Curentul, aprilie 1942 (Anul 15, nr. 5074-5101)
1942-04-01 / nr. 5074
RNUL XV, No. 50748 PAGIH! 5 LE! ! z 0 dreaptă judecată germană de PAMFIL ŞEICARU • Sunt preţuiri menite să crească lergiile luptătoare ale poporului român, înlăturând îndoelile, uminând orizonturile, coborînd în sufletele noastre certitudini de viitor. In aceste vremuri nimeni nu avarie o afirmaţie fără să cumpănească îndelung fiecare cuvânt, simţul de răspundere nuanţând utilizarea fiecărui cuvânt, căutând să nu lase libertatea unor răstălmăciri. Şi cu atât mai mult un ministru al Reichului nu s’ar încumeta să facă declaraţii care au, în chip firesc, şi un conţinut politic, fără să rezume exact ceva mai mult decât impresii, sau convingeri personale, adică să remime opinia oficială a Reichului asupra României. D. dr. Wilhelm Stuckart, aecdtptar de Stat al Reichului, a venit la noi, a luat contact cu realităţile româneşti, căutând să verifice organizarea noastră, capacitatea Statală. Ce înseamnă capacitatea Statală a unui popor ? însuşirea de a răspunde necesităţilor ţării, de a pune rânduială în realităţile răvăşite de împrejurări vitrege, de a organiza imediat o nouă provincie şi a o încadra îngemănând-o structurii ţării, îşi are un rost stăruinţa cu care d. dr. Wilhelm Stuckart, subliniază, în declaraţiile făcute ziarului „Timpul“, valoarea administraţiei noastre care, pusă in faţa unor serii de probleme, atât în Bucovina, cât şi în Basarabia şi Transnistria, a ştiut să le aducă imediat soluţiile impuse de împrejurări. Insistent s’a făcut împotriva noastră o foarte activă propagandă defăimătoare, în ceiace priveşte capacitatea noastră Statală. Adesea s’a utilizat împotriva noastră acel exces al spiritului de autocritică ce ne este specific. Nu aflăm nimic bun în tot ce facem, dar această nemulţumire îşi află origina într-o continuă aspiraţie, spre ceva care poate să fie desăvârşit. Noi nu suntem mulţumiţi niciodată, dar în această continuă nemulţumire stă o voinţă aprigă de depăşire, în acest neastâmpăr al spiritului românesc este un freamăt de viaţă intensă, tânără. Nu ne înţepenim în mulţumirea mediocră a ceiace suntem, ne ridicăm împotriva înfăptuirilor de azi, fiindcă stăm sub chinuitoarea stăpânire a ceiace vom fi mâine. Şi din tumultul de viaţă, din plenitudinea tinereţii noastre cu tendinţe de critică totală s-au scos argumente menite să reprezinte temele de defăimare a noastră , suntem loviţi de o organică incapacitate statală. De ce ? Fiindcă nu rămânem cu ochii holbaţi de admiraţie în faţa a tot ce realizăm, ci râvnim înfăptuiri desăvârşite. Lăsăm altor popoare această slăbiciune a autocontemplării; cum nu suntem obosiţi, noi practicăm excesul autocriticei. Dar iată că vine o judecată obiectivă, autorizată în măsura în care spiritul german reprezintă geniul organizării Statale. Ne spune d. dr. Wilhelm Stuckart : „Dacă îmi este îngăduit să-mi rezum impresia generală, trebue să-mi exprim convingerea că administraţia românească din Basarabia, Transnistria şi Bucovina a reuşit prin iniţiativă şi energie, să presteze o activitate constructivă deosebit de preţioasă şi de importantă. Oameni de acţiune, funcţionari şi ofiţeri cari nu fug de răspundere, au înţeles să atace şi să soluţioneze cu elan variatele probleme ce se pun in toate sectoarele vieţii. Experienţele făcute aici în domeniul practic pot constitui, socotesc eu, utile indicaţiuni pentru reorganizarea administraţiei româneşti la care se lucrează în prezent. Peste funcţiunea naţională ce o îndeplineşte administraţia românească, atât în provinciile eliberate, cât şi în Transnistria, ea reprezintă, prin realizările ei, o contribuţie esenţială la aşezarea nouei ordine europene“. Nu se poate nu mai cuprinzător elogiu făcut puterilor organizatoare ale Statului nostru şi cu atât mai la timp sunt venite aceste întremătoare aprecieri, cu cât ele ratifică anticipat misiunile viitoare ce ne vor fi incredinţate. Noi intrăm îmr-o nouă fază a istoriei noastre, împrejurările ne impun un rol ce nu poate fi asemănat cu nici unul pe care l-am avut