Curentul, decembrie 1941-ianuarie 1942 (Anul 14, nr. 4956-4993)

1941-12-01 / nr. 4956

­ .V • ANUL XIV, No. 4956 12 PAGINI 3 LEI La porţile Moscovei de PAMFIL ŞEICARU Cât au premeditat acest răz­­boiu bolşevicii de l-au pregătit cu atâta fioroasă minuţiozitate ? Au­­ prevăzut chiar ipoteza unei înain­tări a armatelor germane — sin­gura ameninţare pe care au luat-o in serios — până la porţile Mos­covei; altfel, nu s’ar explica forti­ficaţiile din­ jurul capitalei sovie­tice, la 1100 km. depărtare de frontieră. Aceste linii de fortifi­caţii, care se succed până in cen­trul Rusiei, pot să ne dea pro­­porţiile ameninţării bolşevice.­­ Rând pe rând, aceste puternice linii de apărare se prăbuşesc sub p­presiunea formidabilă a armate­­or germane, iar ceea ce sporeşte viteaza bolşevicilor este această capacitate de înoire a sforţărilor, făptui că ofensiva germană nu se opreşte şi­­ continuă în acelaş ca un gigantic ciocan ce sfărâmă centurile de cazemate, ..­.înlesnind , înaintarea tot mai şadânc în Rusia.­­ Trupele de elită au fost maci­ba­te, unităţile dispar, iar fiecare proprire într’o nouă linie de a­­părăre , se soldează cu o şi mai m­are desorganizare a trupelor, iacă nu au fost nimicite toate forţele sovietice, dar aşa de cum­plit sunt mereu holănite, încât sfârşitul nu va întârzia. Se mai adaugă încă un inamic, tot aşa de cumplit: foametea. Retragerea im­plică găsirea unor nouă puncte de reazim nu numai militare, în linii de fortificaţii, ci şi aflarea unor centre de aprovizionare. Nu numai tunurile, mitralierele, tan­­kurile, terebuesc hrănite, ci şi sol­daţii. Or, în spatele armatelor ruseşti umblă forfota populaţia civilă care se retrage, fie de tiramă, fie împinsă chiar de au­torităţile sovietice, spre a­ lăsa, prin retragere, căt mai puţine braţe muncitoare, cât mai mari spaţii nelocuite. .Ne este foarte greu să înţele­gem mentalitatea poporului rus, ne este imposibil să o concepem pe aceia bolşevicilor. Or, toate aceste masse de oameni, ce preced retragerile armatei roşii, trebuesc să fie alimentate, fie cât de puţin, atât cât şi-ar putea amăgi foamea. Dar oricât s’ar raţio­naliza, nu mai puţin provoacă pe u­nde trec goluri, o împuţinare a alimentelor chiar pentru trupe. Dacă mai socotim şi transportu­rile sovietice, subiect de ironie, ţinta glumelor îngăduite în re­vistele umoristice bolşevice, des­­organizate şi mai mult prin sforţările impuse de războiu, prin pierderile de material rulant su­ferite în retrageri şi datorită in­tensei activităţi a aviaţiei ger­mane, vom avea imaginea exac­tă a posibilităţilor de aprovizio­nare după fiecare nouă retra­gere. Căderea Moscovei a fost prece­dată de retragerile de populaţii, de acea pornire năucă a oameni­lor, sporind in regiunile din ju­rul Kazanului şi până la Urali, populaţia răsturnând toate soco­telile, fie cât de precise, ale in­tendenţei armatelor roşii. Vor fi sacrificaţi civilii, totul va fi pen­tru armată, dar foametea nu fe­cundează mai puţin epidemiile şi în chip egal vor cădea civilii­­şi m­ilitarii, sub zgâlţâirea de febră a bolilor. Telegramele anunţă că armata sovietică este bântuită de epide­mii­ Şi suntem numai la început; încă nu s­­ a produs izbitura în sectorul central al rezistenţei ru­seşti. La porţile Moscovei, este armata germană, dar nu cum era armata lui Napoleon, ce cău­ta continuu armata rusească, fără să izbutească s’o angajeze intr’o luptă decisivă. In 