Curentul, februarie 1942 (Anul 15, nr. 5015-5042)

1942-02-01 / nr. 5015

* (• paginl? Curentul­ economic Fiji demni de cei ce luptă Urmărind zi de zi eforturile si sfcrit- insfârşit in scopul de a da armatei. Incitele rezultate obţinute de ostaşii noştri pe frontul împotriva bolşevis­mului, plini de admiraţie pentru glo­rioasele lor fapte de arme, nu se poa­te sa nu ne punem întrebarea fireas­că dacă toţi cei râmaşi în dosul fron­tului, au înţeles să-şi facă datoria către Ţară deopotrivă cu ei. Ordinele de Zi ale d-lui Mareşal I. Antonescu, Conducătorul Statului şi ale comandanţilor de armate ro­mâni şi germani dovedesc cu priso­sinţă felul în care armata noastră a luptat şi­­ continuă să lupte în acest război sfânt­ atât pentru Ţară cât şi pentru întreaga omenire. Celor rămaşi acasă, Ţara şi Con­ducătorul ei le-au cerut un singur lucru: ajutorul material. In scopul de a reface tot ceea ce duşmanul cutropitor a năruit şi dis­trus, în scopul de a reorganiza pe bare solide provinciile noastre recu­cerite cu preţul atâtor vieţi jertfite, p. pd­. noul şi perfecţionate unelte de luptă, a fost lansat împrumutul Reîntregi­rii, împrumut la care au fost che­maţi să subscrie — în limita puteri­lor lor — toţi fiii patriei. Se mai găsesc printre noi, cetăţeni cari nu şi-au îndeplinit această da­torie? Poate cineva, român fiind şi sim­ţind româneşte, să nu cântărească gravitatea vremurilor ce străbatem şi să nu-şi ajute în clipa aceasta Ţara? Noi suntem convinşi că nu. Cei cari totuşi — din pricina dife­ritelor piedici — nu au subscris încă la împrumutul Reîntregirii să facă acest lucru cu gândul că banul lor ca şi cel al milioanelor de români conştienţi va reîmprospăta forţele Ţării şi va pune arme noui în manile celor cari departe luptă pentru noi asigurându-ne liniştea zilei de mâine şi făurind viitorul Țării. Producţia mondială de petrol s’a micşorat de curând ei au publicat ultimele cifre asupră producţiei mondiale de petrol în primele nouă luni ale anu­lui 1941. Producţia mondială de pe­trol ar fi de 1647 milioane butoaie, deci mai mici, decât în anul prece­dent, când era de 1651 milioane bu­toaie. Evoluţia n’a fost aceiaşi în toate părţile. S’a mărit producţia în USA, fiind de 1028 milioane butoaie faţă de 1026 în anul precedent. In Rusia Sovietică cu 187 milioane bu­toaie faţă de 184, în Venezuela cu 158 faţă de 144, în Argentina cu 1,55 faţă de 1,14. S’a micşorat producţia în Mexico, fiind de 26,2 faţă de 30 milioane butoaie, în Columbia cu 17 faţă de 20 şi în Irak. Producţia Su­­matrei şi a Imperiului britanic a ră­mas cam aceiaşi, Sumatra cu 30,4 faţă de 30,5. Imperiul britanic cu 41,5 faţă de 39,4 milioane butoaie Administrarea hanurilor evreeşti părăsite Di ministru subsecretar de stat al ondine, la vânzări chiar d­acă românizării, colonizării şi inventaru­lui, a întocmit un decret-lege, pe care d. Mareşail Antonescu, Conducătorul Statului, l-a sem­nat şi în legea că­ruia bunurile de orice natură, apar­­ținând .evreilor, așa cum sunt prevă­zuți in decretul-lege Nr. . 