Curentul, martie 1942 (Anul 15, nr. 5043-5073)

1942-03-01 / nr. 5043

# (6 pagini)" »„Curentul“ economic Să ne facem cu toţii datoria bi zorii zilei de ** Iunie, când sol­datul român 5 tree spada­ţi a Îm­plântat-o in inima comunismului, se făcuse dreptate fraţilor noştri basa­­rabeni, alungaţi de la, vetrele lor. Su­ferinţa românilor cutropiţi de bolşe­vici fusese grea, dar bucuria des ro­ta urii era mare. Fraţii noştri d­­orobi­ţi s-au reîntors la vetrele lor. Locurile pe care ei le părăsise erau acum pustiite. Bisericile distruse, şcolile incendiate, căsuţele româneşti, prefăcute in ruina MiI de români rămaşi fără adă­posturi pribegeau fără hrană şi fără vreun ajutor. Soarele dreptăţii româneşti răsă­rise insă şi poleia cu razele fericirii toate sufletele scăpate de chinuri. Toţi românii sărbătoreau marea iz­bândă a vitejiei româneşti. Pe toate plaiurile răsunau cântecele noastre. Soldatul român îşi făcuse datoria, salvase ogorul românesc, spălase cu sângele lui crucea pângărită de bar­barii stepelor. Ostaşul şi-a făcut pe depln da­toria. Noi cei rămaşi pe frontul cinstit a­ munci de toate zilele, trebue să răs­pundem cu entuziasm la chemarea ţării şi a Mareşalului desrobitor, subscriind la împrumutul Reîntre­girii. Trebue să pună toţi bunii români umărul pentru rezidirea altarelor, pentru luminarea plaiurilor româ­neşti de peste Prut şi Nistru. Orice bun român trebue să răs­pundă cu tot sufletul la această su­premă chemare de a ajuta Statul în marea şi frumoasa lui preocupare, în aceste vremuri. Astfel se va dovedi că am inţe­les să venim în ajutorul fraţilor noş­tri salvaţi din ghiarele barbarilor. N. Dumbravu O bună măsură în legătură cu folosirea vitelor la muncă In ura­ intervenţiei făcute de către Ministerul agriculturii şi do­meniilor către ministerul afaceri­lor interne, acest din urmă depar­tament a dat ordin către prefecţii de judeţe şi Inspectoratul general al jandarmeriei să oblige pe săte­nii miei proprietari agricoli să în­trebuinţeze în anul curent vacile la jug şi să-i deprindă pe săteni cu obicei de a da vacilor o între­buinţare dublă pentru lapte şi pentru jug. Locuitorii cari au o singură vacă se vor asocia între ei pentru a forma perechi de înjugat, iar la lucrările grele se vor putea între­buinţa câte două perechi de vaci. Se vor scuti de înj­ugare numai vacile care au trei săptămâni până la fătare şi două săptămâni după fătare. Primarii, învăţătorii, preoţii şi toţi funcţionarii din comune vor fi­­ obligaţi în primul rând să în­trebuinţeze vacile la jug şi să ser­vească în felul acesta de exemplu celorlalţi proprietari de vaci. Trebuie combătută cu energie prejudecata din unele părţi ale ţa­rei, că întrebuinţarea vacilor la jug este un semn de sărăcie. 27 Februarie 1942 Part© din acţiunile petrolifere be­­.Se stilită de noul sporuri, fiind achi­ziţionate in vederea unei eventuale reevaluări. Astra Română trece dela 2015 la 2075 lei Steaua Română câştigă SO puncte, dela 1100 la 1130. Creditar­ Minier este obiectul unor transactiuni numeroase. Oscilează In jurul cursului de 1075 lei, cu un spor de 70 lei fată de cursul din ajun. Letea este susţinută la 1800 lei. Târgul de efecte este calm. Au cotat: ___ ACTIITNI Astra Români 2050, 75. Steaua, Română 1140, 50, 30. Concordia 1175, . ..Creditul Minier 1070, 65, 90, 100, 095, 080, 70, 60, 70, 75, 80. Redevența 400, 395. I. R. D. P. 365. Prahova 465, 50. Petrol Block 390, 400, 395. Mita 1230, 40, 45, 50.