Curentul, aprilie 1942 (Anul 15, nr. 5074-5101)
1942-04-01 / nr. 5074
S (8 pagini? \ SPORT Se vor disputa matchuri în cadrul Cupei Basarabia In ultimul timp Rapid, Unire», Venus si Juvemtus intention»» să orsr»nisa*e de Paşti im turned numit al celor „patr«i‘‘. Proeetul nu er» râu..dar din rana* că V. R. F. A.-ni a decis că in zilele de S îi 6 Aprilie să. se dispute Cupa Basarabiei, proectu!e«|«r „patra" a căzut. Oricum programul foot-ballistic»sear promite, dată fiind valoarea echipeior ce vor juca Duminică de C»rpitală. Aşadar Cupa Basarabiei va fi proEchipa naţională de box va susţine în cursul acestui an două matchuri internaţionale. Primul match O va «ustru* 1« Zagreb cu selecţionata Croaţiei Această dispută 'urmează să se desfăşoare la începutul lunii Maia Inerea acestei întâlniri F. R. Boxul va alcătui cel mal bun efectiv In locul Inmnenlai {iasca! gramată numai te seria a asoea (Bucureşti) ţi se vor disputa matchurile următoare : VENUS—CARMĂM Acest match deși programat oficial se crede că se va disputa amical. Tot în zilele de 5 și 6 Aprilie se vor disputa încă două matchuri: JUVENTUS—RAPID ȘI SF. STUDENŢESC—UN. TRICOLOR Aceste matchuri desigur că vor furniza un spectacol frumos, pentru a reprezenta cu brio valoarea boxului românesc peste hotar*. Al doilea match internaţional ce-l va susţine echipa noastră este acel cu Italia. Federaţia respectivă italiană a programat acest match pe luna August. Totuşi nu-i exclus ca întâlnirea pugilistică româno-italiană să se dispute în cursul lunii iunie în Capitală. Box Când se vor disputa matchurile cu Italia și Croatia Duminica ce a trecut, a fost, bogată de evenimente sportive, îndrăznim să facem o afirmaţie, ştiind că foot-ball-ul ca şi cmss-ul Si-au început sezonul cu programe „forte", iar boxul a avut Duminică o zi de activitate prodigioasă. La Bucureşti, s-au disputat majoritatea întâlnirilor. In Cupa Basarabia, favoriţii Rapid şi Juventus au învins pe Unirea Tricolor şi Vemis fără mari eforturi. Tot Duminică s-a disputat în Capitală prima etapă a returului campionatului naţional, caracterizată prin amânări şi forfait-uri. Pentru cupa de cross „Nicu Sfetescu" au luat startul 40 concurenţi, cifră remarcabilă pentru un început de sezon. ..de la cluburile: Victoria, St. Român,. ,C. E. R. şi P. I. T. Trofeul a fost câştigat de Victoria prin totalizarea punctelor de la începători şi juniori. Cu acest prilej s-a format echipa naţională, care va pleca la Zagreb. Boxul a avut o zi neagră. Nu din pricina boxeurilor, cari par că şi-au revenit la adevărata menire ci din pricina celor cari judecă toarta matchurilor, şi cari nu-şi cunosc datoria. Ştefan Florescu, Marin Dobrescu, Popa Ion şi C. Stănescu, au furnizat pe învingători. Mielu Doculescu un învingător fără altă cinste decât acela de a fi rezistat până la urmă unui adversar mai bun ca el. Cupa Basarabiei la Braşov, a dat învingător pe U. A. R., iar la Galaţi pe Gloria C. F. R., prima luptând cu Metan, iar secunda cu D. V. A. La Timişoara C. F. R.—Chinezul C. A. M. T. au terminat la egalitate, iar la Reşiţa U. D. R. şi S. S. M. R. şi-au împărţit punctele (1—1). La Cugir, Ionea, prima clasată în seria IV nu s-a prezentat la material cu V. M. Cugir, reîncepând un sistem ce părea a fi eliminat din mentalitatea grupărilor şi anume acela de a nu se prezenta la match decât atunci când şansele indicau o victorie. Toate sporturile Retrospedian din ţară Roşe ai vânturilor SAMBATA 4 Aprilie echipa noastră de aVetum va părăsi ţara cu destinaţia Zagreb, in vederea materiului cu Croaţia. * ADMIRA a reuşit un draw in compania Rapidului 1-1, Matchul s-a disputat la Viena pe cadrul campionatului Catmarkului * LA 19 IULIE se va disputa campionatul ciclist al Franţei, afirmă