Curentul, aprilie 1942 (Anul 15, nr. 5074-5101)

1942-04-01 / nr. 5074

S (8 pagini? \ SPORT Se vor disputa matchuri în cadrul Cupei Basarabia In ultimul timp Rapid, Unire», Ve­nus si Juvemtus intention»» să orsr»­­nisa*e de Paşti im turned numit al celor „patr«i‘‘. Proeetul nu er» râu..­­da­r din rana* că V. R. F. A.-ni a decis că in zilele de S îi 6 Aprilie să. se dispute Cupa Basarabiei, proec­­tu!­e«|«r „patra" a căzut. Oricum programul foot-ballistic­­»sear promite, dată fiind valoarea e­­chipeior ce vor juca Duminică de C»r­pitală. Aşa­dar Cupa Basarabiei va fi pro­Echipa naţională de box va susţine în cursul acestui an două matchuri internaţionale. Primul match O va «us­tru* 1« Za­greb cu selecţionata Croaţiei Această dispută 'urmează să se desfăşoare la începutul lunii Maia In­­­er­ea acestei întâlniri F. R. Boxul va alcătui cel mal bun efectiv In locul Inmnenlai {iasca! gramată numai te seria a asoea (Bucureşti) ţi se vor disputa match­u­­rile următoare : VENUS—C­ARMĂM Acest match deși programat oficial se crede că se va disputa amical. Tot în zilele de 5 și 6 Aprilie se vor disputa încă două matchuri: JUVENTUS—RAPID ȘI SF. STUDENŢESC—UN. TRICOLOR Aceste matchuri desigur că vor fur­niza un spectacol frumos, pentru a reprezenta cu brio valoarea boxului românesc peste hotar*. Al doilea match internaţional ce-l va susţine echipa noastră este acel cu Italia. Federaţia respectivă italiană a pro­gramat acest match pe luna August. Totuşi nu-i exclus ca întâlnirea pu­gilistică româno-italiană să se dis­pute în cursul lunii iunie în Capitală. Box Când se vor disputa matchurile cu Italia și Croatia Duminica ce a trecut, a fost, bogată de evenimente sportive, îndrăznim să facem o afirmaţie, ştiind că foot-ball-ul ca şi cmss-ul Si-au început sezonul cu programe „forte", iar boxul a avut Duminică o zi de activitate prodigioasă. La Bucureşti, s-au disputat majo­ritatea întâlnirilor. In Cupa Basarabia, favoriţii Rapid şi Juventus au învins pe Unirea Tri­color şi Vemis fără mari eforturi. Tot Duminică s-a disputat în Capi­tală prima etapă a returului campio­natului naţional, caracterizată prin amânări şi forfait-uri. Pentru cupa de cross „Nicu Sfe­­tescu" au luat startul 40 concurenţi, cifră­ remarcabilă pentru un început de­ sezon. ..de la cluburile: Victoria, St. Român,. ,C. E. R. şi P. I. T. Trofeul a fost câştigat de Victoria prin tota­­lizarea punctelor de la începători şi juniori. Cu acest prilej s-a format e­­chipa naţională, care va pleca la Za­greb. Boxul a avut o zi neagră. Nu din pricina boxeurilor, cari par că şi-au revenit la adevărata menire ci din pricina celor cari judecă toarta mat­­churilor, şi cari nu-şi cunosc datoria. Ştefan Florescu, Marin Dobrescu, Popa Ion şi C. Stănescu, au furnizat pe învingători. Mielu Doculescu un învingător fără altă cinste decât acela de a fi rezistat până la urmă unui adversar mai bun ca el. Cupa Basarabiei la Braşov, a dat învingător pe U. A. R., iar la Galaţi pe Gloria C. F. R., prima luptând cu Metan, iar secunda cu D. V. A. La Timişoara C. F. R.—Chinezul C. A. M. T. au terminat la egalitate, iar la Reşiţa U. D. R. şi S. S. M. R. şi-au împărţit punctele (1—1). La Cugir, Ionea, prima clasată în seria IV nu s-a prezentat la material cu V. M. Cugir, reîncepând un sis­tem ce părea a fi eliminat din men­talitatea grupărilor şi anume acela de a nu se prezenta la match decât a­­tunci când şansele indicau o victorie. Toate sporturile Retrosped­ian­ din ţară Roşe ai vânturilor SAMBATA 4 Aprilie echipa noas­tră de aVetu­m va părăsi ţara cu des­tinaţia Zagreb, in vederea materiului cu Croaţia. * ADMIRA a reuşit un­ draw in compania­ Rapidului 1-1, Matchul s-a disputat la Viena pe cadrul cam­pio­­natului Catmarkului * LA 19 IULIE se va disputa cam­pionatul ciclist al Franţei, afirmă confratele ,,L'Auto".