Curentul, octombrie 1941 (Anul 14, nr. 4895-4925)

1941-10-01 / nr. 4895

f 2­­8 pcg Jnmy O zi bogată în manifestări sportive Scoria privire retrospectivă. Constatări şi concluzii la football, marş, tennis, handball, kipîsm, atletism, ciclism, volley, basket­ball, r­arly şi box Football A treia etapă a "Cupei Basara­bia" a prilejuit partide frumoase. Echipele ce s'au întâlnit au fost echilibrate, ca valoare, şi rezulta­­tete scoase pe teren n’au dat loc la prea multe surprize. Afară de înfrângerea Ripensiei, draw­ul Sp. Studenţesc cu Turda şi rezultatul dela Brăila, nimic nescontat n’am înregistrat in ca­drul acestei­­ etape. Neaşteptatele surprize, eşecurile celor mai bune echipe in faţa unor adversari fără carte de vizită strălucitoare, nu se dator­esc ri­dicării clasei socceriste a echipelor scoase din anonimat de noua com­­­petiţie, ci scăderii brusce de va­loare a echipelor noastre mari. Este un simptom pe care îl înre­gistram cu justificat regret. Ne-ar fi bucurat să fi constatat prima ipostază. Fără îndoială footballul româ­nesc — în genere — se află în vizibil regres. Pe serii, leaderii, de­pă cea de a treia etapă sunt: UDR (serial); Mica (seria II); CFR T.­Severin (seria III )); Mienitul (seria IV); S.G S. (seria V); Victoria (seria VI); U. A. B. (seria VII); Astra Română (seria VIII); Fr. Română (seria IX); şi Rapid (seria X). Duminică „Cupa Basarabiei" va avea zi de pauză. In schimb, Ca­pitala va găzdui un match de se­lecţie : România—contra Rest. Tenitis Pe terenurile T. C. R.-ului, s’au consu­mat Duminică penultimele matchuri ale campionatului naţio­nal de tennis. In cea de-a patra zi a „naţionalelor“ s’au oferit pri­mii lauri celor meritoşi. Mona Mavrocordat a fost decla­rată campioană la categoria III. Asupra finalelor vom scrie mâine. Hainiball Tot Duminică urma să se dis­pute şi finala campionatului naţio­nal de hand­ball între C­F­R. şi Vi­forul Dacia. Prin neprezentarea CFR-ului, galbenii au fost declaraţi cam­pioni naţionali. Marş Duminică s-a disputat campio­natul naţional de marş. Au reuşit să se claseze în ordine Vasilescu C., Firea, Vasile, Mitren Valeriu şi­ Pavel Dumitru care au bătut —cu acest prilej — recordurile regio­nale. Aşadar, la marş, un loc de cam­pionate am avut ploae de recor­duri. Hippism La hipodromul Băneasa s-a dis­putat premiul Măgureni care a strâns la start pe Rival, Orateur III, Bien Aller, Buburei şi Siret. Din cauza unui accident de par­curs, a lui Siret, premiul a fost adjudecat într’o alură magnifică de Rival. Pariul austriac ajuns la cifra de 1.000.000 a fost câştigat de 6 bule­tine au câte 6 câştigători. Atletism Pe stadionul ANEF s-au desfă­şurat probele campionatelor na­ţionale de atletism juniori şi fete. La sfârşitul probelor Viforul Dacia a fost declarat campion la juniori şi Venus la fete. Ciclism Campionatele naţionale de demi­fond au dat un nou campion pe I. Beckmann care a parcurs distanţa de 3­4,39 km, cu 18 sprinturi în 54’ ,15” 4­­10. Cel de al doilea clasat, Stein­hardt, s’a comportat admirabil. Volley. Basketball Duminică in cadrul campionate­lor naţionale de volley şi basket s’au înregistrat mai multe forfai­turi şi rezultate slabe. Rezultatele sunt cu mult sub aş­teptările acelora care au urmărit cu totul altceva, programând cam­pionatele. Rugby Matchurile de rugby disputate au prilejuit jocuri frumoase, spec­taculoase cu rezultate strânse. Încercarea de a se programa un match de rugby în cadrul progra­mului footballistic de la Giulești a dat rezultatele scontate. încercarea poate fi repetată au succes. Box Grupul maeștrilor de box orga­nizează cu regularitate matematică reuniuni pugilistice amatoare care