Curentul, octombrie 1941 (Anul 14, nr. 4895-4925)
1941-10-01 / nr. 4895
f 28 pcg Jnmy O zi bogată în manifestări sportive Scoria privire retrospectivă. Constatări şi concluzii la football, marş, tennis, handball, kipîsm, atletism, ciclism, volley, basketball, rarly şi box Football A treia etapă a "Cupei Basarabia" a prilejuit partide frumoase. Echipele ce s'au întâlnit au fost echilibrate, ca valoare, şi rezultatete scoase pe teren n’au dat loc la prea multe surprize. Afară de înfrângerea Ripensiei, drawul Sp. Studenţesc cu Turda şi rezultatul dela Brăila, nimic nescontat n’am înregistrat in cadrul acestei etape. Neaşteptatele surprize, eşecurile celor mai bune echipe in faţa unor adversari fără carte de vizită strălucitoare, nu se datoresc ridicării clasei socceriste a echipelor scoase din anonimat de noua competiţie, ci scăderii brusce de valoare a echipelor noastre mari. Este un simptom pe care îl înregistram cu justificat regret. Ne-ar fi bucurat să fi constatat prima ipostază. Fără îndoială footballul românesc — în genere — se află în vizibil regres. Pe serii, leaderii, depă cea de a treia etapă sunt: UDR (serial); Mica (seria II); CFR T.Severin (seria III )); Mienitul (seria IV); S.G S. (seria V); Victoria (seria VI); U. A. B. (seria VII); Astra Română (seria VIII); Fr. Română (seria IX); şi Rapid (seria X). Duminică „Cupa Basarabiei" va avea zi de pauză. In schimb, Capitala va găzdui un match de selecţie : România—contra Rest. Tenitis Pe terenurile T. C. R.-ului, s’au consumat Duminică penultimele matchuri ale campionatului naţional de tennis. In cea de-a patra zi a „naţionalelor“ s’au oferit primii lauri celor meritoşi. Mona Mavrocordat a fost declarată campioană la categoria III. Asupra finalelor vom scrie mâine. Hainiball Tot Duminică urma să se dispute şi finala campionatului naţional de handball între CFR. şi Viforul Dacia. Prin neprezentarea CFR-ului, galbenii au fost declaraţi campioni naţionali. Marş Duminică s-a disputat campionatul naţional de marş. Au reuşit să se claseze în ordine Vasilescu C., Firea, Vasile, Mitren Valeriu şi Pavel Dumitru care au bătut —cu acest prilej — recordurile regionale. Aşadar, la marş, un loc de campionate am avut ploae de recorduri. Hippism La hipodromul Băneasa s-a disputat premiul Măgureni care a strâns la start pe Rival, Orateur III, Bien Aller, Buburei şi Siret. Din cauza unui accident de parcurs, a lui Siret, premiul a fost adjudecat într’o alură magnifică de Rival. Pariul austriac ajuns la cifra de 1.000.000 a fost câştigat de 6 buletine au câte 6 câştigători. Atletism Pe stadionul ANEF s-au desfăşurat probele campionatelor naţionale de atletism juniori şi fete. La sfârşitul probelor Viforul Dacia a fost declarat campion la juniori şi Venus la fete. Ciclism Campionatele naţionale de demifond au dat un nou campion pe I. Beckmann care a parcurs distanţa de 34,39 km, cu 18 sprinturi în 54’ ,15” 410. Cel de al doilea clasat, Steinhardt, s’a comportat admirabil. Volley. Basketball Duminică in cadrul campionatelor naţionale de volley şi basket s’au înregistrat mai multe forfaituri şi rezultate slabe. Rezultatele sunt cu mult sub aşteptările acelora care au urmărit cu totul altceva, programând campionatele. Rugby Matchurile de rugby disputate au prilejuit jocuri frumoase, spectaculoase cu rezultate strânse. Încercarea de a se programa un match de rugby în cadrul programului footballistic de la Giulești a dat rezultatele scontate. încercarea poate fi repetată au succes. Box Grupul maeștrilor de box organizează cu regularitate matematică reuniuni pugilistice amatoare care s’au dovedit