­­ VIFORUL DACIA conduce în cla­samentul campionatului naţional de rugby, urmată de Stadiul Român. * RIPENSIA, Chinezul C.A.M.T., E­­lectrica şi­ C. F. R. (Timişoara) vor organiza de Paşti în capitala Bana­tului un mare turneu pascal. U. A. S. R. VENUS ţine o şedinţă ex­traordinară. Duminică* 12 Aprilie în şcoala ISf. Voevozi" din calea Ori­­viţei. * PANAITESCU-Zigota îşi va pune Luni titlul în joc în faţa lui Ion Chi­me, în cadrul reuniunii pascale. BERTOLA, cunoscutul CicMat Ita­li , a câştigat o ■interesantă cursă cicl­istă ce­ a avut loc la Buenos Ai­res. De reţinut este faptul că prin­tre concurenţi erau cei mai buni ci­clişti ai Argentinei. ——«xoxoxex •;axox*x«x—— Bibliografie A apărut lucrarea d-lui (fa. Oreste A. Ansatasiu : „Spre o m­ai bună aşe­zare a marei industrii cu privire spe­ciali asupra Basarabiei", prefațată de d. prof. Siniion Mehedinţi. Intre alte probleme lutcrare* »« ocupă cu hidroelectrificarea Oltului, Prutu­lui şi Nistrului. IICI8UL III SMIIIII TfeATRUL MARIA Fl­OTTI ln fi*c»re s*»stă la 8.30 extraordinara comedie FRUMOASA AVENTURA cu MARIA FIX OTTI, Tintei Cocea, Nelly Sterian, Cella Marion- Donna Carozin, Virginia Stateescu, N©ra Vasilescu, Viorica Geor­­giîscu, C. Lungratu­, Iordănescu-Bruno, Marcel Enescu, Marcel An­­ghelescu, Oh. Matutză, C. Vârtejeanu, N. Ridulescu, C. Bratiloveanu și H. Bulftoski. Regia : Sică Alexandrescu MARIA FII,OTTI­­m .Darul pssiic al poporului nostru e b 0(U'âeteri«tie, pe care de mult timp e băgat-o de segmă, cu deplină dreptate, njarde V,­­Alecsamtei spu­nând că „Românul e născut poet“ fapt ce a făcut să zâmbească în bat­jocuri pe semidocţii superficiali Po­porul român a simţit Întotdeauna o nevoie sufletească să versifice in­­tâmplari înseninate din viaţa lui.­­­Daci răsboiul trecut a fost cântat în multe, versuri populare, (o parte din­­ele fiind adunate şi in colecţia noas­tră „Poesi­a milităriei şi a Crăciunu­lui de pe Valea Argeşului“), — con­trariu sărăciei de inspiraţie în aceas­tă privinţă din poezia cultă, chiar de pe acuma se arată încolţind poeziile războiului actual ca nişte flori pe zim­beşe de sub zăpada care nu s’a luat încă. Poporul nostru nu e în stare numai să faci războiul, ci să-l şi descrie. E bine să se cunoască aceste ver­suri spre a putea înţelege cu câtă frumuseţe ştie Românul să-şi dăru­­­­iască viaţa lui, pe care o iubeşte mult ca orice om sănătos, dar nu atât încât să nu­­şi-o jertfească împroş­­elind moarte între duşmani, oricând Ţara i-o cere. Şi apoi glasul luptăto­rului, pe cel ce merită a fi ascultat mai mult­ decât oricare altul, mai ales astăzi. . ■ Vom­ înfăţişa aci câteva din aceste versuri depe valea Argeşului. Iată cu câtă­­bu­năvie povesteşte un tânăr, ţăran despre războiul dus mai deunăzi, de par’că nici n’ar fi văzut moartea cu ochii : „Foaie verde viorea Două mere ’ntr’o­bsteşi Şi-am plecat la Moscova. Şi să vezi rusoaicu­i Cum mai secer’ grănili Şi le strânge fir cu fir, Faţa lor, un trandafir. Dela Nistru pârii® Bug Să vezi Ruşii cum­ mai fug Şi iar verde iarbă creaţă Calu’ paşte şi nechiază. Rusu’ plânge şi oftează. Stai, Rusule, nu ofta, Basarabia este-a mea Cu Ucraina-alăturea". (Corn. Băieţi, jud. Muscel ; alte variante asemănătoare şi în jurul Piteştilor, Curtea de Argeş, Costeşti). E aci voia, bună, caracteristică os­taşului nostru care nu şovăeşte de a pomi la drum de războiu lung cu „două mere ’ntr’o basma". Deaseme­­nea el pune In contrast bucuria ca­lului său care „paşte şi nechează“, faţă de scăderea moralului Ruşilor învinşi. Apoi mândrul luptător îşi spune drepturile lul asupra Basara­biei şi chiar al Ucrainei unde a luptat şi luptă ca un leu. Tot astfel, s’a reluat vechiul motiv al înşirării întâmplărilor milităreşti: recrutarea, încorporarea, etc. după