s’au dovedit minunate prilejuri de a propaga in masse „nobila artă". ★ In concluzie, o zi închinată spor­tului în care manifestările au avut loc într-o amplă desfășurare, a­­mintindu-ne de frumoasele zile de altădată când războiul nu schim­base încă preocupările pentru sport ale tineretului nostru. Nici, italianul Dabija a scris F.R.F.H., acceptând să conducă matchul en Slovacia Italianul Dahd­a a trimis răspuns F. R. F. fr. prin care arată că acceptă să conducă partida Ro­mânia- Slovacia. Uriaşele sinistre vâlvătăi, ce s’au ri­dicat ca niciodată pe meleagurile bă­trânei Europe, au pus, pe de o parte, în cea mai necontestată evidenţă cum „dezastruoasele efecte“ sunt totdeauna consecinţa atavicelor păcate; iar pe de altă parte, au reliefat in cel mai înalt grad valoarea „Testamentului militar“, „înainte... şi după ce bubue tunul“, al d-lui General de Divizie,­­ la suite Rasoviceanu. Comorile de gândire ale acestui su­perb prin sihăstria sa, au fost scoase, ca să zic aşa, din ungherul indiferen­ţei şi duse la lumina incendiilor şi exploziilor, de către puhoiul de sânge, până sub ochii acelor care nici nu a­­vuseseră măcar curiozitatea să le pri­vească şi cu atât mai puţin posibilita­tea, să le aprecieze. Explicaţiunea acestei indiferente con­stă, fie in aceea că ei nu puteau ad­mite minunea, ca vaşnicul buzdugan, de pe atâtea câmpuri de bătălie, să se transforme, în ciuda protocoalelor tre­cutului regim în cel mai fin şi chiar şi profetic stylou — mai ales când, ni­mănui, zice un proverb, nu-i e ursit să fie profet în ţara lui — fie poate chiar în eroarea d-lui General, care subestimându-şi valoarea filosofiei ce o scrisese, o dedicase exclusiv tinere­tului, care este cel mai puţin răspun­zător, de cele ce se pot Întâmpla in lume. D-?a contrariat că nu mai este în­gă?.timnea de * da .,la baionetă“, cu 9 mat tii, asalturi, cari l-au transfer­at cu figură legendară s’a anu­la stylou“, ‘«.cui ,.de unul singur“,... reuşit să alunge şi să pună în derută o lume Întreagă de ere­zii, narcotizată de ideea fronturilor stabilizate şi refractară, ca orice ju­decată comună sau adormită, la „gân­diri împinse până la demenţă (p. 387), ca să Întrebuinţăm expresiunea, pa­­re-se, favorită a d-lui general. Spectacolul la care asistăm înteţeşte nostalgia ce ne-o inoculase „Testamen­tul“ şi gândurile noastre se îndreaptă Involuntar, în negura legendei, la acea vrăjitoare din poemul Nibelungilor, care, privind prin globul său de cris­tal, se încumeta să spună cum are să fie viitorul. Şi un val de melancolie ne trece peste cap, din cauză că a trebuit, ca sub iniţialele S. R., nu un soldat, ci un ziarist de frumoasă perspicacitate, să releveze şi să elogieze cel dintâi, in „Universul" victoria profetică a d-lui general, spiritul său prezicând surprin­zătoarea revoluţiune totalitară, în con­ducerea operaţiunilor militare : „Suntem nevoiţi deci a repeta că ma­nevra pentru noi trebue să constitue o concepţiune sacră, căci cu siguranţă afirmăm, nu vom mai întâlni fronturi fantastice încremenite, cu un flanc la Riga, iar cu altul pe Eufrat, ci în răz­boiul viitor, in Estul Europei, totul va fi o mişcare, o necontenită mişcare“ (p. 241). Iată ce a profetizat , general, pictor de idei şi care s’a realizat complet. Dar în afară de semnalarea şi din partea noastră a acestei profeţii, ceea ce nu constituie principala noastră preo­cupare astăzi, o altă comoară nu mai puţin valoroasă, din testament — fruc­tul unui caustic spirit de medic legist pentru eşuatele proecte strategico-t­c­­tice, o constituie evocarea strălucitei personalităţi a generalului Skobelev, idolul său, „Ruy-Blas-ul Rusiei de la 77". In această evocare, d. General îi presupune, pe bună dreptate, halucinan­tele viziuni 1) profetice ale viitoarelor înfrângeri rusești : Port-Arthur, Liao­­yang, Mukden, Lacurile Mazuriene, si­nistra flacără din 1917, după care avea să vină : Bialostock, Minsk, Smolensk, etc... stogurile cari pot explica maes­­tuoasa eşire violentă dela masa Ţaru­lui.