3347 din 1941 'și .societăților prevăzute în art. 4 al,,^referetului-*lege- Nr. 842 din 1941 și c nu sunt administrate, din orice cauzA,de către proprietarii lor, direct sau disfin mandatari, vor putea fi ad­ministrate, de la­­ data­­publicării aces­tei­a £g. de cătr­e^Genitrul­ Naţional de Ron­tilizare, du­pă­ normele stabilite prin De­cretul-rege Nr. 1216, publicat In Anttmorul­­Oficial din 3 Mai 1941, daca Conservarea şi administrarea lor interesează economia naţională. Rupirile pe­ apare Centrul­ Naţional de Românizare va hotărî să le admi­nistreze, vor fi luate în primire de reprezentanţi. ai Centrului Naţional de Românizare, desemnaţi şi anume împuterniciţi în scris, de­ preşedinţii comiilor judeţene, în prezenţa unui magistrat de la­ judecătoria de ocol în circumscripţia căreia se găseşte bu­nul.­­­Centrul Naţional de Românizare va putea,numi, în măsura necesităţilor, giranţi administratori, însărcinaţi cu administrarea acestor bunuri Coffisiunea judeţeană va deci­de g­ranifii instrucţiunilor ce se vor da de ăff^ecretulătul de frtat, al' româ­nizării­, r*­colonizării şi inventarului vindeiAşi prin lieităţie publică, româ­­nilor, a tomurilor mobile supuse stri­căciunii, a' celor greu de conservat sia- a : căror­ lipsă este resimţită pe piaţa locală.­­. .. . Incitaţia se va" tine în faţa comi­siei­ judeţene, cu formele ce se vor stabili de subsecretariatul de stat al românizării,. ..colonizării şi inventa­rului. . Invalizii de războiri, Confliuiil­ de patronaj al operelor sociale, decoraţii pentru fapte de arme pe front şi re­fugiaţii vor fi preferaţi în această oferta oferta lor este 5% mai mică decât cea mai favorabilă. Sumele rezultate din administrarea şi lichidarea bunurilor, vor fi con­semnate la Cassa die depuneri şi con­semna­ţiuni, pe numele proprietarului evreu, iar recipisele vor fi păstrate din Centrul naţional de românizare. ... Anticipat consemnării, Centrul na­țional de românizare, va reţine chel­­tuelile de conservare și administrare a bunurilor. Subsecretariatul de stat al româ­nizării, colonizării și inventarului va stabili pe cale de deriziuni ministe­riale, normele de aplicare ale pre­zentei legi-Tot astfel va hotărî de la caz la caz, încetarea administraţiei bunurilor, de către Centrul Naţional de Români­­zare. " In temeiul deciziei, subsecretariatul d­e stat al românizării, Centrul Natio­nal de Românizare, va înapoia pro­prietarului evreu bunurile care au fost administrate și Sumele ce-i revin, după ce se vor deduce: impozitele și taxele de orice natură suportate, cheltuelile necesare administrării şi îndestularea creditorilor, precum și o cotă de 10 la sută din venitul brut realizat, care va fi vărsată Institutu­lui de Credit Naţional. Centrul Naţional de Românizare va fi descărcat, de gestiunea se prin de­riziunea subsecretariatului de stat al românizării colonizării şi inventaru­lui Această deriziune nu este suscepti­bilă de nici o cale de atac, iar pro­prietarii bunurilor administrate sau vândute de Centrul Naţional de Ro­mânizare, nu vor putea formula nici o pretenţiune de nici o natură,, în contra sus numitului Centru după pronunţarea deciziei de descărcare a subsecretariatului de stat al români­zării, colonizării şi inventarului. Dispoziţiunile acestei