numărătoarea ceasurilor, — de data aceasta adaptate la războiul actual: „Acu’ ceasu’ bate unu, La Odeia bate tu»**. Acu’ ceasu’ bate două, Noi pornim la luptă nouă!... etc. (Com. Mugeteşti, jud. Argeş). Unii soldaţi, mai ştiutori de carte, cari au putut afla mai amănunţit de prin ziare câte ceva­ despre politică, simt­ îndemnul de a înfiera chiar cu brutalitate — potrivită împrejurări­lor — pe duşmanul pe care-l batjo­coresc : „Frază verde ca spanacu’ A văzut Stalin pe dracu'. Pe tovarăş Molotov L-a luat dracu’ de tot, Că Hitler cu pisăgeaua Le-a cam măturat tejgheaua; Şi-au fugit, măi frate, ’n pripi Spre Siberia iubită Unde astăzi stau destui Dint­re nătărăii lui. Generalii bolşevici O şterg toţi de pe aici. Ii cam frige la picioare Şi au aripi sburătoare. Timoşenco- mareşal Fugi ’n goana unui cer ; Da­r unde-i apa mai mare Se mai spală pe picioare Să poată fugi mai tare­­... Aoleu, frate Staline, aş­­t-aşi fac«f *âu, vrei», De-aşi pune mâna pe tine ! Din piele ţi-aşi face tobă Să putem să stăm de vorbi. De te-ar prinde cineva, Ar fi vai de pielea ta. Ţi s’au spus vorbe cam­ multe Vin Englejii să te-ajute, Insă fratele Chursil A luat-o pe tiptil, La­ America te gândeşti ! Eu ţi-o spun drept că greşeşti Că vremea este cam rea, Nu te poate ajuta; Nu-şi scapă nici pielea lor, Dar să-ţi mai dea ajutor!? (Com. Berevoeşti, jud. Muscel) Nu vrem să abuzăm de emoţia psihologică născută în sufletul citito­rului naţionalist când ia cunoştinţă de scrieri patriotice, spre a-l con­vinge, trecător, că tot ce cităm e artă. Versurile acestea, privite estetice­­şte, sun­t mai slabe, lipsite de pito­resc, prea raţionaliste, ca ori de câte ori autorul e semidoct sau locueşte la oraş, deoarece a pierdut atmosfera sufletească de naivitate patriarhală. Totuşi, sunt demne de cunoscut şi asemenea versuri, fiind grăitoare a­supra faptului că soldatul nostru ştie limpede pentru ce şi contra cui lupţi. De asemenea se poate vedea moralul ridicat al oştirii noastre. Ostaşul poet nu se mulţumeşte să facă numai cronica rimate ale întâm­plărilor trăite In războiu, un fel de reviste săteşti, — ci îşi descrie adesea starea lui sufletească din timpul lup­tei. Astfel, un soldat îşi arată încre­derea lui un noroc, cum îi stă bine ostaşului. Cuvântul său e sincer şi familiar de par’că ar vorbi tânărul la şezătoare sau într’o scrisoare către iubită : „Alaltăieri s’a ’ntămplat Să se spargă un gran­at; Lăngă mine s’a aprins Şi-am rămas, Leano, neatins Leano, n’am să pier un foc Că eu sunt om cu­ noroc. Şi-amăndoi la fel suntem D’aia, măndro, nu mă tem". (Com. Beleţi, jud. Muscel şi com. Câineni, jud. Argeş). Dacă instinctul de conservare li inspiră ostaşului întărirea prin auto­sugestie — cum învaţă şi Em­emié, — tânărul nu poate să înlăture din poezia sa avicară, versuri!* de dor: „Şi-am trimes o răndunea Să zboare la casa mea Să se 'nalţe luând cu siron Casa, curtea şi ogorul. Şi pe aripi­le să-mi la­s Rouă de pe gura ta". (Com. Bereţi, jud. Muscel). Tot în stil nostalgic, epistolar, e înfăţişată şi elegiaca pomenire a ca­marazilor şi superiorilor morţi pentru patrie. Nici gând să se înspăimânte de jertfele acestora, dar nu-i lasă inima să nu vorbească iubitei sale despre ele, ca spre a-i inspira gânduri potrivite cu măreţia gravă a prezen­tului : „Măndru, fi-am trimis scrisoare Tocmai din Rusia mare In Odesa sunt pomi mici Şi morminte de bolşevici. (Com. Beleţi şi corn Vră­­­neşti Muscel). Acest sfânt memento i se pare os­taşului îndepărtat cu atât mai tre­buitor iubitei sale, cu cât se teme, ca orice îndrăgostit, asupra credinţei ei. Intr’o poezie umoristică, ostaşul întors acasă, îşi îndreaptă bănuiala cu vădit dispreţ, asupra celor rămaşi la vatră, fireşte: „Foaie verde matostnt Spune măndru-adevărat Cine mi te-a sărutat Cit am fost