în trecut, ni se cere respiraţia politică şi capacitatea statală care să corespundă nu numai proporţiilor teritoriale, ci şi misiunii europene ce vom avea aici în Sudestul Europei. Şi fără îndoială d d. dr. Wilhelm Stuckart va fi fost în deosebi fericit să facă aceste constatări, cu cât ele îndreptăţeau tot ceea ce Germania aşteaptă în viitor de la România, ale cărei însuşiri le descoperă cu o manifestă bucurie. Dar d. dr. Stuckart, secretar de Stat al Reichului, nu s’a mărginit numai la aprecieri asupra însuşirilor noastre de organizatori în teritorii răvăşite de sinistra dezordine bolşevică, ci s’a simţit obligat să vorbească şi de „armata română, care, legată printr’o strânsă frăţie de arme cu cea germană, se bate şi continuă să se bată într’un chip desăvârşit“. Dl. dr. Wilhelm Stuckart a găsit cuvinte în deosebi de înţelegătoare a sforţărilor eroice ale naţiei, a tot ce se sbate în sufletul românesc: „Mă gândesc însă şi la marile eforturi pe care poporul român le-a făcut în domeniul economic şi care formează de asemenea o contribuţie esenţială la terminarea victorioasă a războiului, precum mă gândesc şi la marile jertfe de sânge şi bunuri pe care le-a făcut acest popor român şi continuă să le facă“. Aceste eforturi şi jertfe nu vor fi zadarnic consimţite de poporul român. Ele nu ajută numai ca Europa să fie eliberată de primejdia bolşevismului şi de tutela plutocraţiilor anglo-americane, ci ele vor trage greu în cumpănă atunci când se va stabili definitiv noua ordine europeană şi mai ales a Sud-Estului european, când ele vor putea primi o dreaptă preţuire. Dl. dr. Wilhelm Stuckart, secretarul de Stat al Reichului, a rezumat, cu o impresionantă fidelitate, crezul românesc şi a înţeles pentru ce ne batem, pentru ce acceptăm sacrificiile. Noi suntem neam de ţărani ce nu obţinem nimic fără sfidăm din plin jertfa sângelui Este sensul patetic al întregii noastre istorii. Englezii au plătit scump eșecul lor dela St. Nazaire BERLIN, 30 (Rador). — Se află din sursă militară că englezii au plătit scump eșecul lor dela St. Nazaire. Vedetele rapide engleze, martore ale înfrângerii, plutesc și acum ca epave arse in largul estuarului Loirei. Printre britanicii cari au scăpat cu viaţă şi au fost făcuţi prizonieri, se află şi sublocotenentul Stewart Hill, care a făcut următoarea deschnire a atacului din acea noapte : Comandam una din vedetele rapide având misiunea de a arunca in aer unele menajamente din port. Dar vasul nostru a fost atins de proectilele artileriei înainte de a putea ajunge la coastă. In cele din urmă, luându-ne după lumina farurilor germane, am reuşit să ne apropiem de coastă. Mulţi dintre camarazi însă fuseseră ucişi de focul artilerei germane. După o luptă corp la corp cu marinarii germani, am fost făcuţi prizonieri. Eu sunt rănit, dar sunt fericit că am scăpat cu viaţă, raţiune de hărţuire“. Iată genul tis „manşete“ de ceza se serveşte presa japoneză pentru a anunţa, în detaliu, întreprinderea britanică împotriva St. Nazaire-ului. Deşi nu se fac încă comentarii, manşetele subliniază totuşi faptul că această acţiune britanică nu era decât o încercare de diversiune, spre a creea un al doilea front pentru Soviete. Faptul că 95 la sută din vasele de transport care au luat parte la această întreprindere au fost scufundate, este mai ales scos un relief de presa japoneză. Incoherenţa propagandei britanice ROMA, 30 (Rador). — Iată plima dovadă a incoherenţei propagandei britanice: Postul de radio Londra a anunţat Luni dimineaţa că „atacul efectuat de forţele britanice împotriva portului Saint Nazaire a reuşit pe deplin, forţele puse un joc reîntorcându-se în Anglia". După o oră, Agenţia REUTER a transmmis o corespondenţă a trimisului său special, care laudă faptul de arme întreprins şi adaugă textual : „Această acţiune ne-a costat scump. Cei mai mulţi dintre soldaţii care au luat parte la operaţiuni au fost ucişi sau capturaţi". * TOKIO, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNB transmite : „Marea Britanie nu este nici măcar în măsură de a face o