confratele ,,L'Auto". VIFORUL DACIA conduce în clasamentul campionatului naţional de rugby, urmată de Stadiul Român. * RIPENSIA, Chinezul C.A.M.T., Electrica şi C. F. R. (Timişoara) vor organiza de Paşti în capitala Banatului un mare turneu pascal. U. A. S. R. VENUS ţine o şedinţă extraordinară. Duminică* 12 Aprilie în şcoala ISf. Voevozi" din calea Oriviţei. * PANAITESCU-Zigota îşi va pune Luni titlul în joc în faţa lui Ion Chime, în cadrul reuniunii pascale. BERTOLA, cunoscutul CicMat Itali , a câştigat o ■interesantă cursă ciclistă ce a avut loc la Buenos Aires. De reţinut este faptul că printre concurenţi erau cei mai buni ciclişti ai Argentinei. ——«xoxoxex •;axox*x«x—— Bibliografie A apărut lucrarea d-lui (fa. Oreste A. Ansatasiu : „Spre o mai bună aşezare a marei industrii cu privire speciali asupra Basarabiei", prefațată de d. prof. Siniion Mehedinţi. Intre alte probleme lutcrare* »« ocupă cu hidroelectrificarea Oltului, Prutului şi Nistrului. IICI8UL III SMIIIII TfeATRUL MARIA FlOTTI ln fi*c»re s*»stă la 8.30 extraordinara comedie FRUMOASA AVENTURA cu MARIA FIX OTTI, Tintei Cocea, Nelly Sterian, Cella Marion- Donna Carozin, Virginia Stateescu, N©ra Vasilescu, Viorica Georgiîscu, C. Lungratu, Iordănescu-Bruno, Marcel Enescu, Marcel Anghelescu, Oh. Matutză, C. Vârtejeanu, N. Ridulescu, C. Bratiloveanu și H. Bulftoski. Regia : Sică Alexandrescu MARIA FII,OTTIm .Darul pssiic al poporului nostru e b 0(U'âeteri«tie, pe care de mult timp e băgat-o de segmă, cu deplină dreptate, njarde V,Alecsamtei spunând că „Românul e născut poet“ fapt ce a făcut să zâmbească în batjocuri pe semidocţii superficiali Poporul român a simţit Întotdeauna o nevoie sufletească să versifice intâmplari înseninate din viaţa lui.Daci răsboiul trecut a fost cântat în multe, versuri populare, (o parte dinele fiind adunate şi in colecţia noastră „Poesia milităriei şi a Crăciunului de pe Valea Argeşului“), — contrariu sărăciei de inspiraţie în această privinţă din poezia cultă, chiar de pe acuma se arată încolţind poeziile războiului actual ca nişte flori pe zimbeşe de sub zăpada care nu s’a luat încă. Poporul nostru nu e în stare numai să faci războiul, ci să-l şi descrie. E bine să se cunoască aceste versuri spre a putea înţelege cu câtă frumuseţe ştie Românul să-şi dăruiască viaţa lui, pe care o iubeşte mult ca orice om sănătos, dar nu atât încât să nuşi-o jertfească împroşelind moarte între duşmani, oricând Ţara i-o cere. Şi apoi glasul luptătorului, pe cel ce merită a fi ascultat mai mult decât oricare altul, mai ales astăzi. . ■ Vom înfăţişa aci câteva din aceste versuri depe valea Argeşului. Iată cu câtăbunăvie povesteşte un tânăr, ţăran despre războiul dus mai deunăzi, de par’că nici n’ar fi văzut moartea cu ochii : „Foaie verde viorea Două mere ’ntr’obsteşi Şi-am plecat la Moscova. Şi să vezi rusoaicui Cum mai secer’ grănili Şi le strânge fir cu fir, Faţa lor, un trandafir. Dela Nistru pârii® Bug Să vezi Ruşii cum mai fug Şi iar verde iarbă creaţă Calu’ paşte şi nechiază. Rusu’ plânge şi oftează. Stai, Rusule, nu ofta, Basarabia este-a mea Cu Ucraina-alăturea". (Corn. Băieţi, jud. Muscel ; alte variante asemănătoare şi în jurul Piteştilor, Curtea de Argeş, Costeşti). E aci voia, bună, caracteristică ostaşului nostru care nu şovăeşte de a pomi la drum de războiu lung cu „două mere ’ntr’o basma". Deasemenea el pune In contrast bucuria calului său care „paşte şi nechează“, faţă de scăderea moralului Ruşilor învinşi. Apoi mândrul luptător îşi spune drepturile lul asupra Basarabiei şi chiar al Ucrainei unde a luptat şi luptă ca un leu. Tot astfel, s’a reluat vechiul motiv al înşirării întâmplărilor milităreşti: recrutarea, încorporarea, etc. după numărătoarea ceasurilor, — de