legi, nu se vor aplica în teritoriile desrobite ale Basarabiei și Bucovinei. Reducere pe C. F. R. pentru Târpi de l­ostre din Viena Vizitatorii Târgurilor de Mostre teresaţi că în ziua de 18 Februarie care vor avea loc la Viena dela 8— 15 Martie 1942 şi dela 20—27 Sept. 1942 beneficiază numai la înapoere de o reducere de 50 la sută din ta­xele­ tarifare tren de persoane în in­tervalul :dela 8—20 Martie 1942 şi dela 20 Sept. — 2 Oct. 1942 inel. Pentru a beneficia de reducerea de mai sus, vizitatorii vor trebui să po­sede: Un bilet cu preţul întreg până la frontieră pentru ducerea la Viena. O carte de legitimaţie eliberată de Comitetul organizator al acestor târ­guri. Numai pe baza acestora se va putea deţine reducerea de 50 la sută. Nu se admite întreruperea călăto­riei nici la ducere nici la înapoere şi nici schimbarea rutei la­­ înapoere. Se admite schin­barea clasei la o clasă superioară plătindu-se în plus dife­renţa cu 25­­la sută reducere între tariful întreg al celor două clase. Pentru suplimentul de tren accelerat şi tichetul de tren rapid nu se a­­cordă nici o reducere, acestea ur­mând a fi plătite conform tarifului In cadrul activităţii culturale. Di­recţiunea Asistenţei C. F. R­. inau­gurează Duminică 1 Februarie a. c., ora 16.30, un ciclu de şezători cul­turale în Sala Căminului Şcolar C­­F. R. din Strada Mănăstirea Curtea de Argeş nr. 25 (lângă Podul Grant) Programul va cuprinde o conferin­ţă, declamaţii, canto şi o comedie. Intrarea liberă. Examene de şoferi. Se aduce la cunoştinţa celor in­ 1942 la Centrele Auto Bucureşti, Ca­lea Griviţei nr. 393 şi Craiova şi în ziua de 18 Februarie 1942 la Cen­trele Auto Arad şi Iaşi se vor ţine examene pentru a se recruta condu­cători auto (şofeuri) temporari având vârsta între 25—35 ani necesari la auto­vehiculele CFR, de pe raza Centrelor arătate mai sus, dintre cari 4 pentru Secţia Ls. Tg. Jiu şi 5 pen­tru Inspecţia Ls. Deva. Condiţiunile de admitere detailate se pot vedea la Centrele Auto spe­cificate mai sus. Şezătoare culturală 30 Ianuarie 1942 Bursa, este calmă, tendinţa slabă. Cursurile oscilează în jurul cota­­ţiunilor din ajun şi cedează către închidere. Diferenţele sunt minimale şi variază intre 10 şi 50 puncte pen­tru acţiunile grele. Carpatina înre­gistrează ecartul cel mai mare. De la 1640, ultimul curs, înscris cu două zile înainte, scade la 1375 lei. Telefoanele şi S. T. B. se menţin la cursurile din şedinţa precedentă. Legea este obiectul unor tranzac­­ţiuni importante. Sunt încheiate la 1650 Iei. Târgul de efecte este linişte. Au cotat: ACŢIUNI Baca Românească: 890. Credit Industrial, 1010. Steaua Română, 930. Concordia, 1090, 80, 70. Credit Minier, 920, 15, 20, 18. Redevența, 370, 60. Prahova, 430. Mica, 1300, 290, 85, 80, 75, 70. S. R. D., 3275, 50. Letea, 1670, 60, 50, 40. Reşiţa, 725, 20, 15. S. T. B., 1950, 60, 70, 80. Telefoane, 1700, 680, 70, 60. Clădirea Rom... 1000. Carpatina, 1400. 375. Loc. Eftine. 500. Credit Carbonifer, 900 ' RENTE împroprietărirea 1922, 56’ U. Consolidata 3»/« 1935, 39'/». Urb. Buc. 10»/« noui, STA, V», 3/8. V« Urb. Buc. 5*/« vechi, 38 V». Unificată 4*/«. 