­­) In dimineaţa de 10 Noembrie 1910, priceputul zidar Ştefan soţul femeii de serviciu a camaradului şi prietenului Colonel Teianu, trezit din somn de cu­tremur, s’a exprimat către soţia sa : „Este imposibil ca să nu se fi prăbu­şit blocul Carlton. Mă duc să văd“. Şi a plecat. Soţia sa urcându-se la stăpâni spre a vedea dacă este nevoie de ceva, a spus şi bănuelile soţului său, plecat pentru verificare. Blocul Carlton se prăbuşise în ade­văr. Ştefan lucrase la bloc, şi ştia cum se lucrase acolo. D. General Rasoviceanu îşi proslă-I veşte idolul său, uriaşul copleşit de mulţimea pigmeilor, care, cum se arată mai jos, şi-a sacrificat toată situaţia, dând alarma din dorinţa de a înlătura înfrângerile pomenite mai sus şi cam­, toate la un loc, cred că nu constituisse, simbolic, decât „catastrofele funeralii naţionale al­e generalului Skobelev“. * General la 33 ani, Încărcat cu o glo­rie irezistibilă în campania din Asia Centrală, Generalul alb, cum îl numeau soldaţii, văzând incum­a din Marele Co­mandament, în cap cu şeful Marelui Stat Major, Nepokobcinski şi subşeful său Lewiţki, ambii polonezi, cazacul Skobelev, a început, spune legenda, lupta contra lor. Inconştienţa era aşa de mare în înaltele sfere militare, încât nu numai că armata ţaristă nu se rusificase, dar nici măcar nu s’a chinuit nimeni, din acei de sus, cu întrebarea, cât i-ar fi durut pe acei polonezi, un eventual dezastru­ al Rusiei, care le ştersese ţara de pe harta Europei. Dar, să-l lăsăm să vorbească de ge­neral : „In 1876, fiind trimis de ţar să-i dea relaţii asupra armatei, care era con­centrată in sudul Basarabiei şi consta­tând că comandamentele sunt deţinute de generali aroganţi, lipsiţi de cultură militară, stăpâniţi de acel celebru „Nu­­­cevo", că mai toţi nu au nimic comun cu datoria faţă de supremele interese ale Patriei, a raportat : „Prefer să lupt ca simplu gregar, decât să comand o unitate în această armată”. „îndurerat de ce prevedea că se va întâmpla, a continuat o nestăpânită critică, şi văzând că străduinţa lui e zadarnică s’a cufundat în „Café Chan­tant“, unde l-a găsit declaraţia de răz­­boiu“. „Legenda nu e lipsită de temei, căci cu toată reputaţia de mare general, pe care o câştigase prin cucerirea Asiei Centrale, cu toate că tatăl său era a­­ghiotantul ţarului, totuşi, Marele Stat Major nu l-a iertat. Nu-i încredinţează nici o comandă la declararea războiu­lui, dar îl ataşează marelui Duce Ni­­colae". „In această situaţiune îi găsim la Zimnicea, unde Marele Duce, cerând voluntari cari să’ treacă primii Dună­rea, numai că vedem pe Skobelev, în­ fruntea a 20 cazaci, aruncân­du-se noaptea prin valuri, pe cari infiintân­­du-le trece fluviul cu succes, fapt des­pre care istoricul războiului ar spune un cuvânt măcar. Singuri autorii «tră­iai admiră gestul. „A trebuit ca armata rusă să se pusă în situaţia gravă de cei cari com­puneau Marele Cartier şi comandanţii de mari unităţi, pentru a face apel la eroul de altă dată, abia la începutul lui August, când i se încredinţează co­manda, dar nici acum nu are toată li­bertatea, este pus sub comanda prin­ţului Imeretinski. Având un astfel de comandant, şi-a luat singur libertatea de acţiune, începând de la atacul Iov­­cei şi mai ales la Munţii Verzi, unde Skobelev are întreaga conducere a a­­tacului, întrebuinţarea