minunate prilejuri de a propaga in masse „nobila artă". ★ In concluzie, o zi închinată sportului în care manifestările au avut loc într-o amplă desfășurare, amintindu-ne de frumoasele zile de altădată când războiul nu schimbase încă preocupările pentru sport ale tineretului nostru. Nici, italianul Dabija a scris F.R.F.H., acceptând să conducă matchul en Slovacia Italianul Dahda a trimis răspuns F. R. F. fr. prin care arată că acceptă să conducă partida România- Slovacia. Uriaşele sinistre vâlvătăi, ce s’au ridicat ca niciodată pe meleagurile bătrânei Europe, au pus, pe de o parte, în cea mai necontestată evidenţă cum „dezastruoasele efecte“ sunt totdeauna consecinţa atavicelor păcate; iar pe de altă parte, au reliefat in cel mai înalt grad valoarea „Testamentului militar“, „înainte... şi după ce bubue tunul“, al d-lui General de Divizie, la suite Rasoviceanu. Comorile de gândire ale acestui superb prin sihăstria sa, au fost scoase, ca să zic aşa, din ungherul indiferenţei şi duse la lumina incendiilor şi exploziilor, de către puhoiul de sânge, până sub ochii acelor care nici nu avuseseră măcar curiozitatea să le privească şi cu atât mai puţin posibilitatea, să le aprecieze. Explicaţiunea acestei indiferente constă, fie in aceea că ei nu puteau admite minunea, ca vaşnicul buzdugan, de pe atâtea câmpuri de bătălie, să se transforme, în ciuda protocoalelor trecutului regim în cel mai fin şi chiar şi profetic stylou — mai ales când, nimănui, zice un proverb, nu-i e ursit să fie profet în ţara lui — fie poate chiar în eroarea d-lui General, care subestimându-şi valoarea filosofiei ce o scrisese, o dedicase exclusiv tineretului, care este cel mai puţin răspunzător, de cele ce se pot Întâmpla in lume. D-?a contrariat că nu mai este îngă?.timnea de * da .,la baionetă“, cu 9 mat tii, asalturi, cari l-au transferat cu figură legendară s’a anula stylou“, ‘«.cui ,.de unul singur“,... reuşit să alunge şi să pună în derută o lume Întreagă de erezii, narcotizată de ideea fronturilor stabilizate şi refractară, ca orice judecată comună sau adormită, la „gândiri împinse până la demenţă (p. 387), ca să Întrebuinţăm expresiunea, pare-se, favorită a d-lui general. Spectacolul la care asistăm înteţeşte nostalgia ce ne-o inoculase „Testamentul“ şi gândurile noastre se îndreaptă Involuntar, în negura legendei, la acea vrăjitoare din poemul Nibelungilor, care, privind prin globul său de cristal, se încumeta să spună cum are să fie viitorul. Şi un val de melancolie ne trece peste cap, din cauză că a trebuit, ca sub iniţialele S. R., nu un soldat, ci un ziarist de frumoasă perspicacitate, să releveze şi să elogieze cel dintâi, in „Universul" victoria profetică a d-lui general, spiritul său prezicând surprinzătoarea revoluţiune totalitară, în conducerea operaţiunilor militare : „Suntem nevoiţi deci a repeta că manevra pentru noi trebue să constitue o concepţiune sacră, căci cu siguranţă afirmăm, nu vom mai întâlni fronturi fantastice încremenite, cu un flanc la Riga, iar cu altul pe Eufrat, ci în războiul viitor, in Estul Europei, totul va fi o mişcare, o necontenită mişcare“ (p. 241). Iată ce a profetizat , general, pictor de idei şi care s’a realizat complet. Dar în afară de semnalarea şi din partea noastră a acestei profeţii, ceea ce nu constituie principala noastră preocupare astăzi, o altă comoară nu mai puţin valoroasă, din testament — fructul unui caustic spirit de medic legist pentru eşuatele proecte strategico-tctice, o constituie evocarea strălucitei personalităţi a generalului Skobelev, idolul său, „Ruy-Blas-ul Rusiei de la 77". In această evocare, d. General