­­ S. R. D. 4300, 50, 400, 50, 400. Letea 1800. Reşița 780, 90. S. T. B. 2350, 40. Telefoane 1670, 60, 50. Clădirea Rom. 1050, 70. Carpatina 1700. Nitrogen 720, 10, 700. Loc. Eftine 540. Gaz Metan 1425, 50. Govora Călimănești 160. RENTE împroprietărirea 1922, 58Va Consolidata 30/i 1935. d­Vi, 1/8, Urb. Buc. 109/a noul 631/«, llt. Unificată 4°/o, 55. Unificată 4W/n, 58 7/8, Vi. Bursa este animată, tendința fermă. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI Scris. Urb Buc. vechi 36—38‘/s Scris. Urb. Buc. noul 83’/4—63'/a Scris Urb. Buc 10V« 63—631/« Oblig Com. Buc. 61—61'/» Scris. Corn Buc. 10«/« 54—54V« Scris. Pune. Rur. 10Vi 70—70'/* Scris. Urb, lari 5Vd 21—21 '/< Scria Urb Iași 10V5 18V«—39 Scris. Fune. Rur. pres 121/»—83 Scri-S, Rur. nepresch.. 13—331/« Bonuri Casa Rurală stamp 52—S11/« Jusdețene 5Vo 63Vi—64 Bonuri de impozite 50—50­/» Casa Rurală 52—52V» RENTE Renta Exproprierii 581/*—58V4 Renta Perpetuă 54Vs—54s/« Renta Cortsolidării 3V» 41—41V4 Renta înzestrării mari 80—801/? Renta­ înzestrării miei 69Vi—69V» Renta Refacerii 5Vo, 51—61V* Renta Impr. Unirii Wi 51— 51 Vs Renta Impr National 51— 51V» Renta 4V« C A. M. 45—45V» Renta 1933 56*/»-57 Renta Unificată 4*/5 55—55Va Renta Unificată 4VâP/« 58V»—59 Renta Reangajați 62'/*—63 Renta Stabilizare 47—47V» Renta Desvoltar« 46V*—46®/* Renta Cons. Londra 32V4—32'/? Renta acord Berlin 4V 180—185 Renta acord Paris 4Vo 610—615 Renta acord Paris 5V« 610—62P Renta acord Berlin 4bWo 410—420 Renta acord Berlin 4’/»"/o 390—400 ASIGUF' 'RI Dada România 5800—5400 Steaua României 500—510 Asig. Fr. Română 589­ -590 Agricola Fonc. 470—480 Generala 1720—1730 Naționala 330—340 Asigurarea Românească 520—530 Vatra Dorei 510—520 BANC! Banca Națională USO—8200 Banca Românească * $50—860 Banca Românească opt. 320—830 Banca Urbană 360—370 Banca Vultur 590—600 Banca Ilfov 740—720 Banca Albina Sibiu 440—450 Banca Comercială Română 620—530 Banca Agricolă 110—115 Banca de Scont 390—400 Banca Comerțului Craiova 230—290 Banca de Credit Român 380—390 Banca Italo-Română 390—400 SOCIETĂȚI Astra Română 2050—2075 Creditul Minier 1070—1080 Steaua Română 1130—1140 Petrolul Românesc 870—880 Concordia 1170—1180 Petrol Block 390—400 I. R. D. P. 360—370 Prahova 460—470 Petrol Govort 390—400 Telefoane 1650—1660 Redevența 390—400 Mica neopt. 1840—1860 Mica optare 1240—1250 Letea 1780—1800 Letea pui 1660—1670 Reşiţa 780—790 S. R. D. 4300—4400 S T. B. 2340—2350 Nitrogen 700—720 Creditul Industrial 1030—1040 Soc. Naț. de Gaz Metan 1425—1450 Locuințe Eftine 540—550 Clădirea Românească 1060—1070 Credit. Intr. Electrice 340—350 S A de la Colen­tina 460—470 Titan, Nadrag, Calan 150—1200 Vitrometan 690—700 Marile Hoteluri 340—350 Govora Călimănești 150—160 Carpatina 1675—1700 Cartea Românească 1350—11400 Creditul Carbonifer 890—900 Nitramonia 1950—1960 -----oxoxoxox • xoxoxoxo— Azi şi mâine se distribue carne in Capitală Azi şi mâine se distribuie carne de vită şi porc in Capitală şi suburbane. Distribuirea se face in baza cupo­nului Nr. 20 din cartela de carne, în proporţie de 250 grame de persoană. Preţul cărnei este : carnea de vacă 100 lei kg.; carnea de porc 130 lei kilogramul. Camera de acuzare a trimis în judecata Curţii Criminale pentru omor pe Dumitru Scala din str. Baicului 22. Fiind în serviciul măcelarului Gheorghe Comşescu, Dumitru Sca­la a plecat cu stăpânul său la ţară să cumpere porci. Pe drum, în apropiere de com. Fierbinţi, Scala a omorit pe Com­­sescu jefuindu-i de cei 600.000 lei pe care-i avea pentru cumpărarea porcilor. lui Ilfov, pentru depăşire de preţ la lapte, 6 luni lagăr. Nistor Toma din comuna Dărăşti Ilfov, pentru depăşire de preţ la găini, 2 luni