data aceasta adaptate la războiul actual: „Acu’ ceasu’ bate unu, La Odeia bate tu»**. Acu’ ceasu’ bate două, Noi pornim la luptă nouă!... etc. (Com. Mugeteşti, jud. Argeş). Unii soldaţi, mai ştiutori de carte, cari au putut afla mai amănunţit de prin ziare câte ceva despre politică, simt îndemnul de a înfiera chiar cu brutalitate — potrivită împrejurărilor — pe duşmanul pe care-l batjocoresc : „Frază verde ca spanacu’ A văzut Stalin pe dracu'. Pe tovarăş Molotov L-a luat dracu’ de tot, Că Hitler cu pisăgeaua Le-a cam măturat tejgheaua; Şi-au fugit, măi frate, ’n pripi Spre Siberia iubită Unde astăzi stau destui Dintre nătărăii lui. Generalii bolşevici O şterg toţi de pe aici. Ii cam frige la picioare Şi au aripi sburătoare. Timoşenco- mareşal Fugi ’n goana unui cer ; Dar unde-i apa mai mare Se mai spală pe picioare Să poată fugi mai tare... Aoleu, frate Staline, aşt-aşi fac«f *âu, vrei», De-aşi pune mâna pe tine ! Din piele ţi-aşi face tobă Să putem să stăm de vorbi. De te-ar prinde cineva, Ar fi vai de pielea ta. Ţi s’au spus vorbe cam multe Vin Englejii să te-ajute, Insă fratele Chursil A luat-o pe tiptil, La America te gândeşti ! Eu ţi-o spun drept că greşeşti Că vremea este cam rea, Nu te poate ajuta; Nu-şi scapă nici pielea lor, Dar să-ţi mai dea ajutor!? (Com. Berevoeşti, jud. Muscel) Nu vrem să abuzăm de emoţia psihologică născută în sufletul cititorului naţionalist când ia cunoştinţă de scrieri patriotice, spre a-l convinge, trecător, că tot ce cităm e artă. Versurile acestea, privite esteticeşte, sunt mai slabe, lipsite de pitoresc, prea raţionaliste, ca ori de câte ori autorul e semidoct sau locueşte la oraş, deoarece a pierdut atmosfera sufletească de naivitate patriarhală. Totuşi, sunt demne de cunoscut şi asemenea versuri, fiind grăitoare asupra faptului că soldatul nostru ştie limpede pentru ce şi contra cui lupţi. De asemenea se poate vedea moralul ridicat al oştirii noastre. Ostaşul poet nu se mulţumeşte să facă numai cronica rimate ale întâmplărilor trăite In războiu, un fel de reviste săteşti, — ci îşi descrie adesea starea lui sufletească din timpul luptei. Astfel, un soldat îşi arată încrederea lui un noroc, cum îi stă bine ostaşului. Cuvântul său e sincer şi familiar de par’că ar vorbi tânărul la şezătoare sau într’o scrisoare către iubită : „Alaltăieri s’a ’ntămplat Să se spargă un granat; Lăngă mine s’a aprins Şi-am rămas, Leano, neatins Leano, n’am să pier un foc Că eu sunt om cu noroc. Şi-amăndoi la fel suntem D’aia, măndro, nu mă tem". (Com. Beleţi, jud. Muscel şi com. Câineni, jud. Argeş). Dacă instinctul de conservare li inspiră ostaşului întărirea prin autosugestie — cum învaţă şi Ememié, — tânărul nu poate să înlăture din poezia sa avicară, versuri!* de dor: „Şi-am trimes o răndunea Să zboare la casa mea Să se 'nalţe luând cu siron Casa, curtea şi ogorul. Şi pe aripile să-mi las Rouă de pe gura ta". (Com. Bereţi, jud. Muscel). Tot în stil nostalgic, epistolar, e înfăţişată şi elegiaca pomenire a camarazilor şi superiorilor morţi pentru patrie. Nici gând să se înspăimânte de jertfele acestora, dar nu-i lasă inima să nu vorbească iubitei sale despre ele, ca spre a-i inspira gânduri potrivite cu măreţia gravă a prezentului : „Măndru, fi-am trimis scrisoare Tocmai din Rusia mare In Odesa sunt pomi mici Şi morminte de bolşevici. (Com. Beleţi şi corn Vrăneşti Muscel). Acest sfânt memento i se pare ostaşului îndepărtat cu atât mai trebuitor iubitei sale, cu cât se teme, ca orice îndrăgostit, asupra credinţei ei. Intr’o poezie umoristică, ostaşul întors acasă, îşi îndreaptă bănuiala cu vădit dispreţ, asupra celor rămaşi la vatră, fireşte: „Foaie verde matostnt Spune măndru-adevărat Cine mi te-a sărutat Cit am fost mobilizat ? (Com