îi presupune, pe bună dreptate, halucinantele viziuni 1) profetice ale viitoarelor înfrângeri rusești : Port-Arthur, Liaoyang, Mukden, Lacurile Mazuriene, sinistra flacără din 1917, după care avea să vină : Bialostock, Minsk, Smolensk, etc... stogurile cari pot explica maestuoasa eşire violentă dela masa Ţarului.) In dimineaţa de 10 Noembrie 1910, priceputul zidar Ştefan soţul femeii de serviciu a camaradului şi prietenului Colonel Teianu, trezit din somn de cutremur, s’a exprimat către soţia sa : „Este imposibil ca să nu se fi prăbuşit blocul Carlton. Mă duc să văd“. Şi a plecat. Soţia sa urcându-se la stăpâni spre a vedea dacă este nevoie de ceva, a spus şi bănuelile soţului său, plecat pentru verificare. Blocul Carlton se prăbuşise în adevăr. Ştefan lucrase la bloc, şi ştia cum se lucrase acolo. D. General Rasoviceanu îşi proslă-I veşte idolul său, uriaşul copleşit de mulţimea pigmeilor, care, cum se arată mai jos, şi-a sacrificat toată situaţia, dând alarma din dorinţa de a înlătura înfrângerile pomenite mai sus şi cam, toate la un loc, cred că nu constituisse, simbolic, decât „catastrofele funeralii naţionale ale generalului Skobelev“. * General la 33 ani, Încărcat cu o glorie irezistibilă în campania din Asia Centrală, Generalul alb, cum îl numeau soldaţii, văzând incuma din Marele Comandament, în cap cu şeful Marelui Stat Major, Nepokobcinski şi subşeful său Lewiţki, ambii polonezi, cazacul Skobelev, a început, spune legenda, lupta contra lor. Inconştienţa era aşa de mare în înaltele sfere militare, încât nu numai că armata ţaristă nu se rusificase, dar nici măcar nu s’a chinuit nimeni, din acei de sus, cu întrebarea, cât i-ar fi durut pe acei polonezi, un eventual dezastru al Rusiei, care le ştersese ţara de pe harta Europei. Dar, să-l lăsăm să vorbească de general : „In 1876, fiind trimis de ţar să-i dea relaţii asupra armatei, care era concentrată in sudul Basarabiei şi constatând că comandamentele sunt deţinute de generali aroganţi, lipsiţi de cultură militară, stăpâniţi de acel celebru „Nucevo", că mai toţi nu au nimic comun cu datoria faţă de supremele interese ale Patriei, a raportat : „Prefer să lupt ca simplu gregar, decât să comand o unitate în această armată”. „îndurerat de ce prevedea că se va întâmpla, a continuat o nestăpânită critică, şi văzând că străduinţa lui e zadarnică s’a cufundat în „Café Chantant“, unde l-a găsit declaraţia de războiu“. „Legenda nu e lipsită de temei, căci cu toată reputaţia de mare general, pe care o câştigase prin cucerirea Asiei Centrale, cu toate că tatăl său era aghiotantul ţarului, totuşi, Marele Stat Major nu l-a iertat. Nu-i încredinţează nici o comandă la declararea războiului, dar îl ataşează marelui Duce Nicolae". „In această situaţiune îi găsim la Zimnicea, unde Marele Duce, cerând voluntari cari să’ treacă primii Dunărea, numai că vedem pe Skobelev, în fruntea a 20 cazaci, aruncându-se noaptea prin valuri, pe cari infiintându-le trece fluviul cu succes, fapt despre care istoricul războiului ar spune un cuvânt măcar. Singuri autorii «trăiai admiră gestul. „A trebuit ca armata rusă să se pusă în situaţia gravă de cei cari compuneau Marele Cartier şi comandanţii de mari unităţi, pentru a face apel la eroul de altă dată, abia la începutul lui August, când i se încredinţează comanda, dar nici acum nu are toată libertatea, este pus sub comanda prinţului Imeretinski. Având un astfel de comandant, şi-a luat singur libertatea de acţiune, începând de la atacul Iovcei şi mai ales la Munţii Verzi, unde Skobelev are întreaga conducere a atacului, întrebuinţarea tuturor forţelor