1812, Kutuzoff, descris cu o impresio­nantă putere de evocare în „Războiu şi Pace“ de Leon Tol­stoi, adoptase tactica retragerii continui, ocolind orice luptă, ca să-şi păstreze forţele intacte, în timp ce armatele lui Napoleon erau în luptă cu „generaliul iar­nă“. De data aceasta, armata ru­sească este continuu silită să se bată, nu se poate descleşta din strânsoarea armatei germane şi fiecare retragere înseamnă o nouă înfrângere, o nouă pierde­re de forţe, iar „generalul iar­nă“ devine complice al atacato­rului. Era mai bună toamna. La porţile Moscovei, este o ar­mată care a învăţat multe din campaniile lui Napoleon; să nu uităm că cel mai mare, mai cu­prinzător comentator al războa­ielor lui Napoleon, a fost ger­manul Klausewitz. Vor incendia ruşii Moscova, ca şi în 1812, dar nu vor izbuti să domolească impe­tuozitatea ofensivei germane. Se găsesc în luptă cu o armată care nu se odihneşte, nu vrea să-şi aleagă un cartier de iarnă,­­ ci continuă să-i urmărească neîn­duplecată, ca destinul. Dar când acestei neînduplecate urmăriri se adaugă şi ofensiva foametei, a bolilor, a molimelor, nu-i greu de bănuit cum se apropie cata­strofa finală cu paşi repezi. Spaţiul, marea apărare a Mos­covei, a fost învins, geniul orga­nizator german desfăşură cea mai uluitoare acţiune, refăcând cu o iuţeală nebănuită căile de comunicaţii, asigurând imediat legătura frontului cu organiza­ţiile de aprovizionare. Chiar ultima încercare a bol­şevicilor, de a deghiza în paci­­nici cetăţeni unităţi pe care să le lase în oraşe, cum şi înarma­rea populaţiei civile, nu are nici un rezultat. Sunt expedientele sinistre ale disperării, sunt în­cercări ce nu fac nici măcar să întârzie impetuoasa înaintare a armatelor germane. La porţile Moscovei, se dă o nouă bătălie, dar cu alţi sorţi decât aceia din 1812. Europa înaintează, metodic, sigur, definitiv, până la Uráli. ■BBarL­.­a.c .1.g. încetează pute­r @ionelelor mers COM Minister­l de finanţe aduce cunoştinţa publicului că în con­formitate cu dispoziţiile legal pe data de 1 Decembrie a. c. îi­cetează termenul de preschin­bare a monetelor metalice de n chel de 50 şi 100 lei retrase d­ rea circulatorie lice de 50 şi 100 lei UNICAT o circulație. î- După aceasta dată ele vor fi e, primite numai In plată de im­­­­­pozite până la 31 Decembrie­­­ 1941, după care dată aceste mo­­i­­nete nu vor mai avea nici o va­ii­loare. Azi sunt ghişeele pei C O M U Ministerul ainanţelor aduce cunoştinţa contribuabililor c Duminică 30 Noembrie a. ghişeele pentru operaţiuni c deschise itru împrumut N 1 C A T la subscriere la Împrumutul reln­­­ă tregirii de la administraţiile fi­­­­­nanciare şi percepţiile din ţară le vor fi deschise toată ziua. Luptele din jurul Moscovei au intrat în stadiul decisiv Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 29. — Luptele din jurul Moscovei au intrat în sta­diul decisiv. Germanii au adus in lupta numeroase forţe, ast­fel că apărătorii sovietici se văd zilnic puşi în faţa unor noui şi dificile probleme. Despre mişcările de trupe ordonate de comandamentul german pentru a ajunge la o­­cuparea Moscovei, natural că nu se poate da amănunte, to­tuşi, după cum se află din cer­curile militare de aici , ope­raţiunile sunt duse în stil mare şi cu multă violenţă. * Lângă Rostov, Sovietele între­prind mereu contra-atacuri,­­pentru cari au pus în luptă tot ceea ce mai aveau la dispoziţie. La Berlin se confirmă că luptele sunt acolo