Beleţi şi Vrăneşti, Jud. Muzeal; com Zărneşti, jud Argeş; com Preaileş de Sus jud. Vişea). Trecem peste poeziile de răniţi seamănă mult cu cele din războiul trecut. Poetul popular, cu gândul la rize boiu, nu se mulţumeşte doar să desscrie întâmplări dintr'un trecut atât de recent, ci face chiar profeţii despre viitorul apropiat Sentimentahimul său de totdeauna e o slăbiciune care nu dăunează cu nimic eroismului său — şi Achile plângea — : „Foaie verde şi-o secară Plânge Muscelu' se-omoară. Că-i răsboiu la primăvară Şi pleacă voinicii iară Foaie verde, foaie lati. Pleacă corpu ’nâ' armată. Pleacă Muntenia toată, Pleacă dorobanţi-eroi . S’a dus floarea dela noi". (Com. Belţi, jud Mucel). De obiceiu însă, deosebim înfruntarea pe care dârzul ostaş român, atât de combativ, al M. S. Regelui Mihai I şi al Mareşalului Antanasiu, o face armatei josnice a bolşevicilor fugăriţi : „Dă Staline Moscova Cum ai dat fi Odesa ! Staline, armata ta Mincă cocorii din ea Tunurile tale grele, Cântă bufniţa pe ele !". (Corn. Costeşti jud. Ittp* Poezii populare româneşti inspirate de războiul actual de D. AL. NANU Amin ! Moartea ziaristului Iancu Dragotescu Duminică 29 Martie s'a stins idte viaţă, după doi ani de grea şi chinuitoare suferinţă, la spitalul Central de boli nervoase ,i apoi la ospiciul Râul Vadului din Râmnicul Vâlcea, în vârstă de 17 de ani, ziaristul Iancu Dragotescu retemeetorul săptămânalului naţionalist „Naţiunea Română" din Silistra. In urma tristelor evenimente din 1940, ziaristul Dregoetescu se stabili provizoriu la Bucureşti unde imbolnăvindu-se de nervi şi suferind şi de ftizie, moare aşa de tânăr de casa de sănătate, lăsând in urma sa o mamă şi soţia nemângâiate. Bun român şi remarcat slarist el făcea parte din Uniunea slariştilor Dobrogeni şi era membru devotat al Federaţiei Naţional* Presei din provincie, ——■*•*•*•** •****«**«——• începerea concursului de externat in medicină Rri a teceput la ministerul sănătăţii şi ora rotirilor sociale concursul de externat al spitalelor din Bucureşti. La acest concurariou înscris 390 candidaţi pentru sei« 120 locuri publicatce vacant®. D. prof.*I. P. TOMEBOJJ, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale deschizând prima şedinţă a concursului a mulţumit studenţilor osii sau Insert, la acest concurs şi cam trecând prin toate gradele ierarhiei medicale extern, intern, medic secundar, medic primar vor ocupa posturile de conducere ale sănătăţii publice. In noua organizaţie sanitară — spus de ministru — nu avem destui medici şi de aceea de ultimii doi ani am reuşit să atragem către profesiunea medicală un număr important de tineri şi apoi nu avem medici specialişti care ne trebue. Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale să lucreze în strânsă colaborare cu facultatea de medicină pentru a da ţării medicii de care are nevoe. Organizaţia sanitară va îndruma pe viitorii medici în spitale şi în laborator, specializându-i şi pregătindu-i în direcţiile în care starea sanitară a poporului nostru o cere. Prin Instituţia externatului şi internatului se vor selecţiona medici buni, medici pregătiţi şi aceia cari vor ocupa în viitor cele mai însemnate posturi de conducere în organizaţia sanitară. Concursul de faţă se dă de condiţiuni excepţionale faţă de tarecu. Niciodată la un concurs de externat nu au fost atâţia candidaţi, niciodată nu au fost atâtea locuri vacante şi niciodată externii nu au avut o salarizare mai bună. D. ministru a terminat vvând candidaţilor succes la acest, concurs. Imediat apoi a Început examinarea candidaţilor de către comisie, de sub preşedinţia d-lui dr. C. Enescu şi dr. Eugen Mumu. A dimers* a g©nora r ă a asociaţiei pensionarilor Casei Muncii C. F. R. In conformitate cu art. ÎS din