tuturor forţelor detaşamentului, în timp ce prinţul Imeritinski se ocupă cu ambulanţele, cu trimiterea de muniţiuni şi ajutoare lui Skobelev". „După cele petrecute la Munţii Verzi, se povesteşte despre eroul nos­tru, că este invitat la masa imperială, unde de data aceasta izbucneşte chiar în faţa ţarului toată revolta lui în con­tra incapacităţii Marelui Cartier: „Blestemat să fie acest incapabil polo­nez — e vorba de Nepokobcinski — dii­ cauză căruia a curs şi va mai curge sânge rusesc fără folos“. A fost o ui­mire generală. Faptul s’a trecut sub tăcere de toţi, în cap cu ţarul; doar subşeful de stat major Lewitsk’ s’a sculat ostentativ dela masă". „Nu s’a luat de data aceasta , ci o măsură contra lui Skobelev pentru grava acuzaţiune, care stingea indi­rect şi pe Marele Duce Nicolae Ni s'a luat, fiindcă aveau Încă nevoie m­­irte de el în aceste împrejurări ,dar l-au notat-o pentru mai târziu". „In adevăr la forţare* S cla­rează în chip strălucit şi dovedeşte dr­ aci că sete un fecund creator de tac­tică, inaugurând procedeele, cari au trăit multă vreme, desigur prea cu­noscute astăzi, dar cam­ acum 74 ani, nu au trecut nimănui prin mante, —­ „oul lui columb" — decât mânai gene­ralului Skobelev. „Dar în război, mai ales, nu tot­deauna se recunosc meritele unui co­mandant când sunt prea strălucitoare, şi când este şi un agresiv cu cei mari, în special faţă de marele cartier, cum a fost cazul lui Skobelev, care fiind vizitat de Marele Duce, după trecerea de la Sipka, în loc să-l felicite pentru purtarea atât de glorioasă în lupte, îl învinueşte că prea mari pierderi a avut, că răniţii nu sunt bine îngrijiţi, împingând blamul până acolo, încât nu i-a permis nici să-i sărute umărul, cum era obiceiul la ruşi. Marele Cartier îi plătea prin aceasta nota dela masa ţa­rului. Acum nu mai era necesar, tre­cuse pericolul". „După războiu, Skobelev văzând că, cu toate cele petrecute, nu este răci o speranţă de îndreptare a oştirei, s’a reîntors din nou în „Café chantant" unde moartea i-a făcut ultima vizită. ★ „Maurul își făcuse datoria. Maurul putea să plece“. Sânge prea albastru, Skobelev, era toată contrarietatea că nu i s’a luat la seamă meritele și sufletul său, el nu a făcut decât aceea ce trebuia să facă și nici­decum ca Charles de Gaulle, pe care unii o consideră „Coirid­a»“-ul Franței", _ „ i -■*' \ îpr* u­naj J Catastrofalele funeralii naţionale ale generalului Skobelev de col. HERESCU Azi are ut alinia iratiiimr Mrt I. M. tu. mu .i l ir. M Stroescu In cursul zilei de azi va avea loc şedinţă specială, privind transferu­rile. D. It.-col. Medeleanu va prezida completul, din care va face parte şi d. dr. Puiu Stroescu, preşedinte­le F. R. F. A. In discuţie se va lua cazurile ju­cătorilor Budán (Venus), David (Venus), Iordache (Venus), Marian (Mica), Simatoc (Ripensia), Pepelea (Gloria C. F. R.). Le şedinţă sunt convocaţi repre­zentanţii grupărilor respective. Lupte t­reco-ro­­mane Se aduce la cunoştinţa amatorilor că la Stadionul C.F.R. „Giuleşti“ a reînceput activitatea acestui spo­t sub conducerea campionului naţional şi­ balcanic, Cocoş Francisc cu un grup de peste 30 luptători printre care se numără cei mai buni luptători din ţară. Prim curbcutisiuă nepreţuit al d­vs., sperăm că vom ridica acest sport la valoarea lui naturală ca şi în cele­ilalte state. Antrenamentul se face în zilele de : Luni, Miercuri şi Vineri de la orele 16—21. lie azi încep în Capitală pregătirile pentru jocul cu Slovacia Antrenament general pe Venus între 23 de selecţionabili Pe făgaşul internaţional, foot­­ballul românesc nu s-a manifestat de mult. 12 octombrie este data favorabi­lei ocazii