lagăr. I. G. Tărăşescu din str. Negoi 47, pentru că n’are listă de preţuri, 2 luni lagăr. Osândiţi pen­tru sabotaj Instanţa specială de reprimare a sa­botajului economic în completul d-lor : Beldie, Pastia, procuror Flo­­rescu şi grefier Achiţei, a pronunţat dri următoarele condamnări­: Marin Iliescu, din Calea Griviţei 480, pentru că a etichetat preţ supe­rior la mărfuri şi a depăşit benefi­ciul, 2 lunii lagăr. Ion T. Vasile din comuna Panteli­­mo­n pentru depăşire de preţ la lap­te, 8 luni lagăr. Niculae Gh. Matei din piaţa Bo­­tescu 11, pentru că n’are liste vizate de Ministerul Economiei Naţionale, 2 luni lagăr. Uniunea Sindicatelor Agricole de bd. Brătianu 9 şi Niculae Prodan, di­rector al magazinului din bd. Ferdi­nand 86, pentru depăşire de preţ la vin, 200.000 lei amendă. Uniunea şi 1 lună lagăr, Prodan. Ion Petrescu din str. Laborator 151, pentru că n’are firmă şi depăşeşte pre­ţul la untură, 2 luni lagăr. Smaranda Păun, din comuna Bra­­gadiru,­ pentru depăşire de preţ la lapte, 2 luni lagăr. Ioana Radu, din str. Făurari 6, pen­­pentru depăşire de preţ la curcani, 2 luni lagăr. Ion Rusu, din str. Primăverei 33, pentru depăşire de preţ la transpor­tul lemnelor, 6 luni lagăr. Petre Ştefan, din sos. Mihail Bravu 448, pentrucă n’are firmă şi nici pre­ţuri etichetate, 3 luni lagăr. Onic Sârdgian, din str. Teiul Doam­nei 41, pentrucă n’are firmă, 5.000 lei amendă. Ştefan Stoenescu din str. Labora­tor 117 pentrucă n’are firmă nici cer­tificat de impozite, 3 luni lagăr. Dumitru State, din comuna Vârte­­ ș «JUSTIȚIA ARE CUVÂNTUL Criminal trimis în judecată Curentul ANUL XV, No. 5043, Duminica 1 Martie 1049 S’a interzis introducerea cămărilor in Capitală In vederea aprovizionării populaţiei cu came de miel pentru sărbătorile Paştelul, subsecretariatul de stat al aprovizionării face cunoscut urmă­toarele : 1. Tăierea mieilor este oprită Intre 5—25 Martie a. c. 2. Valabilitatea oricăror autoriza­­ţiuni acordate pentru colectări, tăieri şi transporturi de miel încetează în ziua de 5 Martie seara. 3. Pentru transporturile de miel, expediate Capitalei şi oraşelor din ţară, până la 5 Martie a. c., se acor­dă ca ultim termen de sosire şi des­facere, până în ziua de 7 Martie a. c. 4. Persoanele care contravin aces­tor dispoziţiuni sunt trimise în jude­cată ca delicvenţi la legea sabotaju­lui, iar marfa se va confisca in folo­sul abatorului respectiv. * Subsecretariatul de stat al aprovi­zionării face cunoscut următoarele : 1. începând dela 1 Martie 1942, se interzice introducerea în Capitală a cărnurilor de vacă, porc, miel sau oaie, sub formă proaspătă sau sărată pentru comercianţi, restaurante şi fabrici de mezeluri, iar pentru socie­tăţi şi instituţiuni numai cu aproba­rea subsecretariatului de stat al a­­provizionării. 2. In cazuri bine motivate se vor acorda autorizaţiuni de a aduce car­ne proaspătă sau sărată în Capitală comercianţilor, restaurantelor sau fabricilor de mezeluri. 3. Carnea proaspătă sau sărată a­­dusă în baza acestor autorizaţiuni de către instituţiuni, societăţi, corner, clanţi, restaurante şi fabrici de me­zeluri, va fi introdusă obligatoriu în abator pentru control sanitar şi dată în consum numai cu avizul abatoru­lui Bucureşti. 