statut membrii asociaţiei generale a pensionarilor şi pensionarelor Casei muncii C. F. R. sunt convocaţi In adunăre generală ordinară, în ziua de 30 Aprilie 1942 ora 9 dimineaţa , In localul soc. „Locomotiva", din calea Griviţei nr. 213 Bucureşti. Dacă In această zi nu se va întruni numărul de membrii cerut da statut, şedinţa adunării generale se va amâna pentru ziua de 16 Mai 1942, când se va ţine cu orice număr de membri prezenţi, la aceeaşi oră şi in acela« local, cu următoarea ordine de zi : darea de seamă asupra gestiune! anului 1941 ; raportul comisiunei de cenzori ; aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierderi pe anul 1941 ; descărcarea consiliului de gestiunea »« ; votarea bugetului şi a cheltuelilor de administraţie pe anul 1942 ; diverse chestiuni în legătură cu bunul mers al asociației.-----pxsvovsx • SXSXSXS«—— P. Georgescu Calafras, ,Cum am cucerit viaţa" Cartea aceasta apărută pentru întâia oară în anul 1939, revede lumina tiparului într’o nouă ediţie. Nu este vorba în această carte, cum nu a fost nici în viaţă, de a face elogiul capitelului bănesc, ci de a afirma o valoare de o Înaltă ţinută etică naţională : principiul muncii — normă supremă a existenţei. Instărirea materială nu apare, astfel ca un ţel, ci ca un corolar firesc al efortului neobosit şi al priceperii nedesminţite. „Cartea aceasta — spune autorul însuşi — o tipăream chiar dacă aş fi strâns un capital de zece ori mai mic decât cel strâns până azi. Ari nu e vorba de bani propriu zis, ci numai de mijloacele întrebuinţate de mine pentru a cuceri viaţa şi pentru a fi folositor neamului meu, pe măsura umiliului rol ce am jucat. Curentul »MUL XV, N®, 507i, Miermirl I »proS« 194* ■B9ÜI =555 L La zl brichete: ocuim e penis blagoslovite a pămămtehzl sud* ■*« Meat tsMsaoua șl încă •* mal lae* muH« risipă eu temusi* d* te*, te alt» târi, und« «oarei» apun* mal ds vf*m* ea la sal, căldura lemnului de ■ob« a ajuna Inc« d* mult un lux la orașe. Cineva «pansa că pe acolo, asemenea căldură se prescris de medici, cu rețetă, pentru anume bolnavi cu dara de mănă... Foots să fie o glumă. Un prieten de-al meu Insă, mi-a povestit un lucru serios: aflăndu-se, nu prea de multe ▼rome la Londra, se Încălzea In odaia hotelului vărănd căte un șiling in caloriferul automat din părete. Eșea căldura de acolo, cum ies caramelele din automatele de pe la noi. Dar numai aşa, o sfărăială de un şiling, şi opaiţul amorţia. Dacă vroiai căldură mai multă, mai băgat un şiling, apoi altul, şi iar altul... Iată does nu m'a necăjit aproape defel, păţania de med dă un Ari, cănd nişte pungaşi de pe şoseaua Colentinei, aşa au putere sste el, mi-au luat vamă căteva brichete. După multe alergătură şi bătae de cap, Încălcasem de te un deposit, intr'un ghiodu ţigănesc strămt şi lung căt un coşciug, cărămin de acelea negre făcute din praf de cărbune, celu, tărăţe de lemn, şi mă Întorceam mulţumit către casă. Dar sunt... Îndărătul ghiodului, ca după un mort cănd 11 petreci la groapă. Cărăuşul, un ţigan din oct care umblă şi după hora vechi, tşl ducea căluţul de dărlogi. Adică nuci mult 11 tărat căci căluţul acela rolb cu coamă plăviţă, era elabare şi avea deasupra gribdnului o rosătură de ham Înfiorătoare, o bubă deschisă căt o tungiică In care sr h putut să moaie cu mămăligă cărăuşul cu toţi dănducii Iul. Oroalnică privelişte !... Şi cănd să trecem finde drumului de Her dinspre cămpul Moşilor, lată că bariera bălţată se lasă, un şuerat prelung şi parcă o pagubă răsună departe, poposim. Venea un tren de marfă, jos In ţărănă, lângă barieră era o moviliţă de raană de boabe risipită de la vreun alt cărăuş poate, ori pasă acolo Înadins. Căci ce să veri ?... Un vlăjgan, o haimana a barierelor, se apropie de moviiţa de boabe, la un pumn, şl ca cel mat dibaciu scamator. Începe să arunce boabele d» aer, să le prindă In vărful nasolul, tn degetul cel mic. In botul ghetei... Eu căscatu gura la el. Şi «• »« mal venit.