foarte grele. Luptele din Africa de Nord In Africa de Nord, lupta, care este cea mai lungă din toate câte s'au dat pe pământul a­­frican, continuă fără întrerupe­re. Englezii au întreprins o nouă înaintare spre Tobruk şi ger­­mano-italienii duc cu ei lupte grele, întrucât trebuie să facă faţă unor forţe numeroase de oameni şi care blindate. Afirmaţiunea britanicilor că trupele lor sunt aprovizionate direct via Tobruk, este arătată aci ca fiind falsă. Deasemenea, nu este adevărat că trupele Axei ar fi părăsit Bardia. Toate atacurile pe care englezii le-au (Continuare în pag. 11-a) v.v ' : , i' '$ ■ VV ' ' ' ' ■■■: ■ ■:■■■! ■ wzm ■ i.S.. :n­­:S .. « V. . . . mp Mormântul eroilor la malul mării Negre lângă satul Tuak-Crimea. (P. P.). De pe frontul din Est. Artilerie antiaeriană germană în acțiune. (Ph. Okw.). Unitatea sufletească a Neamului şi răspânditorii de ştiri false COMUNICAT Preşedinţia consiliul de miniştri comunică: O avalanşe de zvonuri, toate false, s'a lansat asupra Capi­talei. Lumea uşuratică, evreii şi acei cari cad necontenit victi­me propagandei duşmane, le poartă din ureche în ureche, din casă în casă, din oraş în oraş. Toţi cetăţenii serioşi sunt ru­gaţi să-şi reamintească, că de la schimbarea regimului, concomitent cu aplicarea mă­surilor de românizare, după re­beliune, precum şi în timpul campaniei în contra bolşevici­lor, au circulat cele mai fantas­tice informaţii şi să se gândeas­că câte din acestea au cores­puns adevărului. Bunii români sunt făcuţi a­­tenţi să nu devină uneltele in­conştiente ale acelora cari au interes să sdruncine rezistenţa morală şi admirabila unitate sufletească a neamului. Ei sunt rugaţi să reacţioneze, după cum trebue, împotriva celor ce îi alarmează cu ştiri care tot­deauna se desmint singure, fiindcă este şi aceasta una din armele cu care duşmanii reali­zează slăbirea noastră şi pre­gătesc astfel înfrângerea noa­stră. A crede tot ce se spune şi a colporta şi comenta toate svo­­nurile, însemnează pur și sim­plu a le face jocul. Amifienţa l­ui prof. Mihai Antonescu la Fuehrer BERLIN 29 (Rador). — D. prof. Mihai Antones­­cu, preşedintele ad-iinte­­rim­ al consiliului de mi­niştri­­român, a fost pri­mit de Fuehrer în ziua D. PROF. MIHAI ANTONESCU de 27 Noembrie, la ora 17,45. La venire, d. prof. Mi­­hai Antonescu a trecut în revistă «­ompania de onoare, în fața palatului Cancelariatului Reichu­­lui. Părăsind palatul, d. prof. Mihai Antonescu a fost din nou salutat de compania de onoare. gggjpi p­ppf Wmm Ziarişti străini făcuţi prizonieri in luptele din Marmarica ROMA 29 (Rador)). — Corespon­dentul Agenţiei DNR află din izvor offici­al italian că în afară de ziariştii americani Harald Denny (New York Times) şi Godfrey Anderson (Asso­ciated Press), au mai fost luaţi pri­zonieri în luptele din Marmarica ur­mătorii ziarişti străini: Ed. Ward, reprezentantul Societăţii engleze de radio BBC, cum şi următorii cinci ziarişti din Africa de Sud: J. G. L­aenprecht (Radio Africa de Sud), C. Morton (Englishpress), S. Frige (A­­fricanpress-Pratoria), R. W. Cinclair şi reprezentantul lui ,,World Film Corporati­sm“, al cărui nume nu este cunoscut încă. Un delegat militar thaüandez a sosit la Singapore AMSTERDAM, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR trans­mite : Serviciul de informaţii britanice a­­ntunţă că un delegat militar thilan­­dez a sosit la Singapore, unde va a­­vea convorbiri, D. Witting s’a îna­poiat ifin Berlin la Helsinki HELSINKI 29 (Rador). — D. Wit­ting, ministrul de externe al Finlan­dei, care a luat parte la Congresul din Berlin, s’a înapoiat Sâmbătă la amiază la Helsinki. Cun| I 1941 SEICARU PldlTI si ADSTTNT5TRATTA! e I v e 3 e r « Nr, 6 <{ «.84.41 5.84.88 8.48.88 8-40.84 ...J?