4. Contravenienţii vor fi trimişi în judecată, iar marfa confiscată în fo­losul Municipiului Bucureşti. — OXOXOXOX • xoxoxoxo— Piaţa 9 combustibililor In Capitală au intrat în decursul ultimilor 24 ore, următoarele canti­tăţi de combustibili: Petrol lampant 29.490 kgr. ; lemne de foc 941.485 kgr.; cărbuni 1.291.200 kgr. Preţul lemnelor de foc cât şi al cărbunilor se păstrează la limita a­­celuia stabilit prin decizia ministeru­lui aprovizionării. Tmpul călduros a făcut să dispară „coada“ din faţa depozitelor de pe­trol lampant şi depozite de lemne de foc. Noul preţ al romului şi al liqueururilor Mini­steru­l economiei naţionale a dat următoarea decizie : ART. L — Cu începere dela dat® publicării în Monitorul Oficial a pre­zentei deciziuni, preţurile produselor fabricate în ţară, de spirt rafinat pentru romuri, liqueururi şi esenţe aromatice, precum şi din spirt rafi­nat destinat pentru produse de par­­fumerie, procurat de la M. A. T., di­rect, de fabrici, se majorează astfel : a) De fiecare sută de grame de zahăr conţinut de liqueruturi se va adăuga lei 1,60 pentru vânzările de gross şi lei 1,88 pentru vânzările cu amănuntul în magazinele proprii de desfacere­­ale fabricanţilor. b) De fiecare grad şi litru de spirt destinat pentru ramuri, liqueururi şi esenţe armeatice, precum şi pentru produse de parfumerie, lei 8,39 pen­tru vânzările de gros şi cu lei 9,36 vânzările cu amănuntul în magazi­nele proprii de desfacere ale fabri­canților In aceste majorări se cuprind toate taxele și impozitele aferente lor, a­­fară de timbrul sanitar. ART. 2. — Majorările cuprinse în art. 1 se aplică la drepturile majo­rate prin d­ecizia nr. 585 din 1941 și calculate potrivit deciziunii nr. 183 din 21 Martie 1941, stabilite prin D. L. nr. 2759 din 3 Octombrie 1941, publicat în M. O. nr. 253 din 4 Oc­tombrie 1941. ART. 3. — Cu începere de la data publicării în M. Of. a prezentei de­riziuni, preţul de gixd al vermouth­­iului şi vinurilor licoroase, fabricate în ţ­ară, se plafonează la cel mult lei 386 litrul, inclusiv costul sticlei şi cifra de afaceri. In acest preţ mi sunt cuprinse timbrul de factură de 1 la sută şi contribuţia naţională ex­cepţională de 4 la sută ce se vor plăti de numărător. ART. 4. — Pentru comercianţii die­­tailişti, afară de magazinele proprii de desfacere ale fabricanţilor, bene­ficiul la produsele prevăzute în art. 1 şi 3 se plafonează la 25 la sută şi se calculează potrivit art. 1 din de­cizia nr. 183 din 21 Martie 1941. ART. 5. — Produsele fabricate după publicarea prezentei deriziuni vor purta, la ieşirea lor din fabrică, pe etichetă, imprimat cu o ştampilă, „numele firmei, facsimilul semnă­turii reprezentantului sau reprezen­­ţilor legali ai întreprinderii şi cu­vintele : „preţul majorat conform deriziunii nr. 634 din 7 Februarie 1942“. Orice produs nepurtând această ştampilare se va vinde la preţul an­terior, atât de fabricanţi cât şi de comercianţii cu ridicata sau cu amă­nuntul. ART. 6. — Fabricanţii şi comer­cianţii cari desfac produsele intrând sub prevederile prezentei deriziuni vor prezenta liste spre ştampilare in condiţiunile prevăzute în deriziunea ministerului economiei naționale .— subsecretariatul de stat al aprovizio­nării cu nr. 544, publicată în M. Of. nr. 222 din 23 octombrie 1941 în termen de 5 zile dela intrarea mărfii în depozit. ART. 7. — Infracțiunile la preve­derile prezentei deriziuni se pedep­sesc potrivit d. f. nr. 1215 din 1941 cu modificările sale ulterioare. --------OXOXOXOX • XOXOXOXO-------­ Termenul pentru ridicarea mărfurilor gări ART. 1. — Se fixează un termen maxim de șase ore socotit dela data primirii avizului de către des­tinatar, pentru ridicarea din gări a mărfurilor sosite. Pentru mărfurile ce se găsesc actualmente In gări, acest termen curge de la data publicării în Mo­nitorul Oficial a prezentei deci­ziuni. ART. 2. — Infracţiunile la pre­vederile prezentei deciziuni se pe­­de­psesc în