„ Cănd bariera trenului se ridică, şl tntorsel lor faţa către ghiodul meu, cam vreo şase perechi de brichete zburatei« din grămadă ca nişte ciori fără aripi... Mi leuraseră tovarăşii scamatorului, alte haimanale de barieră. Stăteau pe şosea pălcuri-pălcuri şi jucau barbut*. * Mă găndii atauci la şarlatanul «cetatea navala lui Marek Twain, care a turnat un pumn de atice pe gâtul und biete broaşte. Apoi tari rism : dacă in loc de mazăre era acolo o moviliţâ de briaşte ardei şi Îmi da un praf In ochi T... Apel, mal reflectând, mâ Întrebai : dar poliţia ce păzeşte T._ Copilul este o fiinţă sacră Nicolae Ballstrol public* sub a cert titlu un reportaj, bogat ilustrat, cu privire la grija deosebită pe care Regimul fascist o dovedeşte fată de copil, în revista „Tempo" redactată in limba român* Copiosul sumar al ultimului număr mai cuprinde următoarele articole însoţite de o bogată ilustrare : „Politica războiului1* ; „Căpitanii curagioşi“; Uşurinţă şi lumină“ ; „A fost scufundat un submarin vrăşmaş"; „Pentru ce bombardăm Malta“ ; „Spune-mi cum umbli ca să-ţi spun cine eşti" ; „Călătorie Indiligentă"; „Portretul lui Palazzeschi"; „In casa R.“ ; „Cei mici“; „Greutatea de a juca tennis" ; „Timp pierdut“ ; „Viata artificială a orhideei" ; „Regiforii la lucru“ ; „Plină de șiretenie, femeia farmecă cu ajutorul ciorapului“ ; „Mari cuceriri in domeniul mătăsei Italiene". Cuprinsul este completat de un minunat reportaj In cuori naturale din viaţa aviatorilor din pustiu, cum şi de rubrica traducerilor din noua poezieitaliană « rubricei» literară, arheologică, medicală şi cinematografică. Acest număr Înseamnă o nouă biruinţă din punct de vedere al textelor şi al materialului fotografic cu totul inedit. Teatrul eroic In cadrul spectacolelor de probă de teatru eroic, organizate de direcţia culturală a municipiului, se va reprezenta astăzi. Marţi, la ora 4 d. a., In sala teatrului Municipal, din b-dul Schitu Măgureanu nr. 1, „Si ne aducem aminte", adaptare după Mircea Ridulescu, „Stejarul din Borşeşti", adaptare după „Troiţa Neamului" de Mioara Remeri eseu şi „Izbânda datoriei" (actul 9) de Petre N. Pancu. Intrarea gratuită estnvtastrism «liberate de organizatori la sediul Comitetului de iniţiativă (etr. Principatele Unite «5, tel. 3.61.49), «au 1* Oara teatrului la ora spectacolului. Invitațiile pentru spectacolul amânat de săptămâna trecut sunt valabile. Un festival de poezie şi muzică româneasca la radio spaniol MADRID, 30 (Radar). — Corespondentul Agenţiei RADOR transmite : Duminică seara la orele 21,30 a avut loc la Radio Nacional de Espiiia, un festival de poezie şi muzică românească, deschis printr’o conferinţă a scriitorului Gaetano Anireto, urmată de recitări din Eminescu şi din poeţii noştri contemporani. Festivalul s-a încheiat cu Rapsodia Română de George Enescu. ARTISTICE-CULTURALE Audiţia de sfârşit de trimestru de la gimnaziul militar muzical In cadrul gimnaziului militar muzical, cu ocazia plecării elevilor in vacanţa de Paşti, a avut loc, în prezenţa unui select auditor, a VII-a audiţie muzicală. D. R.