52. Unificată 4W«, 56 7/8. CURSURI INFORMAT­IVE SCRISURI Scris. Urb Buc. vechi 38*/»—39 Scris. Urb. Buc. noui 63'/«—63'/« Scris. Urb. Buc. 10V4 62V­—62’/1 Oblig. Com Buc. 61—61V« Seria Corn. Buc. 10*/* 54—64*/4 Scris. Func. Rur. 10*/* 70—70l/1 Scris Urb lași 5V. 19—19V« Seria Urb lași 10*/* 38*/*—39 Scris. Func. Rur. pres 82*/«—83 Sens Ruj nepreseti S3—33'/* Bonuri Casa Rurală stamp 52— 52'/* Județene 5*/— 64—64'/* Renta 4'/* CAM 45—45'/« Bonun de Impozita 50—50V« Casa Rurală , 52—52'/« RENTE Renta Exproprierii 56'/«—561/« Renta perpetuă 51V»—51 '/a Renta Consolidării 3®/o ■- 39‘A—39'/« Renta înzestrării mari 82'/­—83 Renta înzestrării mici 71'/»—72 Renta Impr. Unirii 5*/* 51 —511/» Renta Refacerii 5°/* 51 —51V« Renta Impr. Național 51 —511/« Renta 1933 56*/«—57 Renta Unificată 4*/* 51V\—52 Renta Unificată 41/«­/« 561/«—57 Renta Reangajați 61V«—62 Renta Stabilizare 47—47'/« Renta Desvoltare 461/«—46V« Renta Cons. Londra 32'/«—32'/« Renta acord Paris 4% 610—615 Renta acord Paris 5*/« 610—620 Renta acord Berlin 4°/r 180—185 Renta acord Berlin 4'/«*/« 410—420 Renta acord Berlin 4'/»*/« 390—400 ASIGURĂRI Dacia­­ România 5300—5400 Steaua României 500— 510 Asig­ur. Română 589—590 Agricola Fonc. 470- -480 Generala 1720—1730 Naționala 3310—320 Asigurarea Românească 520 5A BĂNCI Banca N­ * -'alS 7950—8000 Banca Românească 880—890 Banca Românească pui 730—740 Banca Urbană­­370 Banca Vultur 590—600 Banca Ilfov 590—600 Banca Albina Sibiu 4441-451 Banca Comercială Română 629 -530 Banca Agricolă 83—90 Banca de Scont 290 300 Banca Comerțului Craiova 429 23­ Banca de Credit Român 350—360 Banca Cerealiştilor 460—470 Banca Italo- Română 390—400 SOCIETĂȚI Astra Română 1930—1940 Creditul Minier 910—920 Steaua Română 920—930 Petrolul Românesc 930—940 Concordia 1070—1080 Petrol Block 380—390 I. R. D. P. 390—400 Prahova 430—440 Petrol Govora ,390—400 Telefoane re 50—1670 Redevența 360—370 Mica optate 1270—1280 Mica neoptate 2000—2025 Letea 1640—1650 Reşiţa 715—720 S. R. D. 3250—3275 S. T. B. 1970—1980 Nitrogen 550—560 Creditul Industrial 1019—1020 Soc. Nat. de Gaz Metan 900—910 Locuințe Eftine 470—480 Clădirea Românească 980—1000 Credit Intr Electrice 340—350 S. A de la Colentina 460—470 Titan, Nadrag Calan 1150—1200 Vitrometan 690—700 Govora Călimănești 150—160 Carpatina 1375—1400 Cartea Românească 980—1000 Creditul Carbonifer 890—900 *­ | ANU­L XV, Wo. SffMB, Duminică 1 Februare f$*| SPORT Demonstraţia de astă seară de la Venus va întruni pe toţi aşii patinei Frumosul succes de care s’a bucu­rat demonstraţia de patinaj de Miercuri seara, a fost un stimulent pentru orgnizatorii acestei gale ca să-şi continue activitatea după pro­grame variate. Astfel — după cum am anunţat — astă seară la ora 8,30, va avea loc tot pe patinoarul Venus o nouă re­prezentaţie de patinaj artistic, cu o­­cazia căreia vor evolua pe ghiaţă nume noui, într’un program a cărui componenţă va stârni admiraţia a­­sistenţei... Pe lângă aşii ceri au evoluat la demonstraţia trecută, astăseară va lua parte activă şi Turuşanko, pro­gramul definitiv fiind mult mai bo­gat decât cele de data trecută. Dată în folosul ajutorului de iarnă, gala de astă-seară desigur