detaşamentului, în timp ce prinţul Imeritinski se ocupă cu ambulanţele, cu trimiterea de muniţiuni şi ajutoare lui Skobelev". „După cele petrecute la Munţii Verzi, se povesteşte despre eroul nostru, că este invitat la masa imperială, unde de data aceasta izbucneşte chiar în faţa ţarului toată revolta lui în contra incapacităţii Marelui Cartier: „Blestemat să fie acest incapabil polonez — e vorba de Nepokobcinski — dii cauză căruia a curs şi va mai curge sânge rusesc fără folos“. A fost o uimire generală. Faptul s’a trecut sub tăcere de toţi, în cap cu ţarul; doar subşeful de stat major Lewitsk’ s’a sculat ostentativ dela masă". „Nu s’a luat de data aceasta , ci o măsură contra lui Skobelev pentru grava acuzaţiune, care stingea indirect şi pe Marele Duce Nicolae Ni s'a luat, fiindcă aveau Încă nevoie mirte de el în aceste împrejurări ,dar l-au notat-o pentru mai târziu". „In adevăr la forţare* S clarează în chip strălucit şi dovedeşte dr aci că sete un fecund creator de tactică, inaugurând procedeele, cari au trăit multă vreme, desigur prea cunoscute astăzi, dar cam acum 74 ani, nu au trecut nimănui prin mante, — „oul lui columb" — decât mânai generalului Skobelev. „Dar în război, mai ales, nu totdeauna se recunosc meritele unui comandant când sunt prea strălucitoare, şi când este şi un agresiv cu cei mari, în special faţă de marele cartier, cum a fost cazul lui Skobelev, care fiind vizitat de Marele Duce, după trecerea de la Sipka, în loc să-l felicite pentru purtarea atât de glorioasă în lupte, îl învinueşte că prea mari pierderi a avut, că răniţii nu sunt bine îngrijiţi, împingând blamul până acolo, încât nu i-a permis nici să-i sărute umărul, cum era obiceiul la ruşi. Marele Cartier îi plătea prin aceasta nota dela masa ţarului. Acum nu mai era necesar, trecuse pericolul". „După războiu, Skobelev văzând că, cu toate cele petrecute, nu este răci o speranţă de îndreptare a oştirei, s’a reîntors din nou în „Café chantant" unde moartea i-a făcut ultima vizită. ★ „Maurul își făcuse datoria. Maurul putea să plece“. Sânge prea albastru, Skobelev, era toată contrarietatea că nu i s’a luat la seamă meritele și sufletul său, el nu a făcut decât aceea ce trebuia să facă și nicidecum ca Charles de Gaulle, pe care unii o consideră „Coirida»“-ul Franței", _ „ i -■*' \ îpr* unaj J Catastrofalele funeralii naţionale ale generalului Skobelev de col. HERESCU Azi are ut alinia iratiiimr Mrt I. M. tu. mu .i l ir. M Stroescu In cursul zilei de azi va avea loc şedinţă specială, privind transferurile. D. It.-col. Medeleanu va prezida completul, din care va face parte şi d. dr. Puiu Stroescu, preşedintele F. R. F. A. In discuţie se va lua cazurile jucătorilor Budán (Venus), David (Venus), Iordache (Venus), Marian (Mica), Simatoc (Ripensia), Pepelea (Gloria C. F. R.). Le şedinţă sunt convocaţi reprezentanţii grupărilor respective. Lupte treco-romane Se aduce la cunoştinţa amatorilor că la Stadionul C.F.R. „Giuleşti“ a reînceput activitatea acestui spot sub conducerea campionului naţional şi balcanic, Cocoş Francisc cu un grup de peste 30 luptători printre care se numără cei mai buni luptători din ţară. Prim curbcutisiuă nepreţuit al dvs., sperăm că vom ridica acest sport la valoarea lui naturală ca şi în celeilalte state. Antrenamentul se face în zilele de : Luni, Miercuri şi Vineri de la orele 16—21. lie azi încep în Capitală pregătirile pentru jocul cu Slovacia Antrenament general pe Venus între 23 de selecţionabili Pe făgaşul internaţional, footballul românesc nu s-a manifestat de mult. 12 octombrie este data favorabilei ocazii de relevare. In