■ y*' 5TELEPOANELE» , * 40.M Cab. directorolul Secretarul Rea. 4.84.44 Art-torul delegat “edssiîs feSitieS ”.48.88 Contab. ,« acpv», Redacție »I»artiv* 5.43.01 Ab*i n. t­ publldt. Tipografi» 4.84.48 Control gen. Exped. 4.23.32 Biroul «amenzilor. Personalul, Contenciosul 4.92.59 Secretariatul «­ convorbirile eu provincii 3 40.88 Proprietari »Curentul” S. A. R. Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor. No. 174/1938 Taxa poștală plătită in numerar conform adresai direcției generale E. T. T. No. 29.744/1939 Alb­on.: anual 700 lei; 6 luni 380 lei; 8 luni 200­0. Instituții de Stat al particulare: una mie lai anual Situaţia pe fronturile de lupta -----------------—“de ST. BECEANU Sinteza situaţiei strategice a frontului sovietic. Acţiunea din Libia Sfârşitul acestei săptămâni se ca­racterizează prin lipsa de ştiri ofi­ciale asupra operaţiunilor de pe fron­tul sovietic, care, în schimb, este fe­cund în acţiuni. Suntem în măsură să anunţăm că zilele următoare vor fi bogate In e­­venimente de o însemnătate deose­bită pentru acest front In special, sectorul de centru, care cuprinde şi capitala Uniunii Sovietelor, apoi sec­torul Tulla şi Kursk, ne vor face surprize cât de curând. Aici mane­vrele germane continuă a se desfă­şura în condiţiuni prielnice şi au în­registrat succese, care în curând vor putea fi date la iveală. Este suficient doar să amintim că acţiunile care se execută în aceste câmpuri de bătăile au atins obiective tactice şi strate­gice de cea mai mare importanţă.. Până atunci, vom căuta să facem o scurtă sinteză asupra situaţiei de ansamblu strategică, realizată până în prezent. Frontul împotriva bolşevismului, privit în general, are o întindere de peste o mie opt sute de kilometri dacă socotim de la Leningrad până la Rostov. Acest front îmbrăţişează o zonă care cuprinde in general urmă­toarele centre importante: Leningrad, calea ferată care uneşte acest oraş cu Moscova şi care merge în linie dreaptă către Sud-Est, trecând prin Valdai - Volocek - Balini-Podolsk- Moscova, apoi la Sud se continuă prin Serpuchov - Stalinogorsk, Est Orei, Est Kursyt - Charkov - Voroșilov Grad - Rostov. Acest front, care străbate de la Nord la Sud, este cea mai impor­tantă linie strategică de apărare, de care mai dispune Uniunea Sovietelor până la Urali. Aici se află toate li­niile de rocadă; aici se găsesc regiu­nile cele mai bogate în industrii şi tot în această zonă este cea mai bo­gată reţea de căi ferate şi comunica­­ţiuni care se încrucişează în centrele arătate mai sus. Numai simpla indicare a oraşelor care intră în această zonă şi este suficient pentru a dovedi important» pe care o are faptul că ele se găsesc în prezent în mâinile germanilor. Socotind matematic linia frontului pe care o stăpâneşte armata germa­nă, vedem că ea împarte Rusia Eu­ropeană de la frontiera sa de Vest până 1* Ural! 1­ 4 părţi, dintre care o pătrime din spaţiul rusesc se gă­seşte în stăpânirea Germanilor. In realitate, trebue să se ţină sea­mă că Rusia cuprinde o suprafaţă imensă,, care este aridă, impropie o­­peraţiunilor »­ unde ruşii nu pot ac­ţiona, iar germanii nu e interesul