ope Consiliul de război al Pacificului ROMA, 30 (Rador). — Din Washington se anunţă oficial creiarea Consiliului de război al Pacificului, din care fac parte delegaţi ai Australiei, Nouei Zelande, Canadei, Chinei, Marii Britanii şi Statelor Unite. Preşedintele Roosevelt a fixat data primei şedințe pe ziua de 1 Aprilie. Colonelul Millaner în numele Fuehrerului decorează cu Crucea Militară pe ofițeri și soldați din corpul automobilistic italian de pe frontul din Africa de Nord. După discursul d-lui Eden Comandamentul politic şi militar german nu poate decât sa-şi întărească credinţa sa în victoria finală BERLIN, 30 (Rador). O notă oficioasă declară: Ministrul de externe al Angliei a rostit Duminică un discurs la Wales, in care a lăudat armata sovietică şi a pretins că şi Anglia a contribuit la succesele bolşevice prin livrarea de material la scadenţa convenită. D. Eden a vorbit despre „valurile permanente de livrări engleze în Rusia“ afirmând că la Crăciun, când a fost la Moscova, s-a putut convinge singur de cantitatea şi numărul carelor de asalt, al avioanelor şi muniţiilor, sosite pe frontul bolşevic. La Berlin, aceste afirmaţii sunt sSBUvpae căti cu o. ew.kW nl .i „Times“, care afirmă că ajutorul englez pentru Rusia nu funcţionează însă aşa cum trebue ,precum şi cu scrisoarea preşedintelui Roosevelt adresată ministrului marinei Knox, scrisoare care a fost cunoscută deabia de câteva zile şi prin care se cerea o executare mai promptă a livrărilor pentru Uniunea^Sovietică. La Wilhemstrasse se declară că poate d. Eden va fi văzut pe frontul sovietic tancuri şi avioane după celebra reţetă a „satelor lui Potemkin In orice caz aceste Informaţii atât de deosebite lasă să se întrevadă o confuzie strategică politică şi propagandistică destul de semnificativă. Nu se vede nicăieri o linie dreaptă şi o teză comună —• »• declară la "Williernstrasse — că comandamentul politic și militar german nu poate decât să-și întărească credința sa in victoria finală. 0. Eden desminte pe șeful sin de guvern BERLIN, 30 (Rador). — O notă oficioasă declară : La Berlin este socotit ca foarte interesant următorul pasaj din discursul rostit Duminică de către ministrul de externe britanic, Eden : „Trecem în acest moment prin perioada cea mai întunecată a războiului. In Europa, aliaţii şi puterile Axei se pregătesc în aşa fel încât este posibil să se ajungă la hotărirea finală din această luptă. In asemenea condiţii, discursurile nu sunt absolut deloc indicate. Vremea de azi este vremea eforturilor puternice şi neobosite. Noi am luat obiceiul să declarăm că victoria este sigură. Dar victoria nu este sigură decât pentru cei ce o merită. In multe privinţe, perioada pe care trebue să o înfruntăm acum va trebui să fie mult mai grea chiar decât in vara anului 1910, după prăbuşirea Franţei, când rămăsesem singuri". Aceste declaraţii reţin atenţia cercurilor politice germane, deoarece ele sunt în contradicţie absolută cu încercările mereu înoiite ale d-lui Churchill. O uriaşă manifestaţie comunista la Londra STOCKHOLM 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Corespondentul din Londra al Ziarului pentru comerţ şi navigaţie anunţă că Duminică a avut loc o manifestaţie uriaşe în piaţa Trafalgar Square, la care au luat parte numai elemente comuniste. Pe soclul monumentului lui Nelson din această piaţă, se aflau numeroase pancarte cu lozinci bolşevice. In spatele tribunei, se puteau vedea imense fotografii ale lui Stalin şi Ciang Kai Shek. Pretutindeni fluturau drapele roşii, iar manifestanţii purtau insigne sovietice. Oratorii cei mai radicali au obținut cele mai vii aclamații. Vizita ministrului german dr. Stuckart la Odesa In primul plan, mijloc, dr. Stuckart, ministru secretar de Stat al Reichului, stânga, d. prof. G. Alexiami, guvernatorul Transnistriei şi suita, în portul Odesei, urcând treptele spre statuia lui Becfeelieu, întemeetorul oraşului MUergg! I Aprilis !§4! Director: REDACȚII S t.r «• 1 f " ftodaefț« v. Secretariatul Secretarul gen. Redacția politics Redacția sportivă Provincia Biroul comenzilor, ADMIN Bei v/e d M TELEFOANEL*’: SJMÍ5? 