Tatăl şi fiul" şi Trupa de reviste Titi Mi­­hăilescu. MARCONI: „Evreul Suss”, Jurnal de război No. 3 şi Trupa de reviste M. Bejan. MILANO: „Casa din Malta" şi jur­nal. MIORIŢA: „Focul din Chicago" şi jurnal U. F. A. MEXIC: „Insula emigranţilor". Două jurnale. Completare şi Trupa de artişti Georgescu Iaşi. MODEL: „D. III. 88 Camarazi de zbor“; Jurnal de război din Bal­cani şi jurnal O. N. C. NERO : „Când felinarele se sting“ Şi Jurnal No. 2 Ostaşi treceţi Prutul. NONI: „Rio“ şi jurnal de război. ODEON: „Răsărit de soare“ şi jur­nal de război. PACHE : „Fugarii" şi jurnal de răz­boi No. 2. PARIS: „Vacanţa" şi jurnal româ­nesc No. 2. PELEŞ: „Bengali" şi „Războiul nos­tru sfânt". REX : „Cleopatra“; jurnal de război U. F. A. şi complectare. SPLENDID: „Pantera neagră" şi Comicul Iulian. TOMIS: „Dragoste imperială" şi jurnal de război. TRIUMF: „O dispariţie senzaţiona­lă" şi jurnal O. N. C. şi U. F. A. UNIC: „Femei în lanţuri", jurnal şi co­lectare. UNIREA : „Mezalianţa” , jurnal U. F. A. de război. Joi 3 4 Iulie 1914 RADIO ROMANIA 1875 m. RADIO BUCURESTI 864,9 m POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.00-7.30 . ORA DIMINETII. Deschiderea emisiunii. Marșuri (discuri). Radio-Jurnal (I. p. 1-a). Concert de fanfară româno-germ­an. Radio-Jurnal (I p. 2-a). închiderea emisiunii. 12.00 : Muzică de prânz. Orchestra Victor Predescu ; Inimă românească, potpuriu ; Arii oltenești ; Arii din Mun­tenia. 12.30 : Jurnal în limba ucraineană 12.45 : Jurnal in limba rusă. 13.00 : Ora oficială. Radio-Jurnal cul­tural şi agricol.. 13.20 : Continuarea programului Or­chestrei Victor Predescu ; Ardeleană şi Hora lui Victor Predescu ; Două hore dirn Bucovina ; Parafrază de Grigoraş Dinicu şi o horă de Monti­a ; Arii româ­neşti dirn toate ţinuturile. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14.00: Ora oficială. Radio-Jurnal (III). 14.20 : Ora ostaşului. 15.20 : Reportagii. 15.30 : Ora răniţilor 16.30 : închiderea emisiunii de prânz. 17.30 : Ora oficială Radio-Jurnal (IV). 17.45 : Universitatea radio. Ciclul „Contribuţii româneşti la viaţa spiri­tuală rusească”. Antioh Cantamir de Al. Ciorănescu. 18.00: Concertul simfonic al Orches­­trei Radio dirijat de Th. Rogalski; Th. Rogalski: Marş festiv ; N. Ganea : Doi­nă ; Gh.. Cucu : Blestemul (voce Nic. Secăreanu) ; Marţian Negrea : Rapsodie română ; Gh. Dima : Groza, baladă (voce N. Secăreanu) ; Ciprian Porum­­bescu: Baladă (solo vioară: D. Teodoru); Iuliu Mureşanu, fragmente din „Suita II-a romantică” : a) Poveste tristă ; b) Din bătrâni; c) Cântec de Crăciun ; d) Jocuri românești. 19.00 : Cronica artistică. POSTUL PE UNDA SCURTA de 32,4 m. 19.15 : Jurnal în limba ucraineană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal în limba rusă. RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREŞTI 19.15-19.50 Muzică (discuri). RADIO ROMANIA-RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 19.50 : Serviciul de știri germane. 20.00 : Ora oficială. Radio-Jurnal (V): închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE UNDA SCURTA de 32,4 m. Semnal. 22.50 : — Emisiune în limba greacă. 23.90 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri).. 23.20 : Emisiune în limba italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). O.IS : Închiderea emisiunii.

Next