material cu Slovacia, România footballistică înscrie o nouă pagină de glorie pe răbojul nouilor înfăptuiri sportive. Prima luptă internaţională a acestui sezon însemnează definitiva consacrare a României în concernul footballului internaţional. Iată de ce, matchului cu Slovacia, de la 12 octombrie, i se acordă cuvenita atenţieşi grija deosebită impusă de momentele actuale. „ Astăzi va avea loc prima şedinţă de pregătire a selecţionabililor bucureşteni. Pe terenul Venus, începând de la orele 15, vor evolua, sub bagheta conducătoare a lui Vasile Pop, toţi „aleşii“ Capitalei. Antrenamentul va cuprinde două părţi: întâi exerciţii fizice, apoi joc la două porţi. * Concomitent cu pregătirile bucureştene, Districtul Timişorean a fost însărcinat să convoace la antrenament pe toţi selecţionabilii provincialii din apropiere: Arad, Reşiţa, Lugoj, Brad, etc. Aceasta în vederea ultimului criteriu de selecţionare : material dela Bucureşti dela 5 Octombrie, România — contra Rest. Viena-Praga la 28 Decembrie Ultimul match inter orașe al acestui an se va desfășura la 28 Decembrie la Viena, când reprezentativa locală va întâlni echipa orașului Praga. Juniorii Capitalei se antrenează azi pentru „Cupa Unirea” Azi pe stadionul Anei, are loc cel de al doilea antrenament al echipei Capitalei de juniori în vederea mathului cu Timişoara (din cupa Unirea) care va avea loc în deschidere la matehul România-Slovacia. Şedinţa C. C. N.uliii de astă seară Astă seară, la F. R. F. A. are loc şedinţa comisiei competiţiilor naţionale, prezidată de d. ing. Ştefan Ionescu. In cadrul acestei şedinţe se vor omologa rezultatele matchurilor din cea de-a treia etapă a Cupei Basarabiei. Un tur prin Europa Viena a învins Duminică Bavaria cu 2—1. Un rezultat f. bun pentru bavarezi. Dresden a învins Nürnberg cu 1—0. Curentul Amil XIV No. 4893, Whorour! I Optemfble tMf MBS? Cartalt. LA LUMINA RAMPEI Teatrul Naţional Succesul întâiei părţi a stagiunii Teatrul Naţional îl va deţin® fără îndoială pesa „Doakrma Bovary“ după romanul lui Gustav Flaubert şi care se joacă astăseară din nou pe scena Teatrului Naţional cu d-na Agepsina Maery în rolul principal. Iar restul distribuţiei: G. Calboreanu, I. Ulmeni, N. Bărtăţeanu, N. Săvulescu, Mihai Popescu, C. Neacşu, A. Clonaru şi Toma Dimitriu. Direcţia de scenă Soare Z. Soare. Stiulio Piesa progroală COPIII PĂMÂNTULUI al cărei succes de premieră a fost extraordinar ce joacă astăseară la „Studio" cu aceiaşi admirabilă distribuţie în frunte cu d-nele Ana Luca, Sonia Cluceru, Marietta Sadova, Sorana Topa, Elisa Petrăchescu, Cella Dima şi d-nii I. Anastasiad, Gr. Mănuilescu, P. Dem. Dragoman, Pereanu, D. Ene, Făgădaru. Teatrul, muncitoresc „Luptă şi Lumină“ „MUŞCATA DIN FEREASTRA", s’a jucat din nou Duminică seara, in faţa unei săli tixite, cu aceiaşi distribuţie dela premieră. La acest spectacol, a asistat şi d. dr. C. Dănulescu, ministrul muncii, care s’a interesat Îndeaproape de activitatea teatrului muncitoresc organizat şi condus de d. Victor Ion Popa. In fiecare seară, la ora 8 precis, se joacă comedia lui Fr. Langer, „CĂMILĂ TRECE PRIN URECHILE ACULUI“, interpretată de: Al. Giugaru, Florica Sterescu, Coca Enescu, C. Rocoş, Louis Bădărău, Xenia Beza, C. Brezeanu, Cezar Rovinţescu, Geo Barton şi micul Aurel Zissu. Direcţia de scenă: Victor Ion Popa. • Ecteniile I. P. S. Mitr. Tit al Bucovinei s’au tipărit în Tipografia Cărţilor Bisericeşti - Bucureşti. La zi O legendă ucisă de beneficiarul ei... PCknâ la războiul actual — predi* până după tragedia dela Dunkerque — englezii beneficiaseră de o legendă, aproape universal admisă și a cărei negare