3.10.86 1.84.40 3.40.88 3.27.53 4.89.28 !: TRAŢTA Nr. 6 Óiab. directorului Adtorul delegat Contab fi depoz. A bon. fi pulicit. Control gen- Expect Tipografia Personalnl, Contenciosul 4.84.41 5,54.83 3.40.89 3,40:84 1.33.33 4.84.48 1.92J9 Proprietar: „Curentul” S. A. R. Tribunalul Won. Registrul publicațiilor. No. 174093S Taxa poștală plătită in numerar conferro adresat direcţiei generale P. T T. No. 29.744,1939 Abonamente: anual 1200 lei ; şase luni 600 lei- trei luni 350 lei Instituţii de stat fi particulare, două sub etaj 4 sute lei anual * ‘z'.- vhat’ y,,v .*»Ti'j i. ■ ■' r.Vt'.fir^f- V • c' ‘ BERLIN, 31. — Discursul ţinut de conducătorul statului român, Mareşalul Antonescu, la Breaza, in faţa membrilor organizaţiei Muncii române şi germane, este comentat pe larg de presa germană. In comentarii, se scoate în relief puterea de convingere a expozeului făcut In acest discurs, care a stârnit in capitala Reichului un viu interes.* Berlin se menţionează, paralel cu discursul Conducătorului Statului Român, cuvântarea primului-preşedinte al Consiliului bulgar, Filoff. Astfel, după cum remarcă „Dienst aus Deutschland“, consideraţiunile făcute de bărbatul de stat român dau în vileag concordanţa intimă cu factorii nouii comunităţi europene, in timp ce declaraţia şefului guvernului bulgar exprimă strânsele raporturi externe ale acestei ţări şi participarea sa efectivă la solidaritatea Europei întregi. Corespondenţa oficioasă germană trage concluzia că există o deplină „solidaritate europeană în întregul Sud-Est“. Un discurs al lui Eden Cercurile politice din capitala Reichului iau atitudine faţă de discursul rostit la Walles de ministrul de externe englez. Eden a vorbit despre efluviul neîntrerupt al materialului de răsboiu englez livrat Rusiei Sovietice, dar spre mare lui nefericire, tocmai îu ziua când îşi arăta mulţimei talentul său oratoric, avioanele germane, împreună cu o formaţie de distrugătoare germane, atacând un convoiu britanic ce se îndrepta cu presiune maximă către coasta rusească, trecând pe la Capul Nord, i-a pricinuit considerabile pierderi. S-a demonstrat astfel cum ajunge acest efluviu de material de răsboiu englez la sovietici. Patru vase de comerţ aparţinând acestui convoiu, au fost, după cum se ştie, avariate cu torpila, timp pe un mare vas de 10.000 tone, care avea o încărcătură de care blindate americane şi de muniţie, a fost trimus pe fundul mării de distrugătoarele germane. Berlinul consideră discursul lui Eden un răspuns dat cuvântării lui Maisky, pentru a se desvinovăţi de imputările sovieticilor, cum că Englezii nu lucrează îndeajuns pentru aliaţii lor moscoviţi. Mai mult, stârneşte stupefacţie declaraţia lui Eden, prin care acesta pune la punct minciunile şefului său, Churchill, când spune: „Actualmente noi trăim cea mai amarnică vreme a războiului. Perioada in care ne aflăm este cumplită ca aceea din vara lui 1949“. Interesant că Churchill, acum 4 zile, declarase că situaţia actuală a Angliei este mai bună decât aceea ,de acum un an. Aceste contradicţii, pe de o parte, şi imputările reciproce anglo-sovietice, pe de altă parte, estra eterizează — după cum se menţionează la WHhelmstrasse — eeuftizia strategică, politică şi propagandistică, din tabăra inamicului, în timp ce în tabăra germană iese din ce in ce mai mult in relief încrederea in victoria finală. * Acțiune* germană încununați ,** succes, din apele nordice, împotriva convoiului inamic destinat să debarce la Murmansk material de războiui-anglo-saxon, atrage din nou atentia'‘asupra problemei transporturilor 'd* material de războiu anglo-saxoni către Rusia Sovietică. Cercurile militare berlineze amintesc, eu acem, prilej, cuvintele lui Roosevelt că:„E mai uşor să fabrici în U. S. A. un car, blindat, decât să-l transporţi până în Uniunea Sovietică“. Tăria unităţilor navale de războiui, destinate protecţiei convoiului atacat de distrugătoarele germane,scoate*în vileag însemnătatea dată de Washington şi Londra acestor transporturi', de material de războiu în favoarea sovieticilor. Proectele lui Cripps faţă de India Proectele pe care Cripps le-a adus acum, la cunoştinţa poporului hindus, în numele guvernului britanic, sunt comentate în capitala Reichanni şi supuse celei mai acerbe critici. La Wilhelmstrasse se subliniază, in deosebi, următoarele puncte ce scot in relief intenţia Britanicilor de a înşela încă odată pe hinduşi: 1. — Făgăduelile făcute nonore!