Curentul, martie 1942 (Anul 15, nr. 5043-5073)

1942-03-01 / nr. 5043

X Discursul lui Litvinov de PAMFIL ŞEICARU - disponibilităţi — nu verbale, ci eale — acestea ar putea să fie trimise în timp util pe frontul de Est ? Ajunge să priveşti harta ca să vezi imposibilitatea acestei pre­zenţe. Pe Anglia nu o mai preo­cupă Europa, decât să nu fie in­vadată, toată atenţia ei este con­centrată asupra Africei şi asupra Asiei. Trupele italo-germane, sub comanda­ generalului Rommell, pot invada Egiptul şi înainta până la Cairo, ameninţând Suezul, iar în Asia, japonezii grăbesc spre frontiera Indiei. In acest dezastru mai pot englezii să trimită un ajutor Ruşilor? Dacă ar avea, s’ar ajuta pe ei, în Africa, în Asia, ar asigura Australia ; or, ce dovadă mai complectă decât propria lor neputinţă în apărarea imperiu­lui ? Fără îndoială că are dreptate camaradul Litvinov când spune că „în cursul acestei primăveri se va decide cine va învinge sau va pieri”, cum are dreptate şi când arată importanţa decisivă a frontului de Est. Războiul nu se va mai putea prelungi după pră­buşirea rezistenţei ruseşti. Ar­mata Angliei şi a Statelor­ Unite este armata bolşevică; or, dis­cursul camaradului Litvinov este străbătut de o tragică îngrijo­rare, este aproape un strigăt de disperare, fiindcă este prea bine informat de situaţia reală a ar­Declaraţiile pe care le fac ex- dacă ar vroi, admiţând că ar avea matei ruseşti şi se gândeşte cu ponenţii politici ai diferitelor ţări nu sunt formulări sponta­ne, expresii ale unor stări sufle­teşti, sau ale unei gândiri fără as­cunzişuri. Se elaborează cu mul­tă prudenţă, fiecare cuvânt este îndelung cumpănit, ca situat în frază să dea nuanţa cea mai po­trivită; această caznă premerge declaraţiile cu o mare semnifi­caţie politică. Şi, neîndoios, tova­răşul Litvinov este una din cele mai interesante figuri ale diplo­maţiei sovietice. Intrat la Socie­tatea Naţiunilor într’o atmosferă de stăpânită ostilitate, a izbutit să dezarmeze adversităţile, să convingă de intenţiile pacifice ale Rusiei, dornică de a colabora la pactul securităţii unei păci de durată în Europa, cu păstrarea aşezării tratatului de la Versail­les. A cedat pasiunii juridice a unora şi s-a lăsat convins să a­­jungă la definiţia „agresorului“, cel mai esenţial element al unei păci­ al securităţii colective, ca şi când din pricina unei definiţii unanim admise a agresorului iz­bucneau războaiele. La toate a­­ceste naivităţi, camaradul Litvi­nov a luat parte, cu o seriozitate demnă de cel mai desăvârşit hu­mor englezesc. In acelaş timp, îşi executa cu răbdare, cu isteţime, marea manevră , să transforme Societatea Naţiunilor într’o or­ganizare antifascistă, cum s’a dovedit în timpul războiului ci­vil din Spania. Or, prezenţa d-lui Litvinov la Washington are o importanţă care depăşeşte chiar funcţia pe care o ocupă de ambasador al Sovietelor. Iar discursul pe care l-a rostit rezumă o situaţie aşa de gravă încât nici măcar pru­denţa nu l-a mai constrâns să-şi aleagă cuvintele. A vorbit răs­picat, pentru a smulge din re­­tranşarea leneşă într-o iluzie spe­cifică englezilor şi americanilor: războiul de durată. Ce-a spus camaradul Litvinov : primăvara aceasta prezintă o foarte mare importanţă pentru Rusia Sovie­tică şi pentru puterile Axei, de­oarece în cursul primăverii se va decide „cine va învinge sau va pieri“. Şi camaradul Litvinov a tras concluzia acestei dramati­ce alternative: aliaţii Rusiei So­vietice să-şi dea seama de situa­ţie. In primăvara ce vine, opera­ţiile de pe frontul oriental vor avea o importanţă deosebită. De aceea Rusia doreşte să obţină cel mai mare ajutor posibil. Nu tre­­bue să mai rămână armate neac­tive, flote imobilizate şi nici es­cadre aeriene care să nu parti­cipe la lupte. Toate forţele alia­ţilor trebuesc aruncate în luptă, acolo unde va fi nevoia mai mare. Nu se poate pune cu mai mul­tă limpezime problema războiu­lui în faza lui decisivă: în cursul primăverii se va decide „cine va