mobilizat ? (Com­ Beleţi şi V­răneşti, Jud. Muzeal; com Zărneşti, jud Argeş; com Prea­ileş de Sus jud. Vişea). Trecem peste poeziile de răniţi seamănă mult cu cele din războiul trecut. Poetul popular, cu gândul la rize boiu, nu se mulţumeşte doar să dess­crie întâmplări dintr'­un trecut atât de recent, ci face chiar profeţii des­pre viitorul apropiat S­entimen­tahi­mul său de totdeauna e o slăbiciune care nu dăunează cu nimic eroismu­lui său — şi Achile plângea — : „Foaie verde şi-o secară Plânge Muscelu' se-om­oară. Că-i răsboiu la primăvară Şi pleacă voinicii iară Foaie verde, foaie lati. Pleacă corpu­ ’n­â' armată. Pleacă Muntenia toată, Pleacă dorobanţi-eroi . S’a dus floarea dela noi". (Com. Bel­ţi, jud M­ucel). De obiceiu însă, deosebim înfrun­tarea pe care dârzul ostaş român, atât de combativ, al M. S. Regelui Mihai I şi al Mareşalului Antanasiu, o face armatei josnice a bolşevicilor fugăriţi : „Dă Staline Moscova Cum ai dat fi Odesa ! Staline, armata ta Mincă cocorii din ea Tun­urile tale grele, Cântă bufniţa pe ele !". (Corn. Costeşti jud.­­ Ittp* Poezii populare româneşti inspirate de războiul actual de D. AL. NANU Amin ! Moartea ziaristului Iancu Dragotescu Duminică 29 Martie s'a stins idte viaţă, după doi ani de grea şi chi­nuitoare suferinţă, la spitalul Cen­tral de boli nervoase ,i apoi la os­piciul Râul Vadului din Râmnicul Vâlcea, în vârstă de 17 de ani, zia­ristul Iancu Dragotescu retemee­­torul săptămânalului naţionalist „Naţiunea Română" din Silistra. In urma tristelor evenimente din 1940, ziaristul Dregoetescu se stabili provizoriu la Bucureşti unde imbolnăvindu-se de nervi şi suferind şi de ftizie, moare aşa de tânăr de casa de sănătate, lăsând in urma sa o mamă şi soţia ne­mângâiate. Bun român şi remarcat slarist el făcea parte din Uniunea slariş­­tilor Dobrogeni şi era membru de­votat al Federaţiei Naţional* Presei din provincie, ——■*•*•*•** •****«**«——• începerea concursului de externat in medicină Rri a teceput la ministerul sănă­tăţii şi ora rotirilor sociale concursul de externat al spitalelor din Bucu­reşti. La acest concura­riou înscris 390 candidaţi pentru sei« 120 locuri pu­­blicatce vacant®. D. prof.­­*I. P. TOMEBOJJ, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale des­chizând prima şedinţă a concursului a mulţumit studenţilor osii s­au In­sert, la acest concurs şi cam­ trecând prin toate gradele ierarhiei medicale extern, intern, medic secundar, medic primar vor ocupa posturile de con­ducere ale sănătăţii publice. In noua organizaţie sanitară —­­ spus de ministru — nu avem destui medici şi de aceea de ultimii doi a­ni am reuşit să atragem către profesiu­nea medicală un număr important de tineri şi apoi nu avem medici specia­lişti care ne trebue. Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale să lucreze în strânsă colaborare cu facultatea de medicină pentru a da ţării medicii de care are nevoe. Organizaţia sanitară va îndruma pe viitorii medici în spitale şi în labora­tor, specializându-i şi pregătindu-i în direcţiile în care starea sanitară a poporului nostru o cere. Prin Institu­ţia externatului şi internatului se vor selecţiona medici buni, medici pre­gătiţi şi aceia cari vor ocupa în vii­tor cele mai însemnate posturi de conducere în organizaţia sanitară. Concursul de faţă se dă de condi­­ţiuni excepţionale faţă de tarecu. Nici­odată la un concurs de externat nu au fost atâţia candidaţi, niciodată nu au fost atâtea locuri vacante şi nici­odată externii nu au avut o salarizare mai bună. D. ministru a terminat vvând can­didaţilor succes la acest, concurs. Imediat apoi a Început exa­minarea candidaţilor de către comisie, de sub preşedinţia d-lui dr. C. Enescu şi dr. Eugen Mumu­. A dim­ers* a g©nora r ă a asociaţiei pensionarilor Casei Muncii C. F. R. In