că va în­truni pe toţi iubitorii acestui frumos, sport Biletele cu preţ redus s-au pus în vânzare la magazinul de sport Ovidiu Belitoreanu din Pas. Victoriei 7 (tel. 4.81.44). Preţul locurilor: studenţi şi elevi — cu legitimaţie — lei 80, civili 120 lei. MAINE O GALA PENTRU COPII Mâine Duminică, la orele 12 a. m. pe acelaşi patinoar se va desfăşura o gală cu program diferit, pentru copil. Prețuri reduse. Roza vânturilor L. T. C. Prag», campioana de hoc­key a Bohemiei, are perfectat un turneu prin Europa, care va începe săptămâna Viitoare. In acest turneu este prevăzută și România. * H. C. JUVENTUS va juca cu echipa suedeză A. I. K. la Garmisch Parten­­kirchen. Acest match va avea loc după disputa cu Blau Weiss. * SELECȚIONATA GERMANĂ de patinaj artistic a cedat reprezentati­vei Norvegia cu 47:99. Echipa Germa­niei a fost lipsită de serviciile Martha Musillek * GERMANIA a Invint Spania la Box amator cu 5-1. Această partidă a revenit germanilor după dispute aprige. * L. T. C. PRAG­A este campioană de hacky a protectoratului Boem­ya-Mo­­ravia. Ultimul match l-au câștigat cu 2-1 asupra formației I. C. L. T. K. România va participa la o competiţie ciclistă alături de Germania şi Italia Ciclismul german va susţine a­­nul acesta mai multe matchuri in­ternaţionale cicliste. Intre altele, forul german de specialitate are programată o com­petiţie internaţională la care va participa Elveţia, Italia, Danemar­ca şi România. Matchurile se vor desfăşura la Wupperteal în luna Mai. In vederea acestei participări fo­rul român de specialitate va dicta începerea antrenamentului, pentru echipa naţională, cu mult mai de­vreme ca în alţi ani. Catifelliffi La zi O dramă Pa capul ori cui, şl pa al meu, şl pa al dumitala, şl pa al dumisala, poate să va joaca o piesa, care s’ar putea Intitula: CHELIA, DRAMA IN TREI ACTE, CU UN FINAL TRIST. Iată pe scurt cum se desfăşoară această dramă... capitis. ACTUL INTAI. — Acţiunea începe cu apariţia mătreţei, care din păr se risipeşte pe gulerul şi pe umerii hainelor. Actul acesta este mai mult un prolog. Părul nu începe Încă să cadă, este tot aşa de abondent, tot aşa de buclat sau Uns, tot aşa pieptănat cu cărare sau dat peste cap. Acţiunea dind un curs, mătreaţa începe să se Înmulţească, cuprinde toată pielea capului, provoacă măncărimi. Iar pe gulerul şi pe umerii hainelor se scutură ca o ninsoare deasă, fină şi grasă. Interesul dramatic sporeşte : mâncărimile se fac din ce in ce mai mari, iar mătreaţa din ce în ce mai abondentă... şi actul în­tăi se în­cheie fără prea multă acţiune. ACTUL AL DOILEA. — Actul întâi s'a terminat, acţiunea prepara­­torie cedează terenul unor complicaţii cari transformă mătreaţa, din furfuracee In plăci de seboree grasă, ce se lipesc de pielea capului. In acest act părul tot nu cade, dar Începe să se subţie şi firişoare delicate încep să se prindă in dinţii pieptenului ; alte fire mai groase se asociază la ele, ba uneori smocuri întregi se prind în dinţii piepte­nului. Toate elementele tragice s-au adunat şi acţiunea merge crescendo. Fie­care element îşi dă prompt replica şi-şi joacă rolul; fiecare contri­buie ca la căderea cortinei, la