conformitate cu dispo­­ziţiunile legii Nr. 396 din 3 Mai 1941, cu modificările sale ulte­rioare, pentru activarea producţiei, regimul preţurilor, reprimarea spe­culei ilicite şi a sabotajului econo­mic. —— OXOXOXOX • xoxoxoxo—— Adunarea generală a Sindicatului Ziariştilor Adunarea generală a Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, este con­vocată pentru mâine Duminică 1 Martie 1942, ora 9 dimineaţa, în sala de festivităţi a p­alatului Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti din b-dul Carol I No. 21, cu următoarea ordine de zi: Darea de seamă asupra activităţii morale şi materiale din anul 1941. Descărcarea comitetului de gestiunea sa pe anul 1941 ; discutarea şi vota­rea proectului de buget pe anul 1942; alegerea a doi membri în comitet, precum şi a trei censori şi a trei membri supleanţi în juriul de onoare; alegerea de noui membri în Sindicat; diverse chestiuni.­ Aceasta fiind a 2-a convocare,­ a­­dunarea se va tine cu orice număr de membri prezenţi CARNETUL­ ZILEI ŞEDINŢA ACADEMIEI ROMANE Mi ©HRBERHRMEnHEEHRRnMMnEMHREEMHRMMMiMEHMRWEEEEBEMMRMBMHVMMNi Comunicarea d-lui I« Răducanu despre un precursor al curentelor economice şi sociale i L C. L« Sismondi de Sismonde Cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Sismondi, istoric, cri­tic literar, filosof şi economist, Aca­demia Română, în şedinţa de la 27 Fe­bruarie 1942 a destinat-o memoriei sale ca economist printr-o comunicare prezentată sub titlul de mai sus a d-lui membru corespondent, Ion Ră­ducanu. Sismondi în istoria ideilor sociale ocupă un loc cu totul deosebit. Elve­ţian prin naştere, de origină înde­părtată italian, a învederat, o activi­tate ştiinţifică multilaterală în care se relevă mai ales ca istoric şi econo­mist. El a distrus întâiul în literatura franceză încrederea în economia or­todoxă a şcoalei clasice liberale. A întrevăzut şi a cerut intervenţionis­­mul în chestiunea socială. Alături de Adam Mueller şi Fr. List a pus te­melie nouă ştiinţei economice mo­derne printr-o concepţie istorico-or­­ganică, faţă de concepţia raţionalistă şi mecanică a veacului al XVIII-lea. Dacă Adam Mueller este părintele romantismului* (teoria statului tota­litar) iar List întemeietorul naţiona­lismului economic, Sismondi a pus temelia economiei sociale, îndeosebi prin lucrarea sa de căpetenie: „Nou­­veaux principes d’économie politique, ou de la­nchesse dans ses rapports avec la population“. El este împotriva crematisticei şi nu concepe bogăţia decât în funcţie de omul social. Interesului particular ii opune interesul colectiv, căruia cel dintâi trebuie subordonat. Are o gândire profund socială şi creştină. Este împotriva libertăţii nemărginite, cere organizarea economică­­ a socie­tăţii prin intervenţia Statului în fo­losul celor slabi şi mulţi ca şi pen­tru­ îndrumarea producţiunii sub ra­portul intereselor permanente ale so­cietăţii. El este unul dintre întemee­­torii şcolii istorice în economia poli­tică a socialismului de Stat ca sistem de politică economică şi a politicii sociale prin măsurile pe care le pre­conizează, atât în , folosul muncitori­lor industriali cât şi în acel al lu­crătorilor agricoli. „Garanţia profe­sională Asigurările sociale , în sarcina întreprinzătorilor. El este un­ mare apărător al claselor de mijloc, cerând ocrotirea întreprinderilor de , mese­riaşi şi proprietăţi ţărăneşti. Prin teo­riile expuse, Sismondi a influenţat curentele economice, şi sociale în a doua jumătate a secolului trecut până în zilele noastre. înrâurirea lui Sis­mondi este, certă asupra mersului