sau încercare de minimalizare, din partea unui om de altă rasă decăt cea anglo-saxonâ, era socotită ca părtinire pătimaşe. Legenda se chema „fair play" şi se traducea cu: „englezul este real și sportiv — In sensul cel mal nobil al cuvântului — în orice împrejurare". lată Insă că această legendă, bine înțeles „Made in England" era un fabricat mincinos, de metal ieftin, peste care se suflase cu aur. Cănd pojghiţa de aur fusese roasă de vicisitudinile unui război provocat şi nenorocos, falsitatea legendei a eşit la iveală cu brutalitate. Când Înaintarea germană In Belgia şi In Nordul Franţei deveni. In Iunie 1940, ameninţătoare, „realii sportivi" se grăbiră să se retragă pe Insulă, părăsind pe francezii, cu care in preziua războiului voiau să facă „o singură ţară cu două popoare" şi, — aci e toată frumuseţea legendei care murea — refuzând să le lase, pentru apărarea lor, tancucurile şi avioanele, pe care preferară să le distrugă, cu toate disperatele insistenţe ale comandamentului aliat francez. A fost prima dureroasă trezire a Franţei. Legendele insă, prin definiţie şi prin perseverenţă spirituală, mor greu. S’a Încercat tot felul de explicaţii, din partea Franţei, bine Înţeles. Eternul sentimentalism francez, care 11 creiase tot felul de pocinoage In decursul istoriei, opera şi acum, ajutat de „angloişti" de speţa pe care o bănuim. Iată insă că „gentlemenii reali şi sportivi" instalaţi pe insula lor, crezută inexpugnabilă, au pierdut repede şi urmele de „fair play" care le mai puteau avea şi au început să pună la cale faimoasele lovituri îndreptate împotriva foştilor aliaţi, — aceştia leau până la sacrificiu— şi nu s'au lăsat până n'au distrus, in întregime, şi faimoasa legendă. La Mers-el-Kebir, Dakkar şi Siria, au ţinut rând pe rând, să lovească in Franţa care nu se mai putea apăra. Dublă loialitate, dublu cavalerism. Anglo-Saxonii de peste ocean, geloşi ca nu cumva să rămână mai prejos ca Insularii, au confiscat transatlanticul Normandie şi au relaxat sâ trimeatâ alimente copiilor Înfometaţi din Franţa. Acum stau cu ochii aţintiţi asupra aurului Băncii Franţei... E greu. In materie de „fair play" sâ se meargă mai departe. Am subliniat doar o faţetă a acestei false legende, acela care privea aliata credincioasă, până la sacrificiu, care a fost Franţa. Pentru câ, in materie de neloialitate, de lipsă de sportivitate" şi de prezentare lipsită de nobleţe, anglo-saxonii s'au specializat până la perfecţiune. Nu e de mirare dacă profesorii au fost evreii.„ A. POPESCU Asociaţia culturală Avântul la cămiluirile culturale din Ilfov Duminică 29 Septembrie c., 17 membri ai asociaţiei de cultură şi educaţie naţională „Avântul“, profesori universitari şi secundari, preoţi şi avocaţi, medici şi ingineri inspectori generali, au luat contact la reşedinţele de plasă la: Bolhutin, Domneşti, Olteniţa, Fierbinţi, Pantelimon, Buftea, Băneasa şi Vidra, cu conducătorii unui număr de 34 de căminuri culturale, potrivit unui nou plan de lucru organizat de căminul judelui Ilfov, cu adeziunea direcţiunii Fundaţiei Regale. Programul realizator cuprinde stârpirea analfabeţilor, a concubinajului şi a sectelor religioase; reorganizarea bibliotecii, a orei, de radio şi a corului comunal; refacerea pioasă a cimitirelor, respectarea curăţeniei generale, secarea puţurilor cu apă nesănătoasă şi a băltoacelor; vizita învăţătoarelor la casa ţăranilor, pentru a-i învăţa prepararea bucatelor şi îngrijirea copiilor; şi alte probleme de ordin tehnic şi economic care completează noul program de activitate. Folosind prezenţa grupului de Avânteni în oraşul Olteniţa, intelectualii