conformitate cu art. ÎS din statut membrii asociaţiei generale a pensio­narilor şi pensionarelor Casei muncii C. F. R. sunt convocaţi In adunăre ge­nerală ordinară, în ziua de 30 Aprilie 1942 ora 9 dimineaţa , In localul soc. „Locomotiva", din calea Gri­vi­ţei nr. 213 Bucureşti. Dacă In această zi nu se va întruni numărul de membrii cerut da statut, şedinţa adunării generale se va amâna pentru ziua de 16 Mai 1942, când se va ţine cu orice număr de membri pre­zenţi, la aceeaşi oră şi in acela« local, cu următoarea ordine de zi : darea de seamă asupra gestiune! anului 1941 ; raportul comisiunei de cenzori ; apro­barea bilanţului şi contului de profit şi pierderi pe anul 1941 ; descărcarea consiliului de gestiunea »« ; votarea bugetului şi a cheltuelilor de adminis­traţie pe anul 1942 ; diverse chestiuni în legătură cu bunul mers al asocia­ției.-----pxsvovsx • SXSXSXS«—— P. Georgescu Calafras, ,Cum am cucerit viaţa" Cartea aceasta apărută pentru în­tâia oară în anul 1939, revede lumina tiparului într’o nouă ediţie. Nu este vorba în această carte, cum nu a fost nici în viaţă, de a face elogiul capitelului bănesc, ci de a afirma o valoare de o Înaltă ţinută etică naţională : principiul muncii — normă supremă a existenţei. Instări­­rea materială nu apare, astfel ca un ţel, ci ca un corolar firesc al efortu­lui neobosit şi al priceperii nedes­­­minţite. „Cartea aceasta — spune autorul însuşi — o tipăream chiar dacă aş fi strâns un capital de zece ori mai mic decât cel strâns până azi. Ari nu e vorba de bani propriu zis, ci numai de mijloacele întrebuinţate de mine pentru a cuceri viaţa şi pen­tru a fi folositor neamului meu, pe măsura umiliului rol ce am jucat. Curentu­l »MUL XV, N®, 507i, Miermirl I »proS« 194* ■B9ÜI =555 L La zl brichete: ocuim e penis blagoslovite a pămămtehzl sud* ■*« Meat tsMsaoua șl încă •* mal lae* muH« risipă eu temusi* d* te*, te alt» târi, und« «oarei» apun* mal ds vf*m* ea la sal, căldura lemnului de ■ob« a ajuna Inc« d* mult un lux la orașe. Cineva «pansa că pe acolo, asemenea căldură se prescris de medici, cu rețetă, pentru anume bol­navi cu dara de mănă... Foots să fie o glumă. Un prieten de-al meu Insă, mi-a povestit un lucru serios: aflăndu-se, nu prea de multe ▼rome la Londra, se Încălzea In odaia hotelului vărănd căte un șiling in caloriferul automat din părete. Eșea căldura de acolo, cum ies ca­ramelele din automatele de pe la noi. Dar numai aşa, o sfărăială de un şiling, şi opaiţul amorţia. Dacă vroiai căldură mai multă, mai băgat un şiling, apoi altul, şi iar altul... Iată does nu m'a necăjit aproape defel, păţania de med dă un Ari, cănd nişte pungaşi de pe şoseaua Colentinei, aşa au putere ss­te el, mi-au luat vamă căteva brichete. După multe alergătură şi bătae de cap, Încălcasem de te un de­posit, intr'un ghiodu ţigănesc strămt şi lung căt un coşciug, cărămin­ de acelea negre făcute din praf de cărbune, c­elu, tărăţe de lemn, şi mă Întorceam mulţumit către casă. Dar sunt... Îndărătul ghiod­ului, ca după un mort cănd 11 petreci la groapă. Cărăuşul, un ţigan din oct care umblă şi după hora vechi, tşl ducea căluţul de dărlogi. Adică nuci mult 11 tărat căci căluţul acela rolb cu coamă plăviţă, era elab­­are şi avea deasupra gribdnului o rosătură de ham Înfiorătoare, o bubă deschisă căt o tungi­ică In care sr h putut să moaie cu mămăligă cărăuşul cu toţi dănducii Iul. Oroalnică privelişte !... Şi cănd să trecem finde drumului de Her dinspre cămpul Moşilor, lată că bariera bălţată se lasă, un şuerat prelung şi parcă o pagubă răsună departe, poposim. Venea un tren de marfă, jos In ţărănă, lângă barieră era o moviliţă de raană de boabe risipită de la vreun alt cărăuş poate, ori pasă acolo Înadins. Căci ce să veri ?... Un vlăjgan, o haimana a barierelor, se apropie de movi­iţa de boabe, la un pumn, şl ca cel mat dibaciu sca­mator. Începe să arunce boabele d» aer, să le prindă In vărful nasolul, tn degetul cel mic. In botul ghetei... Eu căscatu gura la el. Şi «• »« mal veni­t.