-cd. Niţescu Nicolae, arată într’o scurtă cuvântare, rostul cultural şi educativ,al acestui gimnaziu şi rostul profesional muzical. Urmează audiţia muzicală, executată, în întregime de către elevii gimnaziului, compusă din bucăţi selecţionate, din marii compozitori streini şi români. Ansamblurile corale şi instrumentale au fost conduse de d. maior Zvâncă Constantin, directorul de studii muzicale. Printre ascultătorii ce au participat au fost d-nii inspectori generali didactici : I. I. Bujor, Mihail Moldovnan şi Vlarcei Botez, apoi d. tot. col. Veluda, d. maior Iosif Klein şi d. maior N. Vlădescu. Secret d® Sfat CVin fratele Dinu Moroisnu « terminat nat • comedia fai trei sete. Intitulată "„Secret 4* Sfet”. ■ . . . K vorh* 4» o p(««l uşoară cu «obiect actual şi cu abundente situaţii comice, ■ducând p* serii, personagii cu concepţii extravagante — şi prin aceasta, ridicole — şi ereind absurdităţi, înfăţişate — potrivit mentalităţii lor — cu cea mai desăvârşită candoare. Plice va H reprezentată In actuala stagiune de vară. Citiţi CURENTUL potir* COPÎI şi TRIEREI POPAS TRIST Pe SatgfArt păcură lumină, P« srtdc« M aşterne fum.... O floare palidă teanină Pe fcraţa 4, aplecat epre Sum. Reetwee, lacrima pdndtrM prelinge drum... şi, ’ndurerest Se ’nalţă cântul «Winttell Din gemurile ce-au pleoştt Cornelia Marfa Oenttol ) SPECTACOLELE CAPITALEI Marți 81 Martie 1941 ORT. : Cat. Ipatie Ks. CAT. : Sf-te Kallete«. PROT. : Enoch. TEATRE I OPERA: Reisch». NATIONAL: Janen Jian. STUDIO: Fascinație- COMOEDIA: Dragoste i carteW. ALHAMBRA: Reisch». SĂRINDAR Frumoasa aventerA. SAVOY: Săracii' Gică. T. NOSTRU: Iluzia fertetek. MUNICIPAL: Heidelberg*! de altă dată. T. MUSATESCU: Relache. MUNCA și LUMINA. Premieră: Cartea cu visari. CINEMATOGRAFE • Centru ARO: Careana la fler ac Etica Cegani, Luisa Ferda, Gino Cervi și Mamii Girota, Jurnal. SCALA: Logodnicii — I promert epeti — cu Gino Cervtor, Dina Spapiu, jurnal. CAPITOL: Nick Carter, sweetru detectiv, jurnal Nr. A ARPA: „Pisica «filbateen“, jurnal O. N. C.Ufa. TRIANON: Monumentul Indian, Jurnal. REGAL: Favoritul impărătesei, Jafuri. SELECT: Oameni Noi cu Harry Baur si jurnal nou. ROXY: Toaca si jurnal. PALAS BD. : Hotel Bacher, jururi. FEMINA: Pinocchio, jurnal. TINERETULUI: Stan «i Bran aviatori, jururi-FORUM: Dragecte scutite de ramă jurnal. BIZANTIN: „Moartea eberită", revistă. OMNIA: „DUzelul feerini, jurnal și revistă. FRANKLIN: Luna da mere in Balt, Jurnal. NISSA: Imperiu Argentina in Oășteani Alsei, jurnal. Cartiere AIDA: Aripi frănte, Jurnal. ALCAZAR : Spaima s pionilor, jurnal, revistă. AMERICAN : Mr. Mote la jurnal. BARCELONA: Bsettile resu, revistă. BUC. NOOT: Johnny Aprils“, și revistă. CARMEN : Interneme, jantei CARMEN-SYLVA: Răsaeria jurnal şi revistă. COTROCENI: Finitei Frankcactris, Jurnal. CRANGAHI: Ccpit la teptă in jurnal. DACIA: Richard ai III, Isram. DIANA : Aventurile celor I tari, jurnal şi revistă. DICHIU: „Sudan“, jurnal şi re «dată. EDISON : Lanţuri efărămate, -----şi revistă. FLORIDA: Făcatul şi jurnal. GLORIA: Totul pentru tine. __ ILEANA: Cavalcada fantastică, nai. IZBANDA: Tinerea neagră, tururi. LIA: Istoria se repetă, istam. LIZEANU: Vulpea arginti* IsresL MARCONI: Dragoste de ţigancă, ja*de nai şi revistă. MARNA : Chemarea revistă. MILANO : „Paradisul burlserior", jap* nai. MIORIŢA : Setul meu flirteasă, jururi MODEL : Fugarii, jurnal şi revistă. MEXIC: Viaţa şi suferinţele Inius* Edison, jurnal şi revistă. NERO : întoarcerea luiriski-Kid, jurnal. NONI: Tragedie Imperială, JurnaL ODEON : Biruitorii aerului, Jurnal. PACHE : Intermezzo, jurnal. PARIS : Angelica, jurnal al revisML REX : Pe veci a test jurnal. SPLENDID : Dragoste de jurnal. TOMIS: Mizerabilii şi jurnal. TRIUMF: Fiul lul Frankmteln, juraşi, UNIC. (Bul. Filantropia *T) Dama «Ocupă, jurnal şi completar«. UNIREA: Povestiri vienese, jurnal, A'ERGU: Magia Junglei, jurnal şi revistă, VENUS: Prim*! sărut, jurnal. VOLGA : Melodia unei nopţi, juraşi «I revşltă. VOLTA BUZEŞTI : Stufen«, jururi ti revistă. ternri (W* vietti, jsrari şl Marţi 34 Martie 4932 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 91 POSTUL PE UNDE SCURTES3 18.30 : Ora dimineţii : Deschiderea emisiunii. Radio Jurnal Muzică variată (discuri). închiderea emisiunii 11.30 : Poşte militară radio. 