învinge sau va pieri“. Dar a­­ceastă cruntă alternativă impli­că o concentrare a tuturor for­ţelor asupra Axei, adică să nu aibă Germania şi aliaţii ei pe frontul de Est integritatea forţe­lor, deci un nou front în Vest. Când camaradul Litvinov cere ca să nu mai rămână armate neactive, face o directă aluzie la grija cu care Anglia îşi men­ţine armata pe insulă, de teama unei posibile debarcări germane o debarcare în Franţa, în Belgia, sau în Olanda, ca să forţeze înaltul comandament german să desprindă din forţele de pe fron­tul de Est trupe pe care să le svârle împotriva acestei neaştep­tate ameninţări. Numai că toate coastele Europei sunt bine păzi­te şi încercarea ar fi prilej de un nou dezastru pentru Anglia Ajutor de la americani? Dar ac­ţiunea aviaţiei japoneze asupra coastelor occidentale ale Statelor Unite, a provocat alarmă la San Francisco, iar comandamentul a­­merican a anunţat populaţia să se pregătească în vederea unui atac în această regiune Cum ar mai putea Statele Unite să trimită ruşilor escadre aeriene, când sunt în poziţie de defensivă şi abia pot face faţ propriilor lor urgenţe ? Mă în­treb, dacă peste cinci-şase luni a­­mericanii vor izbuti să se desme­­ticească şi să pună rânduială in propriile lor necesităţi. Chiar groază la sfârşitul lunilor de iarnă. Cât de grea este situaţia dacă un diplomat, aşa de iscusit ca Litvinov, poate scoate strigăte aşa de sincere, sigur, pentru pri­ma oară în viaţă va fi vorbit cu atâta sinceritate !... Nimeni să nu se gândească la altă alternativă decât la aceea formulată cu o sin­ceritate brutală de reprezentan­tul Sovietelor în Statele­ Unite : „în cursul primăverii se va de­cide cine va învinge sau va pieri”. Este faza decisivă a răz­boiului, când loviturile pe care le va da comandamentul german vor determina dizolvarea frontu­lui rusesc. Atunci d. Churchill va cădea, odată cu Sir Cripps, co­munistul de salon. Numai să nu fi pătruns până în primăvară le­pra bolșevică în Anglia. Este un sem­n de întrebare ce a început să devină chinuitor pentru en­glezi. „Cine va învinge sau va pieri”. Discursul camaradului Litvinov este expresia unei sumbre pre­simţiri. Să nu uităm că tovarăşul Litvinov aparţine rasei profeţilor, deci are toate însuşirile de a as­culta paşii destinului. „In cursul primăverii se va de­cide cine va învinge sau va pieri“, aşa grăit-a tovarăşul Lit­vinov. ­NUL XV, No. 5043 D­­I 6 PAGINI 3 LEI Daţi pentru soldaţi Armata are nevoie de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat : — De către săteni: la primăriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercurile de Recru­­tare.­­ De către orăşeni : la o unitate din garnizoană hotărîtă de co­mandantul garnizoanei şi afişată in oraş. __ In Bucureşti, efectele se predau la primăriile de Sectoare, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI ŞI ROMÂNCE lucraţi şi daţi efecte pentru fii şi fraţii voştri, care sunt OSTAŞII ŢARII. Italia Işi sporeşte la maximum potenţialul său n­e război Dela corespondentul nostru permanent din Roma ROMA, 27. — Italia care pe fiecare zi îşi sporeşte uimitor potenţialul său militar în oameni şi materiale, a ho­­tărît acum instituirea serviciului ci­vil care prevede mobilizarea oame­nilor de la 18 la 55 ani, şi chiar a fe­meilor folositoare industriilor agri­cole şi de război. Virginia Gayda, co­mentând această deciziune, sublinia­ză că, acest război totalitar nu se face numai cu armatele aflate pe fronturile de luptă, el fiind şi o cioc­nire a regimurilor economice, a in­dustriilor productive, a capacităţii de traficuri şi de organizare. La încercările disperate ale impe­riilor anglo-saxone pentru o vertigi­noasă, dar fantezistă mărire a pro­ducţiei lor războinice, care ar tre­bui să le pună la îndemână mijloa­cele pentru a slăbi victorioasele pu­­­teri tripartite, Italia, ca şi Germania,­­Japonia şi aliaţii săi, răspunde cu intensificarea întregii sale activităţi pentru a menţine şi mai departe, a­­lături de