„ Cănd bariera trenului se ridică, şl tntorsel lor faţa către ghiodul meu, cam vreo şase perechi de brichete zburatei« din gră­madă ca nişte ciori fără aripi... Mi le­­uraseră tovarăşii scamatorului, alte haimanale de barieră. Stăteau pe şosea pălcuri-pălcuri şi jucau barbut*. * Mă găndii atau­ci la şarlatanul «ceta­tea navala lui Marek Twain, care a turnat un pumn de atice pe gâtul und biete broaşte. Apoi tari rism­ : dacă in loc de mazăre era acolo o moviliţâ de bria­şte ardei şi Îmi da un praf In ochi T... Apel, mal reflectând, mâ Întrebai : dar poliţia ce păzeşte T._ Copilul este o fiinţă sacră Nicolae Ballstrol public* sub a cert titlu un reportaj, bogat ilustrat, cu privire la grija deosebită pe care Re­gimul fascist o dovedeşte fată de co­pil, în revista „Tempo" redactată in limba român* Copiosul sumar al ulti­mului număr mai cuprinde următoare­le articole însoţite de o bogată ilus­trare : „Politica războiului1* ; „Căpi­tanii curagioşi“; Uşurinţă şi lumi­nă“ ; „A fost scufundat un submarin vrăşmaş"; „Pentru ce bombardăm Malta“ ; „Spune-mi cum umbli ca să-ţi spun cine eşti" ; „Călătorie In­diligentă"; „Portretul lui Palazzeschi"; „In casa R.“ ; „Cei mici“; „Greutatea de a juca tennis" ; „Timp pierdut“ ; „Viata artificială a orhideei" ; „Regi­­forii la lucru“ ; „Plină de șiretenie, femeia farmecă cu ajutorul ciorapu­lui“ ; „Mari cuceriri in domeniul mă­­tăsei Italiene". Cuprinsul este com­pletat de un minunat reportaj In cu­­ori naturale din viaţa aviatorilor din pustiu, cum şi de rubrica traducerilor din noua poezie­­italiană «­ rubricei» literară, arheologică, medicală şi cine­matografică. Acest număr Înseamnă o nouă bi­ruinţă din punct de vedere al textelor şi al materialului fotografic cu totul inedit. Teatrul eroic In cadrul spectacolelor de probă de teatru eroic, organizate de direcţia cul­­turală a municipiului, se va reprezenta astăzi. Marţi, la ora 4 d. a., In sala tea­trului Municipal, din b-dul Schitu Mă­­gureanu nr. 1, „Si ne aducem aminte", adaptare după Mircea Ridulescu, „Ste­jarul din Borşeşti", adaptare după „Troiţa Neamului" de Mioara Reme­ri eseu şi „Izbânda datoriei" (actul 9) de Petre N. Pancu. Intrarea gratuită es­tnvtastrism­ «li­berate de organizatori la sediul Comi­tetului de iniţiativă (etr. Principatele Unite «5, tel. 3.61.49), «au 1* Oara tea­trului la ora spectacolului. Invitațiile pentru spectacolul amânat de săptămâ­na trecut sunt valabile. Un festival de poezie şi muzică româneasca la radio spaniol MADRID, 30 (Radar). — Corespon­dentul Agenţiei RADOR transmite : Duminică seara la orele 21,30 a avut loc la Radio Nacional de Es­­piiia, un festival de poezie şi muzică românească, deschis printr’o confe­rinţă a scriitorului Gaetano Anir­­eto, urmată de recitări din Eminescu şi din poeţii noştri contemporani. Festivalul s-a încheiat cu Rapsodia Română de George Enescu. ARTISTICE-CULTURALE Audiţia de sfârşit de trimestru de la gimnaziul militar muzical In cadrul gimnaziului militar muzi­cal, cu ocazia plecării elevilor in va­canţa de Paşti, a avut loc, în prezenţa unui select auditor, a VII-a audiţie muzicală. D. R.