12.00: Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucraineană. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI tr.80 : Deschiderea emisiunii. Muzică variat* (discuri) : Preludiu de Rosse ; Două lieduri cântate de Lotte Lehmann; Adagio-uri din sonia „Patetica" și „Sonata lunii" de Beethoven , Agnus Dei tie Bizet (voce : Heinrich Schlusnus) , Adagio cantabil* din „Quartetur in re major Nr. 3" de Haydn; Caro mio ben de Giordani (voce : Heinrich Schluanus) ; Ultima primăvară și Dureri de Grieg ; Te Deum de Hendel ; Cor popular german ; Intermezzo din „Sora Angelica“ de Puccini ; Cântec de noapte de Elgar ; Preludiu în do diez minor de Rachmaninoff 13.50; Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal 14.20 : Muzică variată (discuri) : Andante religioso de Thomé şi Lied de Reger. 14.30 : Ora răniţilor. Muzică variată(discuri) : Preludiu din „Lohengrin'' de Wagner; Fragment din „Concertul nr. 2“ de Vivaldi ; Andante din „Concertul pentru pian și orchestră, nr. 4 In sol major" de Beethoven ; Simfonia In fa major nr. 3 de Brahms 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 91 POSTUL PE UNDA SCURTA 17.30: Emisiuni speciala in limbile rusă si ucraineană 17.50 : Stirile serviciului german. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Trio de flaute: Hristache Popescu, M Teodorescu și Voicu Ciobanu. Fr. Kuhlau- Trio Nr 1 în sol major. 18.25: Triplu quartet vocal „Bradu Boreanu” dir de G Danga: G Danga: Heruvic; Vornichievici: a) Răspunsurile mari: b) Pre Tine Te lăudăm, T Theodorescu 18.48' D-na Margareta Capeleanuvioară și Th. Rogalski-pian: Louis Pierce: Sonata la pentru vioară şi pian RADIO ROMANIA 19.15: Poşta Militară Radio. RADIO BUCUREȘTI Muzică variată (discuri! 19.50: Jurnal in limba tonei. 20.00: Radio,turuii. 20 10: Corul Radio dirijat da prof. Ion Croitoru; G. Kiriac: Mântoeît* Doamne; G Cueu: Sfinte Dumne-sule; B Anastasescu; Axion; G Cueu: Nu pricep curată, cor cu salo bariton; E*remia Alexandrescu; I. Croitoru: Mărturisiţi-vă Domnului; T. Georgescu: Pre tine te lăudăm, solo sopran: Prw» T Cheosseian; T. Teodorescu: Faricit bărbatul. 20.40: In grădina Gheisemani, de Dem. Theodorescu 21.00: Orchestra Radio dir de Thotagalski: Beethoven: Introducere la oratoriul „Hristos pe Muntele Măslinilor’; Haendel: Concerto grosso Nr. 1; J. W. Bach: Concert brandemburghezin ra major pentru clavecin, flaut şi violă (solişti: Paul Jebsen, Hristache Popescu şi D Teodoru); P. Em. Bach: Concert în re major 22 20: D-ra Angela Popescu (veac); Haendel: Largo din opera „Xerxe“; (J. Frank; Procesiunea; Grims; şi Când de pre lemn); b) De frumuseţea fecioarei Tale. 22.35: Rodica Soutzo - plan' Cezar Franck: Preludiu, coral şi fugi ' RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 91 POSTUL PE UNDA SCURTA 28.00: Muzică variată - discuri: Fragment din Requiemul de Verdi (corurile şi orch. Operei Scala dir. de Carie Sabario) 24.00: închiderea emisiunii, RADIO MOLDOVA (293 m. 13.00: Deschiderea emisiunii Muzică religioasă apuseană (discuri). 13.20- Radio-jurnal (I) 13 30- Muzică de Peethevsm (discuri). 14.00 Radio-jurnal (II). 14.20: Muzică variată (discuri) 15.00: închiderea emisiunii de psisig, 18.30: Fragmente simfonice (discuri) 18.50: Jurnal în limba misă, 19.00- Muzică religioasă (discuri) 19.15' Actualităţi culturale 19 30: Muzică variată (discuri) 20.00: Conferinţă Prof. Niţfilescu: (îe sunt vitaminele ? 20.15' Muzică variată continuare (discuri) 20 30: Radio-jurnal (IV) 20.40: Corul Mitropoliei dir!j*t d* 4. Corp Muzică religioasă ortodoxă. 21.00 Muzică simfonică (discuri) 22.00 Radio-jurna! • (TV) 22 30 Coruri de copii (discuri) 22 30' închiderea emisiunii mmm