să-şi împrăştie forţele. Este partea de la: Nord de calea ferată: Lenin­grad - Volgda - Jaroslav - Eirov - Ferm - Nishnir Tagil, care este com­plet lipsită de localităţi, cu imense tundre şi ţinuturi polare. In acest caz rezultă că teritoriul cucerit, la­(Continuare la pag. XI) MOSCOVA Eroismul unui copil Ordin de zi pe armată Nr. 15 din 13 Noembrie 1941 Copilul Ghilaş I. Vasile, elev în clasa alI-a de liceu, din comuna Stodolna, jud. Orh­ei, în timpul o­­peraţîunilor din Basarabia s-a pus în serviciul batalionului maior Şte­fan Alexandru, din regimentul 2 Dorobanţi, aducând preţioase infor­maţii. — Zi de zi, la Lalova, Stodolna, Laponia şi Jora, a călăuzit patru­lele de cercetare şi a ajutat la iden­tificarea armamentului şi organiza­­ţi­ilor inamice de la Botoşani, Jora şi Juri. Pentru eroismul şi spiritul de jertfă de care a dat dovadă, îl ci­tez ca exemplu pe întreaga Ar­mată, Comandant de căpetenie al Armatei Mareșal (ss) I. ANTONESCU noul măsuri peon aprovizionarea vialei, hotărîte în Consiliul economic de sub preşedinţia d-lui Mareşal Antonescu COMUNICAT Sâmbătă 29 Noemvrie a. c., s-a ţinut un Consiliu de Miniştri Eco­nomic şi de Aprovizionare, sub pre­şedinţia Domnului Mareşal Ion Antonescu, la care au participat domnii: general D-tru Popescu, ministrul afacerilor interne; gene­ral Sic­hi­tiu, ministrul agriculturii; general N. Stoenescu, ministrul fi­nanţelor; I. Marinescu, ministrul e­­conomiei naţionale; general C. Fan­­tazi, subsecretar de stat la Minis­terul Apărării Naţionale; general Eugen Zwiedeneck, subsecretar de stat al românizării ; A. Pană, sub­secretar de stat la Ministerul A­­griculturii; Mircea Vulcănescu, sub­secretar de stat la Ministerul Fi­nanţelor; general C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizio­nării armatei şi populaţiei civile; Gh. Minescu, director general al Incop­ ului; general C. Florescu, primarul general al Capitalei; ge­neral N. Bădescu, comisarul gene­ral al aprovizionării cu lemne; ge­neral Rodrig Modreanu şi colonel C. Sireteanu, directorul intenden­ţei. 1. D. general C. Constantin a ex­pus situaţia aprovizionărilor şi a arătat măsurile luate, de acord cu primăra Capitalei şi Ministerul E­­conomiei Naţionale. 2. Pentru înlesnirea a­­provizionării populaţiei Capitalei, Consiliul a ho­­tărît ca transporturile de p­ăsări tăiate din Basarab­ia şi Bucovina să fie complet libere. 3. Pentru o cât mai bună in­formare a guvernului, asupra producţiei, d. Mareşal Antonescu a ordonat ca datele statistice ce­rute de diferitele departamente să fie culese de Institutul Cen­tral de Statistică, in colaborare cu autoritatea interesată. 4. D. Mareşal Antonescu a or­donat ca să fie trimis în lagăr, amendat şi dat judecăţii un fa­bricant de la Cisnădie care a vân­dut pături pentru export, deşi acest articol este blocat. 5. D. I. Marinescu a expus mă­surile luate şi proectele întoc­mite pentru­­ majorarea produc­ţiei de peşte prin modernizarea pescuitului marin; construirea unui nou abator la Bucureşti şi a unei reţele generale de frigori­­fere; Înfiinţarea unei reţele da­untării; valorificarea fructelor şi legumelor prin Incop şi firme particulare, G. D. general N. Bădescu a ex­pus situaţia aprovizionării cu lemne a Capitalei şi oraşelor de provincie, arătând şi mijloacele pe care le are la dispoziţie pen­tru activarea transporturilor. ’TwgjsHttfW’---------­V • ■ fc*: Uzinele din Manisliinia (Fetroskoi)

Next