aliaţii săi, primatul care i-a asigurat până acum rezistenţa şi vic­toria in războiul său mediteranean. Mari şi decisive sunt sarcinile ce incumbă Italiei in acest război şi in organizarea continentului european şi a dependinţelor sale africane, după neîndoelnica victorie. Italia trebue azi să furnizeze noui contingente de oameni şi noui mijloace materiale giganticei economii germane ; ea tre­bue de aceia să intensifice, până la ultimele limite ale posibilităţii, folo­sirea totalitară şi raţională a forţe­lor sale umane şi toate posibilităţile technice şi agricole, necesare răz­boiului. f Limba germană obligatorie în şcolile comercia­le din Grecia ATENA, 27. (Băilor). — Cores­pondentul agenţiei C. N. R. trans­mite: Ministerul educaţiei a decis ca limba germană să fie obligatorie în toate şcolile comerciale din Grecia DELEGATIE M­­ILITARA SLOVACA in DRUM SPRE ROMANIA BRATISLAVA 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: O delegaţie militară slovacă, condusă de generalul Turenec, a plecat Vineri spre România, unde va întoarce vizita recentă făcută în Slovacia de o delegaţie militară română. Vizita M. S. Regelui la ministerul Propagandei M. S. Regele Mihai I, însoţit de d­iocot.-colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizitat­eri diminea­ţă studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei naţionale. Suveranul a fost primit de d-nii : prof. Alexandru Marcu, ministru sub­secretar de Stat al acestui departa­ment, Al. Bădăuţă, secretar general şi Ion Cantacuzino, directorul Ofi­ciului naţional cinematografic. In sălile de montaj, de proecţie şi de sonorizare, M. S. Regele şi-a ex­primat mulţumirea pentru activitatea depusă. Technicienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Bielusk­i, au făcut Augustului oaspete o de­monstraţie technică, imprimând so­nor, recentul jurnal de război. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea unui film cu actualităţi româneşti.­ ­. . \cm~ \mm M. S. REGELE MIHAI Esim­ograma din Tokio . Prima fotografie a debarcării trupelor japoneze pe insula Sumatra, parașutiștii aterizează. In prezenţa M. S. Reginei-Mame avut loc ori şedinţa extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj Vineri la orele 4 după amiază, în­­tr’unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, s’a ţinut şedinţa extraordinară a co­mitetului central al consiliului de pa­­tronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezenţa Majestăţii Sale Reginei-Marie Elena. Cu puţin timp i­ai­nte de începerea şedinţei, Majestatea Sa — urmată de doamnele de onoare — a sosit inso­ţită de doamna Maria Mareşal Anto­­nescu şi de d. profesor Mihai A. An­tonescu, vice-preşedintele Consiliului După aceea, doamna Maria Mare­şal Antonescu a prezentat Majestăţii Sale Reginei-Mame pe toate mem­brele prezente ale comitetului consi­liului de patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-nii: prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu și dr. C. Dănulescu, membri ai gu­vernului; P. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Patriarh Nicodem al României, doamna Ale­xandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d na general Iacobici, d-na ge­neral Șteflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Or­­ghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Caragea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoichiţă, con­silierul Al. Procop Dumitrescu, de la înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consiliul de Patronaj, maiorul C. Stănescu ,dr. Al. Rădu­­lescu, Const. Brătescu, dr. Prodăn, maior Mihuţ, etc. La deschiderea şedinţei doamna Maria Mareşal Antonescu a rostit ur­mătoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al operelor sociale este fericit de a avea în mij­locul său pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena şi o roagă să bine­­■ooiască i prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliului de patronaj ţin să exprim toată recunoş­tinţa noastră îndrumătorului nostru, d-lui vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, profesor Mihai Antonescu“, întreaga asistenţă omagiază căldu­ros pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena. Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele Consiliu­lui de Miniştri a rostit următoarele : cuzino a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acţiunea naţională a Statului nostru mergând personal la Odessa şi organizând manifestări ro­­mâeşti. Deasemenea Societatea Naţională de „Cruce Roşie“ a sprijinit răs­punderile Guvernului şi a ajutat Ar­mata în ceasurile grele ale războiu­lui, în special în Opera de trans­portare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie“ a mun­cit alături de Consiliul de Patronaj ca şi in organizarea spitalelor, în îndeplinirea acestei mari opere de asistentă a răniţilor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit că să exprim Societăţii de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru spin­(Continuare în pag. 3-a) M. S. Regina Mamă Elena primind explicaţiile d-lui prof. Mihai Antonescu. lut amarra d-lui prof. M hai Antonescu '"'I IVI A.l ESC ATM, DOAMNĂ PREŞEDINTĂ, DOMNILOR MINIŞTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Guver­nului pot să salut pe Majestatea Voastră, azi, aci, in fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mân­drie a Ţării noastre, şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pen­tru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pen­tru opera de asistenţă socială pe ca­re a înfăptuit-o într’un an, intr’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, în împrejurări atât de mari. Majestate am râvnit ca acest Con­siliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă in organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societă­ţile româneşti de asistenţă şi să aju­te, să îndemne prin strădania lui, toată opera socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in Ţara noastră şi există incă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească să fie totdeau­na un îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Fe­meilor Române a lucrat pe planul spiritual şi religios. Doamna Canta­ Situaţia fronturilor de lupta ------------------------de ST. BECEANU Ocuparea Rangoonului. — Atacuri bolşevice respinse în Crimeea Războiul in Pacific Postul de radio din Saigon, anun­ţă că forţele japoneze au pătruns in periferiile Rangoon-ului. Soarta acestui oraş, in care engle­zii puseseră mari speranţe de rezis­tenţă îndelungată, este astfel hotă­rîtă unei căderi, mai repede decât orice aşteptare. Am socotit întotdeauna că ofensiva japoneză, odată pornită, nu poate fi oprită de nicio forţă şi de niciun obstacol. Totuşi, faţă de ştirile primite din Londra, despre organizarea unei a­parări puternice, menite să bareze înaintarea atacului nipon către Ran­goon, înţelegeam să acordăm acestei rezistenţe valoarea unei puteri în­­târzietoare. S’a dovedit că nici aceasta nu a reuşit s’o înfăptuiască, astfel încât atacul asupra Rangoonului este în plină desvoltare cu rezultate decisi­ve. In timp ce trupele terestre îşi continuă acţiunea lor victorioasă la Sud în Birmania spre Rangoon, a­­viaţia japoneză atacă cu vehemenţă în valuri succesive aerodromurile din centrul Birmaniei de la Mandalay şi Migaldom, doborind sau distrugând 104 avioane britanice. IN INSULELE OLANDEZE, japo­nezii continuă acţiunea de ocuparea Sumatrei şi Bali, cele două insule de la flancurile Javei. Acţiunea este calculată. Se proce­dează ca metodă pentru încleştarea insulei Java, ca la un moment dat japonezii să deslănţuiască atacul de­cisiv. Englezii, cari-şi dau seama de gra­vitatea situaţiei în cazul cucerirei insulei Java de către japonezi, ceea ce ar conduce la prăbuşirea întregu­lui sistem de apărare al Indiilor O­­landeze, au trimis trupe britanice în a­jutor. Astăzi se confirmă din Londra prezenţa trupelor britanice la Java. Comandantul