de relevare. In material cu Slovacia, România footballistică înscrie o nouă pagină de glorie pe răbojul nouilor înfăptuiri sportive. Prima luptă internaţională a a­­cestui sezon însemnează definitiva consacrare a României în concernul footballului internaţional. Iată de ce, matchului cu Slovacia, de la 12 octombrie, i se acordă cu­venita atenţie­­şi grija deosebită impusă de momentele actuale. „ Astăzi va avea loc prima şedin­ţă de pregătire a selecţionabililor bucureşteni. Pe terenul Venus, începând de la orele 15, vor evolua, sub bagheta conducătoare a lui Vasile Pop, toţi „aleşii“ Capitalei. Antrenamentul va cuprinde două părţi: întâi exerciţii fizice, apoi joc la două porţi. * Concomitent cu pregătirile bucu­­reştene, Districtul Timişorean a fost însărcinat să convoace la an­trenament pe toţi selecţionabilii provincialii din apropiere: Arad, Reşiţa, Lugoj, Brad, etc. Aceasta în vederea ultimului criteriu de selec­ţionare : material dela Bucureşti dela 5 Octombrie, România — con­tra Rest. Viena-Praga la 28 Decembrie Ultimul match inter orașe al acestui an se va desfășura la 28 Decembrie la Viena, când repre­zentativa locală va întâlni echipa orașului Praga. Juniorii Capitalei se antrenează azi pentru „Cupa Uni­rea” Azi pe stadionul Anei, are loc cel de al doilea antrenament al echipei Capitalei de juniori în vederea math­ului cu Timişoara (din cupa Unirea) care va avea loc în deschidere la matehul Ro­­mânia-Slovacia. Şedinţa C. C. N.­­uliii de astă seară Astă seară, la F. R. F. A. are loc şedinţa comisiei competiţiilor na­ţionale, prezidată de d. ing. Ştefan Ionescu. In cadrul acestei şedinţe se vor omologa rezultatele matchurilor din cea de-a treia etapă a Cupei Basarabiei. Un tur prin Europa Viena a învins Duminică Bavaria cu 2—1. Un rezultat f. bun pentru bavarezi. Dresden a învins Nürnberg cu 1—0. Curentul Amil XIV No. 4893, Whorour! I Optemfb­le tMf MBS? Cartalt. LA LUMINA RAMPEI Teatrul Naţional Succesul întâiei părţi a stagiunii Teatrul Naţional îl va deţin® fără îndoială pesa „Doak­rma B­ovary“ după romanul lui Gustav Flaubert şi care se joacă astăseară din nou pe scena Teatrului Naţional cu d-na A­­gepsina Maery în rolul principal. Iar restul distribuţiei: G. Calboreanu, I. Ulmeni, N. Băr­tăţeanu, N. Săvules­­cu, Mi­hai Popescu, C. Neacşu, A. Clonaru şi Toma Dimitriu. Direcţia de scenă Soare Z. Soare. Stiulio Piesa progroală COPIII PĂMÂN­TULUI al cărei succes de premieră a fost extraordinar ce joacă astăseară la „Studio" cu aceiaşi admirabilă distribuţie în frunte cu d-nele Ana Luca, Sonia Cluceru, Marietta Sa­dova, Sorana Topa, Elisa Petră­­chescu, Cella Dima şi d-nii I. Anas­­tasiad, Gr. Mănuilescu, P. Dem. Dragoman, Pereanu, D. Ene, Făgă­­daru. Teatrul, muncitoresc „Luptă şi Lumină“ „MUŞCATA DIN FEREASTRA", s’a jucat din nou Duminică seara, in faţa unei săli tixite, cu aceiaşi dis­tribuţie dela premieră. La acest spec­tacol, a asistat şi d. dr. C. Dănules­­cu, ministrul muncii, care s’a intere­sat Îndeaproape de activitatea tea­trului muncitoresc organizat şi con­dus de d. Victor Ion Popa. In fiecare seară, la ora 8 precis, se joacă comedia lui Fr. Langer, „CĂ­MILĂ TRECE PRIN URECHILE ACULUI“, interpretată de: Al. Giu­­garu, Florica Sterescu, Coca Enescu, C. Rocoş, Louis Bă­dărău, Xenia Be­za, C. Brezeanu, Cezar Rovinţescu, Geo Barton şi micul Aurel Zissu. Direcţia de scenă: Victor Ion Popa. • Ecten­iile I. P. S. Mitr. Tit al Bucovinei s’au tipărit în Tipografia Cărţilor B­i­seri­ceşti - Bucureş­ti. La zi O legendă ucisă de beneficiarul ei... PCknâ la războiul actual — predi* până după tragedia dela Dun­kerque — englezii beneficiaseră de o legendă, aproape