locali, în frunte cu primarul comunei d- dr. Sava şi pretor M. Ionescu, au luat iniţiativa de a da fiinţă acolo căminului cultural. După explicaţiile date de către d. prof. C. Dinu, secretar general al căminului judeţean, Adrian Stoian şi avocat Vlădoianu, s-a hotărît inaugurarea activităţii acestui cămin, pentru ziua de Duminică 12 Octombrie. SPECTACOLELE CAPITALEI Marţi 31 Septembrie 1941 CALENDARI ORT.: Sf. Mitc Grigorie Ep. CAT.: Sf. Ieronin. PROT.: Ieronim TEATRE I TEATRUL NATIONAL: „Doamna Bovary". STUDIO: „Copiii pământului". COMEDIA: „Prostul din bac". SĂRINDAR: „Banii nu fac nici două parale" LUPTA ŞI LUMINA : „Cămila trece prin urechile acului". ALHAMBRA: „Bucureşti-Moscova". MUŞATESCU: „Şarlatanul". CINEMATOGRAFE Centru ARO: „Dansaţi fetelor dansaţi“-Jurnal O. N. C. 8. SCALA: „Preludiul dragostei". Jurnal U. F. A. 523 şi O. N. C. 8. CAPITOL: „Ultima Tinereţe" cu Raimu, Jacqueline Delubac şi Jurnale de război U. I. A. şi O. N C. TRIANON: „Submarinele atacă" — Jurnal U. F. A. 523 şi O. N. C. 8. REGAL: „Fetiţa mea • un Înger" — Jurnal de război. SELECT: „Opereta" — Jurnal nea de război. FEMINA: „Irene“. PALAS: „Diavolul focului" — Jurnal U. F. A. A. R. P. A.: „Biruitorii seralui". FORUM: „Femeia neîmblânzită". Jurnal O N. C. 8. Complectare. ROUX: „Cântecul Aisei" și jurnal de război. ELYSÉE: ..Bestiile roșii" . Jurnal O N. C. 8. BITOLIA: „Neapole sub sărutul focului". Jurnal U. F. A. OMNIA: „Un vata de odinioară". Jurnal O. N. C. 8. U. F. A. 518. Comp. de reviste „Gândăcel" NISSA (Intrarea Zammit Cişmigiu): „Şapte ani de ghinion". Jurnal O. N. C. 8. şi „Tobis Magazin". FRANKLIN (Ateneul Român): „Serge Janine“ Jurnal O. N. C. 8. şi U. F. A. BIZANTIN: „Northwest Pasage". „Niţă Piţigoi In Tyrol" cu Traian Olărescu Valerica Moraru şi Jean Doljan. Cartiere AIDA: „Taifun". Jurnal O. N. C. 7. Complectare. ALCAZAR: „Intre viaţă şi moarte" Jurnal O. N. C. 8. AMERICAN: „Jonny Apollo" — Aviaţia germană Jurnal O. N. C. 7. BARCELONA: „Copii în luptă cu viaţa". Jurnal O. N. C. 5. Complectare. Trupa de reviste Georgică Niculescu. CARMEN: „Eşti un inger". Jurnal de război. COTROCENI: „Richard al IlI-lea" Jurnal de război. Complectare. CARMEN SYLVA: „Urme şterse". Cruciada antibolşevică. Trupa da re viste Georgescu Iaşi. CRANGAŞI: „Umbra lui Nlefe" (Aventurile lui Nick). Jurnal O. N. C. 6. Trupa de reviste Georgescu usi. DACIA: „Ultima int@lnira". Jurnal O. N. C. 7. DIANA: „Secretul eetor H Mascaţi" Jurnal O. N. C. 7. Trupa Jean Tomas. DICHIU: „Victoria din Vest". Continental Cabaret Jurnal O. N. C. Comp. de reviste Titi Celnmbeanu. EDISON: „Salvatorul Testului". Jurnal Trupa N. Burmas. FLORIDA: „Cruciadele". Jurnal - război. GLORIA: „Femeia fără trecut". Conaplectare. ILEANA: „Jos Masca". Jurnal de iitabot. IZBANDA: „Evreul Silsa". Jurnal. LIA: „O viaţă Întreagă". Jurnale O. N. C. şi U. F A. LIZEANU: „Aventurile celor trei muşchetari“. MARCONI: „Urme şterse". Jurnal O N. C 8. Trupa M. Bejan. MARNA: „Inspectorul Hornneigh*". Jurnal O. N. C. 8. Trupa de revistă Titi Mihăilescu. MEXIC: „Misiunea secretă". Cruciada antibolşevică. MIORIŢA: „Cavalcada ereiei". Jurnal O. N. C. 7. MODEL: „Cei trei Codonaa". Jurnal O. N O 7 şi U F A MILANO: „Căpitanul de poştă". Jurnal O. N. C. 7. NERO: „Tragedia imperială". Jurnal: Complectare. NONI: „Sudan" . Jurnal U. F. A. 585. ODEON: „Bismarck". Cruciada antibolşevică. FACHE: „Copil nu luptă cu viaţa". Jurnal O. N. C 7. PARIS: „Casa din Malta". Jurnal O. N. C. 8. Trupa de reviste. REX: „Indiscreţii". Complectare. SPLENDID: „Buffalo Bill salvează pieile roşii. Jurnal. TOMIS: „Misteriosul domn Victor*. Jurnal