forţelor din Java a declarat aseară că mii de soldaţi britanici şi australieni se află in insulă, alături de forţele locale. Se spune că Java este pregătită pentru un atac japonez, insă rămâne d­e văzut în ce măsură va putea să-i facă faţă. Războiul în Răsărit Două evenimente importante se desprind de pe frontul oriental: — pătrunderea trupelor germane în dispozitivul de luptă sovietic de la Est de Chiarkov; — respingerea atacurilor bolşevice în Crimeea de către trupele romului­­germane. (Continuare în pag. 6-a) Redacţia Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sportivă Provincia 3.27.53 3.40.86 4.34.40 3.40.88 3.27.53 4.80.28 Duminici ! M­artie 154. Director: FAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRA D A Strada Belvedere nr. 6­­ TELEFOANELE Cab. directorului Ad­­torul delegat Contab și depw' A­bon. ți4feitî!i,3. Controlyjfem“ TipogÂ^v Biroul comenzilor, Personalul,4.93.59 Proprietar : „Curen^l^|js A. R. Tribunalul Ilfov*. Registrul No. 174/1938 Taxa poștală plătită în. jj^MEt^^lpnforro adresat direcției generale 744/1939 Abon.: anual 700 lei; •' 8 luni 200 lei. Instituții de Stat și partid­*®®.^(xria mis lei anuaL 4.84.47 5.54.82 3.40.80 4084 23.33 / 4.84.48 Colectivismul bolşevic înlocuit prin iniţiativa individuală şi noua ordonanţă a d-lui Rosenberg Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 27. — D. Rosenberg, mi­nistrul Germaniei pentru teritoriile ocupate la Est, a dat, împreună cu mareşalul Goering, o nouă ordonan­ţă agrară privitoare la teritoriile so­vietice trecute sub administraţia ci­vilă germană. Această nouă regle­mentare agrară înlătură colectivis­mul bolşevic reprezentat de sistemul colhozurilor şi instituie o nouă or­dine care va duce populaţia de la ţară la sistemul iniţiativei individua­le. Din cauze ce se pot înţelege foar­­te uşor, nu este posibilă o transfor­mare bruscă a metodei bolşevice care a fost aplicată cu toată forţa brutală pentru a face din ţăran un sclav. De aceea, colectivismul va fi transformat mai întâi în gospodării sau economii asemănătoare societă­ţilor cooperative, din cari, încetul cu încetul se va desvolta gospodăria individuală. Această nouă ordine în domeniul agrar pune in locul lipsei de drep­turi civile şi de libertate personală în regimul bolşevic de până acum, o formă a proprietăţii sub care ţă­ranul va putea lucra personal şi in­dividual, adică din iniţiativă proprie. Sistemul are o importanţă europea­nă, fiindcă el introduce în teritoriile din Europa răsăriteană, unde a stă­pânit anarhia bolşevică, pentru pri­ma dată după 25 ani iarăş ordinea europeană şi prin aceasta, teritoriile sunt scoase din regimul sclaviei. Se poate presupune că într’un timp apropiat urmările acestei schimbări se vor arăta foarte clar. In orice caz, introducerea succesivă a drepturilor individuale ă lest necesară, fiindcă o schimbare radicală și bruscă ar­ il produs o zguduire ertâi de violem­ă încât întreaga producţie Hlinsealară ar fi fost periclitată. Succesele marinei ger­mane şi slăbiciunea bri­tanică Necontenitele succese ale submari­nelor germane in toate mările, dar mai ales în Atlantic, au forţat ieri pe ministrul marinei britanice, lor­dul Alexander, să mărturisească slă­biciunea britanică. Lordul Alexan­der a trebuit să admită că misiunile flotei britanice se­ complică pe zi ce trece şi că întinderea mărilor în­greuiază navigaţia britanică. (Continuare în pag. 6-a) Audienţele la mareşalul Pétain VICHY, 27. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei DNR transmits: Mareşalul Petain, şeful statului francez, a primit Vineri dimineaţă pe d. Achenbach­, consilier la amba­sada Reichului din Paris. In cursul după amiezii, şeful sta­tului a primit în audienţă pe d. Di­nu Hiott, ministrul României , la Vi­chy, d. Berthelot, ministrul comuni­caţiilor şi pe d. Marion, secretar ge­neral al informaţiilor. mm După executarea misiunii în luptele de la mani îşi sapă adăposturile (Pn. Ob.). Asia, soldaţii ger

Next