universal ad­misă și a cărei negare sau încercare de minimalizare, din partea unui om de altă rasă decăt cea anglo-saxonâ, era socotită ca părtinire pă­timaşe. Legenda se chema „fair play" şi se traducea cu: „englezul este real și sportiv — In sensul cel mal nobil al cuvântului — în orice îm­prejurare". lată Insă că această legendă, bine înțeles „Made in England" era un fabricat mincinos, de metal ieftin, peste care se suflase cu aur. Cănd pojghiţa de aur fusese roasă de vicisitudinile unui război provo­cat şi nenorocos, falsitatea legendei a eşit la iveală cu brutalitate. Când Înaintarea germană In Belgia şi In Nordul Franţei deveni. In Iunie 1940, ameninţătoare, „realii sportivi" se grăbiră să se retragă pe Insulă, părăsind pe francezii, cu care in preziua războiului voiau să facă „o singură ţară cu două popoare" şi, — aci e toată frumuseţea le­gendei care murea — refuzând să le lase, pentru apărarea lor, tancu­­curile şi avioanele, pe care preferară să le distrugă, cu toate dispera­tele insistenţe ale comandamentului aliat francez. A fost prima dureroasă trezire a Franţei. Legendele insă, prin definiţie şi prin perseverenţă spirituală, mor greu. S’a Încercat tot felul de explicaţii, din partea Franţei, bine Înţeles. Eternul sentimentalism francez, care 11 creiase tot felul de pocinoage In decursul istoriei, opera şi acum, ajutat de „angloişti" de speţa pe care o bănuim. Iată insă că „gentlemenii reali şi sportivi" instalaţi pe insula lor, crezută inexpugnabilă, au pierdut repede şi urmele de „fair play" care le mai puteau avea şi au început să pună la cale faimoasele lovituri îndreptate împotriva foştilor aliaţi, — aceştia leau până la sacrificiu— şi nu s'au lăsat până n'au distrus, in întregime, şi faimoasa legendă. La Mers-el-Kebir, Dakkar şi Siria, au ţinut rând pe rând, să lo­vească in Franţa care nu se mai putea apăra. Dublă loialitate, dublu cavalerism. Anglo-Saxonii de peste ocean, geloşi ca nu cumva să rămână mai prejos ca Insularii, au confiscat transatlanticul Normandie şi au relaxat sâ trimeatâ alimente copiilor Înfometaţi din Franţa. Acum stau cu ochii aţintiţi asupra aurului Băncii Franţei... E greu. In materie de „fair play" sâ se meargă mai departe. Am subliniat doar o faţetă a acestei false legende, acela care privea aliata credincioasă, până la sacrificiu, care a fost Franţa. Pentru câ, in materie de neloialitate, de lipsă de sportivitate" şi de prezentare lipsită de nobleţe, anglo-saxonii s'au specializat până la perfecţiune. Nu e de mirare dacă profesorii au fost evreii­­.„ A. POPESCU Asociaţia culturală Avântul la că­miluirile culturale din Ilfov Duminică 29 Septembrie c., 17 membri ai asociaţiei de cultură şi e­­ducaţie naţională „Avântul“, profe­sori universitari şi secundari, preoţi şi avocaţi, medici şi ingineri inspec­tori gener­ali, au luat contact la reşe­dinţele de plasă la: Bolh­utin, Dom­neşti, Olteniţa, Fierbinţi, Pantelimon, Buftea, Băneasa şi Vidra, cu condu­cătorii unui număr de 34 de cămi­­nuri culturale, potrivit unui nou plan de lucru organizat de căminul jude­lui Ilfov, cu adeziunea direcţiunii Fundaţiei Regale. Programul realizator cuprinde stâr­­pirea analfabeţilor, a concubinajului şi a sectelor religioase; reorganiza­rea bibliotecii, a orei, de radio şi a corului comunal; refacerea pioasă a cimitirelor, respectarea curăţeniei ge­nerale, secarea puţurilor cu apă ne­sănătoasă şi a băltoacelor; vizita în­văţătoarelor la casa ţăranilor, pen­tru a-i învăţa prepararea bucatelor şi îngrijirea copiilor; şi alte pro­bleme de ordin tehnic şi economic care completează noul program de activitate. Folosind prezenţa grupului de A­­vânteni