sfârşitul actului al doilea, „luna" să ră­sară în creştetul capului pe care se joacă drama. ACTUL AL TREILEA. — Actul acesta este mult mai scurt de efit ac­tul al doilea, dar dinamismul acţiune! merge spre culmea dramei : pâ­rul se răreşte mereu, începe să cadă văzând cu ochi, şi cade, şi cade mereu, iar prin... rcriştec de­ păr „luna" creşte Încontinuu evoluând spre lună plină... Dar in curând luna dispare într'o vastă goliciune a pielei capului. In piepten, pe haine, pe pernă, vestigii dureroase amintesc de fru­­museţea de altă dată a coamei care se destramă, se răreşte, până ce Într'o bună zi, capul rămâne ca un genuchi lucios la care te uiţi cu jale şi cu durere... S'a terminat ! Pe ţeasta lucioasă Joacă Ironic luminele becurilor, ca an râs batjo­coritor şi tragic... S'a terminat !... Drama s'a jucat până la urmă, capul a rămas chier, iar cortina se lasă greoaie şi Îndurerată... S'a isprăvit­­... La commedia h­imita. In zadar cercetezi oglinda, in zadar apelezi la ştiinţa medicală sau l­a reclamele din ziare ; în zadar ori ce frământare, ori ce cheltuială, ori ce nădejde... Pe luciul solemn al craniului chlel nimic nu va mai putea să facă să răsară părul pierdut, nici un leac nu va mai putea să facă să reînvie bulbii morţi ai pă­rului , lucitoarea chlelie nu va mai putea fi acoperită decât cu regrete... Lasciate ogni speranza !... Dr. P. Robescu Casă Mondială de parfumerie caută agenţi in toate oraşele de provincie. Ofertele se vor adresa a Publicitatea Univer­sala, Bucureşti I, str. Sfinţilor 10, sub „1­104“ Succes literar române. A APARUT EDIŢIA II RADU TUDORAN „UI PORT LA RĂSĂRIT“ Un roman impresionant transpus într’o lume realistă, transfigurată de vâltoarea pasiune­ şi credinţei, ce cutreeră marile cărţi de iubire. EDITURA SOCEC & Co. S. A. R. Calendar ORT. : Sf. ftr. fără de­sf. Ch*r­il­ie«* CAT.: Marcel» PROT. : Edulf, Valerie TEATRE I OPERA: mat : „Bărbierul die Ssea­­ra" ; seara : „D-ne Butterfly". NAȚIONAL :­­mat. : „Marşul Bupttel" ; seara : „Hamlet". STUDIO : mat : „Cel­**i»" i «e*r« : „Tinereţe". COMOEDIA: mat st »ewra : „Papa Lebonnard“. SARiNDAR: mart fl seere : „Oraşul fără avocaţi". SAVOY : mat. sl »ewra: „Noroc Vâ­nase". T. NOSTRU : mat. sl »ear*: „llurl* fericirii". MUNICIPAL : mat. fl *e»r* ! „Soţul ideal". ALHAMBRA : mat. şl seara : „O aesot» în Veneţia". MUNCA ŞI LUMINA: relâch*. CINE.fi/lM 1­CGeiAFE­­ CeufrM­ARO: „La sud de Pago-Pago" cu Jon­* Hall, Frances Farmer, Victor Mc. Laglen. jurnal O. N. C. SCALA: „Friedrich Schiller" cu Heln­­rich George şi Lil Dagover, — jur* nale UFA şi ONC. CAPITOL: „Angelica" cu Virlane Ro­­mance — şi jurnal. TRIANON: „12 minute după missu! după miezul nopţii" — şi jurnal. REGAL: „Mizerabilii" cu Charles Laughton şi Frederick March — şi jurnal. SELECT: „Calea triumfului" — şi Jur­nal. ROXY: „Soţul meu flirtează” — şi Jur­nal. PALAS: „Iubirea lor“ cu Mr. Boyer — şi jurnal. ARPA: „Mr. Moto un pericol” cu Pe­ter Lore, — jurnal. FEMINA: „Răscoala burilor". TINERETULUI: „Trader Horn” — fl jurnal. FORUM: „înaltă trădare" — şl Jurnal. OMNIA: „Drama din Shanghai" — jur­nal și trupa de reviste. BIZANTIN: „Un vis sub cer