-cd­. Niţescu Nicolae, arată în­tr’o scurtă cuvântare, rostul cultural şi educativ,al acestui gimnaziu şi ros­tul profesional muzical. Urmează audiţia muzicală, execu­tată, în întregime de către elevii gim­naziului, compusă din bucăţi selecţio­nate, din marii compozitori streini şi români. Ansamblurile corale şi instrumen­tale au fost conduse de d. maior Zvâncă Constantin, directorul de stu­dii muzicale. Printre ascultătorii ce au participat au fost d-nii inspectori generali di­dactici : I. I. Bujor, Mihail Moldovnan şi Vlarcei Botez, apoi d. tot. col. Ve­­luda, d. maior Iosif Klein şi d. maior N. Vlădescu. Secret d® Sfat CVin fratele Dinu Moroisnu « terminat nat • comedia fai trei sete. Intitulată "„Secret 4* Sfet”. ■ . . . K vorh* 4» o p(««l uşoară cu «obiect actual şi cu abundente situaţii comice, ■ducând p* serii, personagii cu con­cepţii extravagante — şi prin aceasta, ridicole — şi ereind absurdităţi, înfă­ţişate — potrivit mentalităţii lor — cu cea mai desăvârşită candoare. Plice va H reprezentată In actuala stagiune de vară. Citiţi CURENTUL potir* COPÎI şi TRIEREI POPAS TRIST Pe SatgfArt păcură lumină, P« srtdc« M aşterne fum.... O floare palidă te­anină Pe fcraţa­ 4, aplecat epre Sum. Re­etwee, lacrima pdndtrM prelinge drum... şi, ’ndurerest Se ’nalţă cântul «Winttell Din gemurile ce-au­ pleoştt Cornelia Marfa Oenttol ) SPECTACOLELE CAPITALEI Marți 81 Martie 1941 ORT. : Cat. Ipatie Ks. CAT. : Sf-te Kallete«. PROT. : Enoch. TEATRE I OPERA: Reisch». NATIONAL: Janen Jian. STUDIO: Fascinație- COMOEDIA: Dragoste i carteW. ALHAMBRA: Reisch». SĂRINDAR Frumoasa aventerA. SAVOY: Săracii' Gică. T. NOSTRU: Iluzia fertetek. MUNICIPAL: Heidelberg*! de altă dată. T. MUSATESCU: Relache. MUNCA și LUMINA. Premieră: Car­tea cu visari. CINEMATOGRAFE • Centru ARO: Careana la fler ac Etica Cegani, Luisa Ferda, Gino Cervi și Mamii Girota, Jurnal. SCALA: Logodnicii — I promert epeti — cu Gino Cervtor, Dina Spapiu­, jurnal. CAPITOL: Nick Carter, sweetru de­tectiv, jurnal Nr. A ARPA: „Pisica «filbateen“, jurnal O. N. C.­Ufa. TRIANON: Monumentul Indian, Jur­nal. REGAL: Favoritul impărătesei, Jafuri. SELECT: Oameni Noi cu Harry Baur si jurnal nou. ROXY: Toaca si jurnal. PALAS BD. : Hotel Bacher, jururi. FEMINA: Pinocchio, jurnal. TINERETULUI: Stan «i Bran aviatori, jururi-FORUM: Dragecte scutite de ramă jurnal. BIZANTIN: „Moartea eberită",­­ re­vistă. OMNIA: „DUzelul feerini, jurnal și revistă. FRANKLIN: Luna da mere in Balt, Jur­nal. NISSA: Imperiu Argentina in Oăște­ani Alsei, jurnal. Cartiere AIDA: Aripi frănte, Jurnal. ALCAZAR : Spaima s pionilor, jurnal, revistă. AMERICAN : Mr. Mote la jurnal. BARCELONA: Bsettile resu, revistă. BUC. NOOT: Johnny Aprils“, și revistă. CARMEN : Interneme, jantei CARMEN-SYLVA: Răsaeria jurnal şi revistă. COTROCENI: Fini­tei Frankcactris, Jurnal. CRANGAHI: Ccpit la teptă in jurnal. DACIA: Richard ai III, Isram­. DIANA : Aventurile celor I tari, jurnal şi revistă. DICHIU: „Sudan“, jurnal şi re «dată. EDISON : Lanţuri efărămate, -----­şi revistă. FLORIDA: Făcatul şi jurnal. GLORIA: Totul pentru tine. __ ILEANA: Cavalcada fantastică, nai. IZBANDA: Tinerea neagră, tururi. LIA: Istoria se repetă, istam­. LIZEANU: Vulpea arginti* IsresL MARCONI: Dragoste de ţigancă, ja*de nai şi revistă. MARNA : Chemarea revistă. MILANO : „Paradisul burlserior", jap* nai. MIORIŢA : Setul meu flirteasă, jururi MODEL : Fugarii, jurnal şi revistă. MEXIC: Viaţa şi suferinţele Ini­us* Edison, jurnal ş­i revistă. NERO : întoarcerea lui­riski-Kid, jur­nal. NONI: Tragedie Imperială, JurnaL ODEON : Biruitorii aerului, Jurnal. PACHE : Intermezzo, jurnal. PARIS : Angelica, jurnal al revisML REX : Pe veci a te­st jurnal. SPLENDID : Dragoste de jur­nal. TOMIS: Mizerabilii şi jurnal. TRIUMF: Fiul lul Frankmteln, juraşi, UNIC. (Bul. Filantropia *T) Dama «O­cupă, jurnal şi compl­etar«. UNIREA: Povestiri vienese, jurnal, A'ERGU: Magia Junglei, jurnal şi re­vistă, VENUS: Prim*! sărut, jurnal. VOLGA : Melodia unei nopţi, juraşi «I revşltă. VOLTA BUZEŞTI : Stufen«, jururi ti revistă. ternri (W* vietti, jsrari şl Marţi 34 Martie 4932 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 91 POSTUL PE UNDE SCURTE­­­S3 18.30 : Ora dimineţii : Deschide­rea emisiunii. Radio Jurnal Muzică variată (discuri). închiderea emisiunii 11.30 : Poşte militară radio. 