în oraşul Olteniţa, intelec­tualii locali, în frunte cu primarul comunei d- dr. Sava şi pretor M. Io­­nescu, au luat iniţiativa de a da fiin­ţă acolo căminului cultural. După explicaţiile date de către d. prof. C. Dinu, secretar general al că­minului judeţean, Adrian Stoian şi avocat Vlădoianu, s-a hotărît inaugu­rarea activităţii acestui cămin, pen­tru ziua de Duminică 12 Octombrie. SPECTACOLELE CAPITALEI Marţi 31 Septembrie 1941 CALENDARI ORT.: Sf. Mitc Grigorie Ep. CAT.: Sf. Ieronin. PROT.: Ieronim TEATRE I TEATRUL NATIONAL: „Doamna Bo­vary". STUDIO: „Copiii pământului". COMEDIA: „Prostul din bac". SĂRINDAR: „Banii nu fac nici două parale" LUPTA ŞI LUMINA : „Cămila trece prin urechile acului". ALHAMBRA: „Bucureşti-Moscova". MUŞATESCU: „Şarlatanul". CINEMATOGRAFE­­ Centru ARO: „Dansaţi fetelor dansaţi“-Jur­­nal O. N. C. 8. SCALA: „Preludiul dragostei". Jurnal U. F. A. 523 şi O. N. C. 8. CAPITOL: „Ultima Tinereţe" cu Raimu, Jacqueline Delubac şi Jurnale de răz­boi U. I. A. şi O. N C. TRIANON: „Submarinele atacă" — Jurnal U. F. A. 523 şi O. N. C. 8. REGAL: „Fetiţa mea • un Înger" — Jurnal de război. SELECT: „Opereta" — Jurnal nea de război. FEMINA: „Irene“. PALAS: „Diavolul focului" — Jurnal U. F. A. A. R. P. A.: „Biruitorii seralui". FORUM: „Femeia neîmblânzită". Jur­nal O N. C. 8. Complectare. ROUX: „Cântecul Aisei" și jurnal de război. ELYSÉE: ..Bestiile roșii" . Jurnal O N. C. 8. BITOLIA: „Neapole sub sărutul focu­lui". Jurnal U. F. A. OMNIA: „Un vata de odinioară". Jur­nal O. N. C. 8. U. F. A. 518. Comp. de reviste „Gândăcel" NISSA (Intrarea Zam­mit Cişmigiu): „Şapte ani de ghinion". Jurnal O. N. C. 8. şi „Tobis Magazin". FRANKLIN (Ateneul Român): „Serge Janine“ Jurnal O. N. C. 8. şi U. F. A. BIZANTIN: „North­west Pasage". „Niţă Piţigoi In Tyrol" cu Traian Olărescu Valerica Moraru şi Jean Doljan. Cartiere AIDA: „Taifun". Jurnal O. N. C. 7. Complectare. ALCAZAR: „Intre viaţă şi moarte" Jurnal O. N. C. 8. AMERICAN: „Jonny Apollo" — Avia­ţia germană Jurnal O. N. C. 7. BARCELONA: „Copii în luptă cu via­ţa". Jurnal O. N. C. 5. Complectare. Trupa de reviste Georgică Niculescu. CARMEN: „Eşti un inger". Jurnal de război. COTROCENI: „Richard al IlI-lea" Jurnal de război. Complectare. CARMEN SYLVA: „Urme şterse". Cruciada antibolşevică. Trupa da re viste Georgescu Iaşi. CRANGAŞI: „Umbra lui Nlefe" (Aven­turile lui Nick). Jurnal O. N. C. 6. Trupa de reviste Georgescu usi. DACIA: „Ultima int@lnira". Jurnal O. N. C. 7. DIANA: „Secretul eetor H Mascaţi" Jurnal O. N. C. 7. Trupa Jean To­mas. DICHIU: „Victoria din Vest". Conti­nental Cabaret Jurnal O. N. C. Comp. de reviste Titi Celnmbeanu. EDISON: „Salvatorul Testului". Jur­nal Trupa N. Burmas. FLORIDA: „Cruciadele". Jurnal - război. GLORIA: „Femeia fără trecut". Cona­plectare. ILEANA: „Jos Masca". Jurnal de iita­bot. IZBANDA: „Evreul Silsa". Jurnal. LIA: „O viaţă Întreagă". Jurnale O. N. C. şi U. F A. LIZEANU: „Aventurile celor trei muş­chetari“. MARCONI: „Urme şterse". Jurnal O N. C 8. Trupa M. Bejan. MARNA: „Inspectorul Hornn­eigh*". Jurnal O. N. C. 8. Trupa de revistă Titi Mihăilescu. MEXIC: „Misiunea secretă". Cruciada antibolşevică. MIORIŢA: „Cavalcada ereiei". Jurnal O. N. C. 7. MODEL: „Cei trei Codonaa". Jurnal O. N O 7 şi U F A MILANO: „Căpitanul de poştă". Jur­nal O. N. C. 7. NERO: „Tragedia imperială". Jurnal: Complectare. NONI: „Sudan" . Jurnal U. F. A. 585. ODEON: „Bismarck". Cruciada anti­bolşevică. FACHE: „Copil nu luptă cu viaţa". Jurnal O. N. C 7. PARIS: „Casa din Malta". Jurnal O. N. C. 8. Trupa de reviste. REX: „Indiscreţii". Complectare. SPLENDID: „Buffalo Bill salvează pieile roşii. Jurnal. TOMIS: „Misteriosul