U F. A. TRIUMF: „Rio". Jurnal O. N. C. 8. Complectare. UNIC: „Kora Terry. Jurnale V. F. A. 512, 519 — O. N. C. 7 UNIREA: „Raza mortă* (Sbumum). Jurnal de război. VENUS: „Cruciada antibolşevică p. I*. VERGU: „Viața furată". Comicul Julian. Jurnal O. N. C. 8. VOLGA: „Evreul Süss" Jurnal O. N. C. 7. VOLTA-BUZEȘTI: „Casa Rothschild" — Jurnal U. F. A. și O. N. C. 7. — Trupa de reviste „Filmul Românesc". TEATRUL CINEMA CULTURAL REGELE MIHAI I BUC. NOUI: „Sudan" — Jurnal de război — Trupă de artiști. Mărfi 30 Septembrie 4941 7.00—8.30: Ora dimineţii; Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal (I); Concert de Marşuri (discuri); Concert de fanfare; închiderea emisiunii. 11.50: Deschiderea emisiunii 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri); Violete de Scarlatti (voce: Guglielmetti); Fragment din „Serenada" de Ceaikovsky 12.30: Ora oficială. Radio-jumai (II); Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50: Ora ostaşului. 13.50: Serviciul german de ştiri. 14.00: Ora oficială. Radio-jumai (III). 14.20: Muzică variată (discuri). Când dragostea moare-vals de Crémieux. Preludiu de Wood; Cadiz-serenada spaniolă din Albeniz 14.30: Ora răniţilor. 15.30: Reportagii germane de pe front 17.30: Ora oficială. Radio-jurnal (IV). 17.40: Universitatea Radio — ciclul: „Doctrine social-economice". Erezia comunismului de prof. Gh. Leon. 18.00: Orchestra Radio — concert simfonic dirijat de Alfred Alessandrescu. Beethoven: Simfonia I-a în do Major; Maurice Ravel: Mormântul lui Couperin; Alfred Alessandrescu: Didona-poem simfonic. RADIO ROMANIA. 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Muzică variată (discuri). Uvertură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (Orch *Imf. din Milano dir. dis finanzo Molajoli); Cântec In stil Ludăric XlH-lea de Couperin (vioară); Proste din „Sonata in la major" da Scarlatti (pian); Arna Rosine din „Bărbierul din Sevilla" de Rossini (voce: Adele Kem); Rigaudon de Graener; „Nimicuri"-balat de Mozart RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serviciul german de ştiri. 20.00: Ora oficială. Radio-jurnal gCS Sport. 20.15: Alianţa angro-a vieţi ei, de prof. Al. Boldur. 20.30: Muzică variată (discuri). 20.50: Emisiune In limba greacă. 21.00: Emisiune In limba germană. 21.10: Emisiune In limba Italiană. 21.20: Emisiune In limba franceză. 21.30: Emisiune In limba engleză*. IBI . Celebrii umorişti Mark Twains şi Stephen Leacock ocupă n rul S 17 al mult căutatei publicaţiuni„LECTORA“! care publică câteva povestiri Îmbibate de un sarcasm muşcător ale celor doi autori american! Intitulate IRASUL IN CEATA SI S BONA FARA NOROC de pagini 5 LE Concerte de iarnă în Germania Odată cu începutul iernii, majoritatea oraşelor germane au şi proiectat concerte şi acri de artă pentru lunile cu nopţi lungi. începutul va fi la 18 Noembrie a. c., când se vor organiza serbări muzicale în toată Germania, sub motto „ziua muzicii germane", cu misiunea de a desvolta gustul şi interesul fiecărei familii pentru muzică. Anul acesta sărbătorim pe Mozart, ceea ce ne dă prilejul să amintim pe marele compozitor german, care nu a neglijat nici muzica intimă, de familie, înzestrând-o cu preţioase compoziţii. In Salzburg va avea loc o săptămână a muzicii de familie. In Berlin, pe lângă reprezentaţiile ce se vor da în mai toate teatrele şi sălile de concert, 20 de asociaţii muzicale vor merge în împrejurimi, unde vor organiza seri de muzică. Celelalte oraşe mari ale Germaniei preiau organizarea festivităţilor din raza lor de activitate, încât nicăeri nu vor lipsi reprezentaţii pentru muzica de familie.