albastru*’ şl trupă NISSA: „Puntea suspinelor" — și Jur­nal. Cartier» AIDA: „întoarcerea lui Cisko Kid" *» jurnal. . ALCAZAR: „Intermezzo" — şi jurnal. AMERICAN: „Istoria se repetă" — un jurnal. BARCELONA: „Cavalcada eroică” — jurnal şi trupă de reviste. CARMEN: „Parada cea mare“, Jurnal. CARMEN SYLVA: „Misterele subte­rane“ — jurnal şi trupa de reviste. COTROCENI: „Pe veci a ta“ — jurnal. CRANGAŞI: „Călăreţul misterios" e» Tom Mix — şi trupă de reviste. DACIA: „Ultima tinereţe"­­ şi jurnaL DIANA: „Patrula albă“ — jurnal şi trupă. DICHIU: „O noapte hotăritoare, — Ju­r­nal şi trupă. EDISON: „Traficanţii din Rio" — Jur­­nal şi trupă. FLORIDA: „Dragoste imperială". GLORIA: „Hans Moser porunceşte" «­ şi jurnal. ILEANA: „Proscrisul" — Jurnal. IZBANDA: „Dansaţi fetelor, dansaţi* — complectare colorată. LIA: „Aripi frânte" — jurnal LIZEANU: „Clubul tinereţii“ - şt,J«*~ nai. MARCONI: „Păcatul" cu Akim Ta»!« rof. — jurnal şi trupă de revist*. MARNA: „Intermezzo" — şi trupS. MILANO: „Tinereţea şl suferinţele lul Tom Edison, — jurnal. MIORIŢA: „Stan şi Bran aviatori" — jurnal. MODEL: „Zanzibar" şi Jurnal. MEXIC: „Cavalcada eroică", trupă •i reviste. NERO: „Aripi frânte" — Jurnal şi complectare. NONI : „Johny Apollo" şi jurnal. ODEON: „Prim­a decepţie" — şi jurnal PACHE: „Richard al II-lea", — jurnal PARIS: „Păcatul" — şi revistă REX: „Prima decepţie" — complectare. REGELE MIHAI I (Buc. Noul). ..Cân­tecul deşertului“ — jurnal şi trupă. SPLENDID: „Păcatul" — şi jurnal TOMIS: „Iadul verde" — şi complec­­tare. TRIUMF: „Bufallo Bill" — şi Jurnal UNIC: „Bufallo Bill“ seria II. — Jur­nal. UNIREA: „Câştigătorul Derbyului" — jurnal şi complectare. VENUS: „Fugarii" — şi jurnal. VERGU: „Johny Apollo“ şi jurnal. VOLGA: "Dr. Cyclops" — jurnal. VOLTA-BUZEŞTI : „Se’ntorc mari­narii", jurnal O. N. C. și trupă. Sâmbata S1 Ianuarie 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 100 kHz. 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 6.56—8.30 : ORA DIMINEŢII : Des­chiderea emisiunii ; Radio-jurnal (I) Concert de marşuri (discuri) ; Concert de fanfară româno-german; închide­rea emisiunii. 11.55 : Deschiderea emisiunii. 12.00: Orchestra Spirescu-Olteniţa voce : Ioana Radu : Nostalgie-tango oriental : Să treci prin lume fără dor Ileană, Ileană ; Nu-mi pare rău c’am plâns — tango de Vasilache ; M’aşi duce şi eu la nuntă ; Cine mă puse pe mine ; Flori — tango de Dendrino. 12.30 : Ora oficială. Radio jurnal (II); Jurnal cultural ; Poşta sătenilor. 12.50- Ora ostaşului. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Ora oficială. Radio jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri) ; Cân­tec de toamnă de Ceikowski; Polkade Holotschek. 