ideilor şi legislaţiei sociale din Ro­mânia. Ion Ionescu de la Brad şi A­l. Cuza au spiritualitate înrudită cu politica claselor de mijloc, propovă­duită de Sismondi. Indirect prin ideo­­logia poporaniştilor ruşi, mişcarea po­poranistă din România, care pentru mulţi propovădueşte un socialism par­ţial, a stat sub influenţa ideilor lui Sismondi. Pentru lămurirea vremuri­lor actuale proclamând economia or­ganizată, împrospătarea ideilor lui Sismondi este binevenită. ^jgg Sămbată 28 Februarie 4942 RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO-BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. 6.55 -8.30: ORA DIMINEȚII : Deschiderea emisiunii ; Radio-jurnal; Muzică variată (discuri); Concert de fanfară româno-german; închiderea e­­misiunii. 11.45: Jurnal în limba rusă. 12.00: Jurnal în limba ucrainiană. 12.15: Transmisie din Lemberg. 12.30: Radio-jurnal; Jurnal cultural; Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Știrile serviciului german. 14.00 : Ora oficială ; Radio-jurnal. 14.20: Muzică vocală (discuri). Era în Aprilie de Pedrell şi Melodie de Maurage (voce: Armand Crabbé). 14.30: ORA RĂNIŢILOR - Orchestra Fraţii Stănescu; voce: Ion Luican; O fetiţă vieneză-vals de Ziehrer; Lolita­­cantonetă napolitană de Buzzi Peccia; Din lacrămi s’a născut iubirea-tango de Hirizescu (voce); Muzică românea­scă; Aş vrea să mă iei cu tine-vals boston de Dendrino (voce); Bolero de Nicu Stănescu; Ţi-am cântat nopţi în şir-tango de Willnow (voce); Jocuri ar­deleneşti; Mami scump şi drag-slow de Vasilescu; Muzică românească. 15.30: Reportagii germane de pe front 15.40: închiderea emisiunii de prâst 17 30: Jurnal in limba rusă. 17.45: Jurnal în limba ucrainiană. 18.00: Ora oficială ; Radio-jurnal. 18.05: Taraful Fănică Luca : Muzică românească; Cruce albă de mesteacăn de Femic şi Sârba din Paris; S’aude clopotul la schit şi Sârba dela New- York; Doină bănăţeană şi Horă din Fă­găraş: Muzică românească. 18 35: Muzică de dans (discuri): Rum­ba şi Conga de Roche; Două foxtroturi de Schmidseder; Tangouri de Llossas şi de Berking: Foxtrot de Meyer. 19.00- Jurnal în limba turcă. 19.10: Cronica literară. 19 20: Corul Soc. „Carmen" dirij de Ion Chirescu; Rugăciune de Chirescu (pe versuri de Eminescu): Mânia, de S Cucu (solişti Margareta Ştefănescu şi Mircea Buciu); Slutul de Mihail Jora: Hal­murgule, hai de D G Kiriac : Foaie verde de ovăz de Mihail Andri­­cu ; Fata ardeleană de Achim Stoia. 19­50: Ştirile serviciului german 20.00 ■ Ora oficială : Radio-jurnal. 20­05- POSTA MILITARĂ RADIO 20.30- Muzică variată (discuri): Melo­dii de Lohr şi de Molloy: Idilă de Lineke. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO Ciclul ..Prefeţe devenite cărţi funda­mentale"­­ Perpessicius . ..Pseudoki­­neaheticos" de Al Odobescu. 21 00: D-ra Nedia Chebap­pian. Sport. 21 20- Muzică românească-Orchestra Radio dirii de Tbr Rogalski : voce D-na Lia Botez: Corul Radio dirii de Ion Croitoru • Rngabkl • Potpuriu pe motive populare roninești (voce: D-na I.la Botez): Botjoeiu- Cantata (Orche­stra si Corul Radio) 22 03: Ora oficială; Radio-iurnal 22 "­ Transmisie dins Restaurant'.)" ARO-PALACE" din Braşov-Orchestra Bibiceanu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDE SCURTE 23.00 : Continuarea transmisiei din Braşov-Orchestra Sibiceanu. 