domn Victor*. Jurnal U F. A. TRIUMF: „Rio". Jurnal O. N­. C. 8. Complectare. UNIC: „Kora Terry. Jurnale V. F. A. 512, 519 — O. N. C. 7 UNIREA: „Raza mortă* (Sbumum). Jurnal de război. VENUS: „Cruciada antibolşevică p. I*. VERGU: „Viața furată". Comicul Ju­lian. Jurnal O. N. C. 8. VOLGA: „Evreul Süss" Jurnal O. N. C. 7. VOLTA-BUZEȘTI: „Casa Rothschild" — Jurnal U. F. A. și O. N. C. 7. — Trupa de reviste „Filmul Românesc". TEATRUL CINEMA CULTURAL RE­GELE MIHAI I BUC. NOUI: „Su­dan" — Jurnal de război — Trupă de artiști. Mărfi 30 Septembrie 4941 7.00—8.30: Ora dimineţii; Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal (I); Concert de Marşuri (discuri); Concert de fanfare; închiderea emisiunii. 11.50: Deschiderea emisiunii 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri); Violete de Scarlatti (voce: Guglielmetti); Frag­ment din „Serenada" de Ceaikovsky 12.30: Ora oficială. Radio-jumai (II); Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50: Ora ostaşului. 13.50: Serviciul german de ştiri. 14.00: Ora oficială. Radio-jumai (III)­. 14.20: Muzică variată (discuri). Când dragostea moare-vals de Crémieux. Preludiu de Wood; Cadiz-serenada spa­niolă din Albeniz 14.30: Ora răniţilor. 15.30: Reportagii germane de pe front 17.30: Ora oficială. Radio-jurnal (IV). 17.40: Universitatea Radio — ciclul: „Doctrine social-economice". Erezia co­munismului de prof. Gh. Leon. 18.00: Orchestra Radio — concert sim­fonic dirijat de Alfred Alessandrescu. Beethoven: Simfonia I-a în do Major; Maurice Ravel: Mormântul lui Coupe­rin; Alfred Alessandrescu: Didona-poem simfonic. RADIO ROMANIA. 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Muzică variată (discuri). Uver­tură la „Căsătoria secretă“ de Cimarosa (Orch *Imf. din Mil­ano dir. dis finan­zo Molajoli); Cântec In stil Ludăric XlH-lea de Couperin (vioară); Proste din „Sonata in la major" da Scarlatti (pian); Arna Rosine­ din „Bărbierul din Sevilla" de Rossini (voce: Adele Kem); Rigaudon de Graener; „Nimicuri"-balat de Mozart RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serviciul german de ştiri. 20.00: Ora oficială. Radio-jurnal gCS Sport. 20.15: Alianţa angro-a­ vieţi ei, de prof. Al. Boldur. 20.30: Muzică variată (discuri). 20.50: Emisiune In limba greacă. 21.00: Emisiune In limba germană. 21.10: Emisiune In limba Italiană. 21.20: Emisiune In limba franceză. 21.30: Emisiune In limba engleză*. IBI . Celebrii umorişti Mark Twain­s şi Stephen Leacock ocupă n­ rul S 17 al mult căutatei publicaţiuni„LECTORA“! care publică câteva povestiri Îmbibate de un sarcasm muşcător ale celor doi autori american! Intitulate IRASUL IN CEATA SI S BONA FARA NOROC de pagini 5 L­E­­ Concerte de iarnă în Germania Odată cu începutul iernii, majori­tatea oraşelor germane au şi proiec­tat concerte şi acri de artă pentru lunile cu nopţi lungi. începutul va fi la 18 Noembrie a. c., când se vor organiza serbări mu­zicale în toată Germania, sub motto „ziua muzicii germane", cu misiunea de a desvolta gustul şi interesul fie­cărei familii pentru muzică. Anul acesta sărbătorim pe Mo­zart, ceea ce ne dă prilejul să amin­tim pe marele compozitor german, care nu a neglijat nici muzica inti­mă, de familie, înzestrând-o cu pre­ţioase compoziţii. In Salzburg va a­­vea loc o săptămână a muzicii de familie. In Berlin, pe lângă reprezentaţiile ce se vor da în mai toate teatrele şi sălile de concert, 20 de asociaţii mu­zicale vor merge în împrejurimi, un­de vor organiza seri de muzică. Cele­lalte oraşe mari ale Germaniei preiau organizarea festivităţilor din raza lor de activitate, încât nicăeri nu vor lipsi reprezentaţii pentru muzica de familie.

Next