12.00: Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucraineană. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI tr.80 : Deschiderea emisiunii. Muzică variat* (discuri) : Preludiu de Rosse ; Două lieduri cântate de Lotte Lehmann; Adagio-uri din sonia „Patetica" și „So­nata lunii" de Beethoven , Agnus Dei tie Bizet (voce : Heinrich Schlusnus) , Adagio cantabil* din „Quartetur in re major Nr. 3" de Haydn; Caro mio ben de Giordani (voce : Heinrich Schlua­­nus) ; Ultima primăvară și Dureri de Grieg ; Te Deum de H­endel ; Cor po­pular german ; Intermezzo din „Sora Angelica“ de Puccini ; Cântec de noap­te de Elgar ; Preludiu în do diez mi­nor de Rachmaninoff 13.50; Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal 14.20 : Muzică variată (discuri) : An­dante religioso de Thomé şi Lied de Reger. 14.30 : Ora răniţilor. Muzică variată­­(discuri) : Preludiu din „Lohengrin'' de Wagner; Fragment din „Concertul nr. 2“ de Vivaldi ; Andante din „Concertul pentru pian și orchestră, nr. 4 In sol major" de Beethoven ; Simfonia In fa major nr. 3 de Brahms 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 91 POSTUL PE UNDA SCURTA 17.30: Emisiuni speciala in limbile rusă si ucraineană 17.50 : Stirile serviciului german. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Trio de flaute: Hristache Popescu, M Teodo­­rescu și Voicu Ciobanu. Fr. Kuhlau- Trio Nr 1 în sol major. 18.25: Triplu quartet vocal „Bradu Boreanu” dir de G Danga: G Danga: Heruvic; Vornichievici: a) Răspunsu­rile mari: b) Pre Tine Te lăudăm, T Theodorescu 18.48' D-na Margareta Capeleanu­­vioară și Th. Rogalski-pian: Louis Pier­ce: Sonata l­a pentru vioară şi pian RADIO ROMANIA 19.15: Poşta Militară Radio. RADIO BUCUREȘTI Muzică variată (discuri! 19.50: Jurnal in limba tonei. 20.00: Radio­,turuii. 20­ 10: Corul Radio dirijat da prof. Ion Croitoru; G. Kiriac: Mântoeît* Doamne; G Cueu: Sfinte Dumne-sule; B Anastasescu; Axion; G Cu­eu: Nu pricep curată, cor cu salo bariton; E*­remia Alexandrescu; I. Croitoru: Măr­turisi­ţi-vă Domnului; T. Georgescu: Pre tine te lăudăm, solo sopran: P­rw» T Cheosseian; T. Teodorescu: Faricit bărbatul. 20.40: In grădina Gheisemani, de Dem. Theodores­cu 21.00: Orchestra Radio dir de Th­ota­galski: Beethoven: Introducere la ora­toriul „Hristos pe Muntele Măslinilor’­; Haendel: Concerto grosso Nr. 1; J. W. Bach: Concert brandemburghez­in ra major pentru clavecin, flaut şi violă (solişti: Paul Jeb­sen, Hristache Popes­­cu şi D Teodoru); P. Em. Bach: Con­cert în re major 22 20: D-ra Angela Popescu (veac); Haendel: Largo din opera „Xerxe“; (J. Frank; Procesiunea; G­rims; şi Când de pre lemn); b) De frumuseţea fe­cioarei Tale. 22.35: Rodica Soutzo - plan' Cezar Franck: Preludiu, coral şi fugi ' RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 91 POSTUL PE UNDA SCURTA 28.00: Muzică variată - discuri: Frag­ment din Requiemul de Verdi (corurile şi orch. Operei Scala dir. de Carie Sabario) 24.00: închiderea emisiunii, RADIO MOLDOVA (293 m.­ 13.00: Deschiderea emisiunii Muzică religioasă apuseană (discuri). 13.20- Radio-ju­rnal (I) 13 30- Muzică de P­eethevsm (discuri). 14.00 Radio-jurnal (II). 14.20: Muzică variată (discuri) 15.00: închiderea emisiunii de psisig, 18.30: Fragmente simfonice (discuri)­ 18.50: Jurnal în limba misă, 19.00- Muzică religioasă (discuri) 19.15' Actualităţi culturale 19 30: Muzică variată (discuri) 20.00: Conferinţă Prof. Niţfilescu: (îe sunt vitaminele ? 20.15' Muzică variată continuar­e (discuri) 20 30: Radio-jurnal (IV) 20.40: Corul Mitropoliei dir!j*t d* 4. Corp Muzică religioasă ortodoxă. 21.00 Muzică simfonică (discuri) 22.00 Radio-jurna! • (TV) 22 30 Coruri de copii (discuri) 22 30' închiderea emisiunii mmm

Next