23.23 : Muzică uşoară şi de dans (discuri); Potpuriu de valsuri de Höh­ne; Melodie din „Nanon“ de Melchior şi Melodie de Stolz (voce: Johannes Hoesters); Vals şi Fox de Grothe (vo­ce: Marika Rökk) ; Când dragostea moare-vals de Crémieux; Tinouca de Castegnaro şi Grenada de Guerrero (voce: Tino Rossi); Melodie de Jary ; Mabel-tango de Nachrichter; Fox de Jeschek 24.00; închiderea emisiunii Expoziţii In sala ,,Dalles“ se inch­ide astăzi expoziţia de pictură Vera Veslovschi Niţescu, expoziţie ce a interesat mult pe iubitorii de artă Persoanele care au reţinut lucrări sunt rugate să le ridice Intre orele 10—18, sala fiind deschisă fără în­trerupere. * Vernisajul expoziţiei de pictură Ion Turcuilescu va avea loc Duminică 1 Martie, ora 11 a. m., la Ateneul Ro­mân. Expoziţia va rămâne deschisă până la 18 Martie. Doina Basarabiei Vânt de toamnă, vântule, Spune jalea dorului. Mamei şi feciorului, Dorul fiilor pierduţi, Dacă-i grabnic freamătu-ţi. Vânt de toamnă, vântule, Usca frunza cornului, U­scă jalea dorului, Poartă ’n zarea hăului. Uscătura codrului, Uscătura dorului. Vânt de toamnă, vântule, Pe-acolo pe unde-i trece. Tot morminte te-or petrece; Colo’n stepa cu ciulini, Şi’n pădurile de spini Sunt morminte fără miel. Caută să nu le’ncurci, Cată cel Basarabean. Dus de-acasă de duşman; Iar aripele-ţi de vânt De-or simţi la vre-un mormânt, Jalea dorului de mamă, Nu fugi, îl ia în seamă ! Las’atunci la capul lui Uscătura codrului, Uscătura dorului, — Amândouă să’ncrucească, Dorul lui să-l potolească, Vânt de toamnă, vântule ! DONICA BORIS Deja A. C. T. Astăzi Sâmbătă, ora 20, are loc la Asociaţia creştină a tinerilor (str. Vasile Alecsandri nr. 6, a XXIV-a reuniune socială în cadrul căreia se va sărbători „Ziua mărţişorului“. Conferenţiază pr. Dem. Iliescu Palanca despre „Tineretul pe linia ortodoxiei“ . In program muzică ins­trumentală, vocală, declamaţii, scene vesele. Intrarea liberă. Şezători premilitare Duminică 1 Martie ora 3 jum. d. a. are loc în sala căminului cultural Tei din strada Maica Domnului 8, prima şezătoare dată de premilitarii din subcentrul 7, sub conducerea artistică a scriitorului Nicolae N. Leoveanu. Programul, alcătuit din recitări, mo­­noloage, dialoguri comice, trio de mu­zicuţe, cor bărbătesc şi arii naţionale, executate­­ de taraf, va începe cu un „Cuvânt înainte“, rostit de d. coman­dant subit. Gh. Popescu şi se va În­cheia cu „Atacul", scenetă vitejească de Vasile Militaru. Concerte Astă seară la ora 9:20 se va da le Radio un mare concert religios alcă­tuit numai din lucrări de-ale auto­rilor români. Concertul este pus sub conducerea d-lor C. Rogalski şi I. Croitoru. Cu acest prilej se va executa şi una din cele mai de seamă lucrări mu­zicale, „Cantata“ a distinsului com­pozitor I. Buhoci. De la Academia de Ştiinţe Secţiunea de zoologie şi botanică a Academiei de Ştiinţe din România ţine şedinţe de comunicări Sâmbătă 28 Febr. 1942, orele 4.30 d. a., în amfiteat­xul Negreanu, facultatea de ştiinţe, et. I. Dr. G. Vasiliu şi Beat. Popescu; Cercetări asupra nutriţiei naturale la păstrăv; Dr. G. Vasiliu; Revizuirea siste­matică a Plecopterelor din România; Prof. C. C. Georgescu şi P. Cret­zoiu; Varietăţi şi forme de Quercus Virginiana şi Quercus pubescens în România; Dr. V. Zaharescu: Un nou caz de dioctophymoză canină. CALENDAR Sftmbătă 28 Febr. 1948 ORT.: Cuv. Par. Vasile Mărturisito­rul. CAT.: Sf. Macarie M. PROT.: Roman. TEATRE I OPERA: Casa cu trei fete. NATIONAL: mat.: O scrisoare pier­dută; seara: Hamlet. STUDIO; mat.: Tinereţe; seara: Ge­lozia. COMOEDIA: mat. şi seara: Papa Li­­bonnard. ALHAMBRA; mat. şi seara: Bing-Blng-Melody. SĂRINDAR: mat. şi seara: Frumoaa» aventură. SAVOY: mat. şi seara: Noroc Tana*«. T. NOSTRU: mat. şi seara: Iluzia feri­cirii. MUNICIPAL: mat.: Păcatul Iul Năl­ăt seara: Papa se lustrueşte. T. LEONARD: mat. şi seara: N'ans bărbat de lăsat. T. MUŞATESCU: mat. şi seara: Doi sergenţi. MUNCA ŞI LUMINA: mat.: Barbă- Cot; seara: Nas­sus. CINEMATOGRAFE­­ Centru ARO: „Tovarăş la drama­er Origen Rogers şi Ronald Colman, jurnal. SCALA: „Vulturii Japoniei“, jurnal japonez şi jurnal ONC. CAPITOL: „Tosca“, jurnal ONC. TRIANON: „Tigrul din Eschnapur" şi jurnal. REGAL: „Laila“ cu Aino Tanke, jur­nal. SELECT : „Irene" eu Anna Neagle, Jur­nal. ROXY: „Angelica“ şi Jurnal. PALAS: „Pe veci a ta". Jurnal Nr. C­ARPA: „Lupi de mare" şi jurnal. TINERETULUI : Cassa Rotschild, jur­nal. FEMINA: „Dragoste de ţigane*" cu Estrelita Castro, jurnal. NISSA: „Submarinele atacă" şi jur­nal. OMNIA: „Intermezzo", jurnal şi re­vistă. BIZANTIN: „Richard al vi-lea", Jur­nal. FRANKLING „Prima decepţie", jur­nal. C­artttere AIDA: „O viaţă Întreagă“, Jurnal. ALCAZAR: „Istoria se repetă", jurnal. AMERICAN: „Stukas“, jurnal. BARCELONA: „Zenobia", jurnal el revistă. CARMEN: „Johny Apolo", jurnal. CARMEN-SYL­VA: „Calea triumfului“, jurnal, trupă. COTROCENI: „Intermezzo”. Jurnal. CRÂNGAȘI: „Un vals de odinioară", jurnal. DACIA: „înaltă trădare". Jurnal. DIANA: „Bufallo Bill“, jurnal şi re­vistă. DICHIU: „Cavalcada eroică", Jurnal şi revistă. EDISON: „Aripi frânte", Jurnal şi re­vistă. FLORIDA: „Dama de cupă", Jurnal şi revistă. GLORIA: „Calea triumfului", Jurnal. ILEANA: „Vila Popilor“, jurnal. ISBANDA: „Nevasta lui Adam“, jur­nal. HA: „Păcatul“, jurnal. LIZEANU: „De la Mayerling la Serate­­vo“, jurnal. MARCONI: „Istoria te repetă”, jurnal şi trupă. MARNA: „Răscoala bunilor", şi trup*.­MILANO: „O noapte hotărâtoare", Jur­nal. MIORIŢA: „Iadul verde", Jurnal. MODEL: „Alarma lb miezul nopţii*, revistă. MEXIC: „Tarzan In Junglă", Jurnal. NONI: „Copil In luptă cu viaţa", jur­nal. FACHE: „Capricii", jurnal. PARIS: „Beau geste", revistă. REX: „Cântecul Aişei“, jurnal. SPLENDID: „Iubirea lor", jurnal. TRIUMF: „Bestiile roşii“, jurnal de război şi completare. UNIC: „Cântecul Aişei", Jurnal. UNIREA: „Magia junglei", jurnal. VENUS: „Bestia umană", Jurnal. VERGU: „Aripi frânte", jurnal. VOLGA: „Magia junglei", jurnal. VOLTA-BUZEŞTI : Cântăreţul nebun, jurnal şi revistă. Opera Luni în sala teatrului Naţional va­ avea loc prima reluare a celebrei opere „Don Juan“ de Mozart, având în dis­tribuţie pe d-nții : Şerban Tassiah, George Niculescu-Basu (care va cânta pentru prima dată rolul Leporello), Viorel Chirideanu, Alexandra Grozita, Victoria Costescu-Duca. Conducerea muzicală o ve avea maestrul Alfred Alessandrescu, iar di­recţia de scenă Constantin Pavel. Orchestra simfonică a armatei fiind un turneu la Cernăuţi cu ansamblul Operei noastre, matineurile de Sâm­bătă 28 Februarie şi Duminică 1 Mar­tie sunt suspendate. Ateneul Român Se aduce la cunoştinţa generală că începând de Duminică 1 Martie cu conferinţele Ateneului Român cum­ şi prelegerile Universităţii Ateneu­lui se vor ţine in mod regulat 18 ora 6 p. m. Noui cursuri la Academia Germană Academia germană, lectoratul B­u­­cureşti, str. Berzei 9, telefon 5.87.20, începe la 1 Martie cursuri nouii de începători pentru adulţi. înscrierile se fac zilnic dela orele 10—1 şi dela 4—7 (afară de Sâmbătă după masă). TEATRUL­­ COMEDIA Director SICA ALEXANDRESCU VASILIU BIRLIC NORA PIACENTINI I lini O Martin reluarea marelui succes L­UINI M­­­OI HO comedia muzicală DRAGOSTE lu CARTELA cu VASILIU BIRLIC, NORA PIACENTINI, VIRGINICA PO­PESCU, ANGELA MATEESCU, NICULESCU BUZĂU, MIR­CEA SEPTILICI, LULU POPESCU, ROMEO LAZARESCU si ION TALIANU Telefon 4371­0 71 ULTIMELE 2 ZILE LEBOUISARO cu Miffi Fetris

Next