«! indiani vor intra în vigoare abia după terminarea războiului. Deoarece Englezii și Americanii vorbesc despre un războiu de lungă durată, și cererile Indiei urmează să sufere o amânare indefinită. 2. — Tutela militară și în materie de politici externă va rămâne, mai departe, în mâinile britanice, astfel încât nu se poate vorbi despre o adevărată libertate a Indienilor. 3. — Sub pretextul de a protegui minorităţile confesionale din India, Anglia vrea să-şi mențină dominația, folosind principiul de: „divide et lapera". O deplina solidaritate europeană Prin telefon dein corespondentul nostru din Berlin Situația fronturilor de luptă de ST. BECEANU Ofensiva germană de primăvară. Sovietele recurg la ultimele rezerve Ziarul „Sunday Times" cdusapră un articol important asupra ofensivei germane de primăvară. „Germania știe că va face supremul efort. Preparativele «4 sunt prea importante pentru a putea fi ţinute secret. Nimic nu arată că numai frontul rusesc va fi atacat, In mod excepţional. Din punctul de vedere al ajutorului material dat Rusiei, ziarul nu-i contestă legitimitatea, dar este de părere că va trebui ca englezii să-l facă in detrimentul forţelor din Orientul Mijlociu. Majoritatea celor care se ocupă cu aceste probleme susţin că primul atac va fi dirijat împotriva Sovietelor şi că deci trebue trimise acestora mai mult material decât s’a trimis până în prezent. .Această părere este justădar este mai mult decât sigur, că primul efort nu va fi suportat de către trupele sovietice, ci de trupele noastre din Orientul Mijlociu. Lor le-ar veni sarcina de a apăra Egiptul, Ciprul, Siria şi Irakul şi ele vor trebui să dispună de cele mai mari rezerve de tancuri şi de trupe deoarece expedierea materialului după declanşarea atacului ar necesita cel puţin 3 luni.” Războiul în Răsărit Ştirile care sosesc de pe frontul oriental arată că sovieticii au început în sectorul de Sud atacuri cu efective de cavalerie. Informaţiunile din ultimul timp semnalau încă de mai înainte adunări de trupe de cavalerie in bazinul Doneţului, cari erau puse la dispoziţia guvernului Timoscenco cu scopul de a porni o nouă ofensivă. Aceasta are o importanţă deosebită în ansamblul operaţiunilor căci ne arată că Sovietele au ajuns la ultima rezervă de care mai dispun. Se ştie că marile unităţi de cavalerie sunt întrebuinţate în operaţiuni numai în exploatarea succesului şi în urmărire. In acest scop masa cavaleriei este ţinută în spatele frontului, ca rezervă generală a armatei, gata ca atunci când se produce o ruptură a frontului să fie svârlită prin spărtura făcută pentru a acţiona repede asupra liniilor de retragere ale adversarului. Cavaleria nu se întrebuinţează în celelalte acţiuni şi in special este oprit a fi utilizată in acţiuni de stabilizare, contra unui front constituit decât numai in caz de extremă nevoie, când celelalte mijloace au fost epuizate. Comandamentul bolşevic a recurs la cavalerie — rezerva generală a armatei sovietice — ceea ce denotă că celelalte mijloace au fost epuizate. Dar întrebuinţarea cavaleriei în astfel de cazuri nu are şanse de reuşită. Privim deci cu optimism şi această ultimă incercare a comandamentului bolşevic. De altfel, Informaţiunile sosite de pe front ne arată In mod categoric respingerea atacurilor cu grele pierderi pentru bolşevici. Acţiuni navale In dimineaţa de 30 Martie a avut loc o luptă navală intre forţe de escortă adversare formate din crucișetoare și distrugătoare și intre distrugătoare germane. . O torpilă a atins un crucișător brî(Continuule in pag. fa) mwMm. mw * $§y?s&: frontul din mitralieră antiaeriană germană (PK. Ob).