14.30 : Ora răniţilor — Orchestra Soc. română de editură dirijată de d. Ma­ragamba ; voce : Lya Crăciunescu şi Mielu Constantinescu ; Amintire fox de Torvens ; Pe acelaş drum — Fox de Kenny ; In seară, fox de Kenny ; Pen­tru ce vrei să-mi strici fericirea de I. Vasilescu (voce: Lya Crăciunescu) . De ce mi-ai spus că vii la şase de N. Patrichi ; Cea mai frumoasă zi tango de Muşetescu, voce Lya Crăciunescu Pepi, Pepi-foxtrot de Mişu Constanti­nescu (voce : Mielu Constantinescu) Quapito-tango de Molango; Aprinde-mi o ţigare-slow de Liliana Delescu (voce: Lia Crăciunescu) Am visat că sunt cu - tine-slow de Corologos ; Fritz și Franz, I vals tirolez de Em. Ionescu (voce : Lia Crăciunescu) ; In orice „nu" se ascunde un „da", de Martini ; Eu știu că te prefaci tango de Patrichi (voce: Mielu Constantinescu) ; La fereastra cu zorele fox de Vasilescu ; Un gând-slow de Liliana Delescu (voce : Lia Crăciunes­cu) ; Lampagiul de altă dată-tango de M. Constantinescu (voce : Mielu Cons­­tantinescu) ; Habanita de Ninel Hiri­­zescu. 15.30: Reportere germane de pe front 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.55 : Deschiderea emisiunii. 18.00 : Ora oficială. Radio jurnal IV. 18.05: Muzică vocală (discuri) . 19.00: Cronica socială. 19.15: Th. Lupu, violoncel­ul Josef Prunner — pian: Richard Strauss: So­nata In fa major. 19.50: Știrile serviciului german. 20.00 : Ora oficială. Radio jurnal V. Sport. 20.15: Corul Soc. „Carmen" cond. de prof. Ion Chirescu : Primul ordin să mă duc de V. Popovici ; Cântec de dor de G. Cucu ; Ce te legeni codrule de Skeletti-Mezzetti ; Revedere de Kiriac pe versuri de Eminescu ; Doina de Sabin Drăgoi pe versuri de Eminescu. 20.40 : Universitatea Radio : Ciclul „Confesiuni asupra carierii" : Prof. Dimitrie Pompei : Amintiri. 21.00: Muzică de dans şi aici ,soa­­re 22.00 : Ora oficială Radio jurnal VI. 22.20: Transmisiune de la Aro-Palace din Braşov, Orchestra Sibiceanu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 23.00 : Continuarea concertului trans­mis de la Aro-Palace Brașov. 23.20 : Muzică de dans (discuri) . 24.00 : închiderea emisiunii. 21.00—23.00 : Emisiune pentru străi­nătate pe postul de unde scurte. O comedie de mau­haz Un Spectacol de grandioasă montare O operetă melodioasă G. Ti­mică, Silvia Dumi­trescn N. Gârdescu, Maria Vauvrina R. Rang, N. Antonia AZI ŞI MAINE MATINFURI URA 4 Joi 12 FRDmle DM OPSS de turneu: Pipeşti Cu cei mai bani comedieni, Cei mai iubiţi cântăreţi Cele mai graţioase balerine Ion Dacian, Gina Schlachter Jules Cazaban, Marga Rădulescu Puiu Şerbu şi Lulu Nicolau tefui PER GLI ITALIAN! Domenica 1 Febbraio, XIX annuale della fondazionc della Milizia, il Consigliere Nazkmale GIOVANNI GANGEMI, Gene­rale della Milizia ed Ispettore dei Fasci aH’Estero, celebrerâ alia Sede del Fascio, alle ore 11.30 precise, la storica ricorrenza. I camerati sono pertanto invi­taţi ad in terven irvi. Indosseranno la divisa fascista od almeno la camicia nera. Conferinţe In ciclul de conferinţe organizat de Ateneul Român, va conferenţia mâine Duminică 1 Februarie a. c., ora 17,­ în rotonda Ateneului, d. inginer St. Mihăescu, Preşedintele asociaţiei generale a inginerilor din România, despre: Technica şi civilizaţia (cu proecţiuni). Intrarea liberă. ' ■ * La Universitatea Ateneului­­Ro­mân, în ciclul „TREI MARI FI­GURI CONTEMPORANE”, d. pro­fesor Ion Zamfirescu va vorbi as­­tăzi, la ora 5 d. a., despre Octa­­vian Goga. A apârut mult așteptata noutate literară franceză , tt 4lui. (* AUlAim V**- T? v . Depozit General i Librăria I. I. IOCHETIE Strada Lipscani 26 Sucursala i Calea Victor***1 68

Next