Curentul, septembrie 1942 (Anul 15, nr. 5224-5253)

1942-09-01 / nr. 5224

r 2 (6 pagini)­­. ■­or P­ORT F.C. Rapid şi F.C. Craiova au terminat la egalitate 4-4 (5-5) Programul cuplat desfăşurat ieri pe arena din Splai a excelat prin partida F. C. Rapid — F. C. Craiova. Poate nimeni nu s’ar fi aşteptat ca echipa din cetatea Banilor să dea o atât de puternică re­plică echipei feroviare. Cu atât mai mult cu cât Rapid este actualmente cea mai pu­ternică echipă din Campionat. După un şir de victorii, care i-au creiat un nimb de frumoasă strălu­cire, mai ales în urma performanţe­lor scoase fără prezenţa lui Baratky ,— ieri F. C. Rapid a fost la un pas de înfrângere. A întâlnit în F. C. Craiova o echipă care ştie să joace football aşa cum trebue. Matchul de ieri ditre Rapid şil F. C. Craiova a fost o dovadă în plus că footballul n’a murit, că poate ori­când reveni în actualitate dacă echi­pele noastre îl practică aşa cum tre­bue, aşa cum el poate fi determinat de firea românului. După luni multe ieri a fost prima oară când am asistat la un football curat, la un soccer de calitate, prac­ticat după toate regulile lui. Punctele au fost înscrise în ordinea urmă­toare : MIN. 7. Dunărean­u, deschide sco­rul la o învălmășeală. MIN.­16. Dan Săvulescu, egalează la o lovitură de corner. MIN. 29. Filitti, de la 20 de metri, shotează puter­nic pe jos. MIN. 30. Thierung, reia vallée şi înscrie impar­abil egalând situaţia. MIN. 36. Costea mijlocaşul rapi­­dist, combck­e fault în careu reţinăn­­du-l pe Thierjung când acesta voia să shoteze un goal. Arbitrul acordă penalty. Bate Albu și este 3—2 pen­tru Craiova. MIN. 44. Radu Florian de aproape înscrie pe sus, egalând 3—3. Repriza două începe printr’un joc mai moale, încet, încet însă alura capătă aceeași rapiditate din prima repriză. MN MIN. 21. Thierjwng înscrie, luând conducerea pentru echipa sa. Rapid atacă disperat. Craiova însă se apropie şi rezulta­tul este menţinut până în min. 43 când Radu Florian de aproape ega­lează un rmbck pe care-l credeam pierdut. Cum au jucat SADOWSKY, n’a putut face mai mult. GURIŢAN, MOLDOVEANU, au abuzat de duritate. COSTEA, RAŞINARU, WETZER III, au fost regulat depăşiţi de atacul advers. RADU FLORIAN şi FILITTI au fost singurii oameni ai atacului fe­roviar. Bogdan a stricat şi jocului şi echipei sale. E prea demodat pentru sistemul de joc pe care trebue să-l adoptăm acum. LA CRAIOVA, toţi au jucat bine. Excepta­bili Felecan I, Mari Thier­jung şi Bătrân. A condus bine internaţionalul Fia­­nu. Echipele RAPID: Sadowsky, Giurlţan, Mol­­doveanu, Costea, Răşinarui, Wetzer III, Bogdan, Finitti, Radu Florian, Gavri­­lescu, Tănăsescu. CRAIOVA: Popescu, Felecan I, Al­bu, Niculescu, Mari, Nistor, Covaci, Toth, Thierjung, Dunăreanu, Bătrân, N. Dumbravu Juventus a învins pe C. F. R. (T. Severin) cu 5-3 (2-2) — Pavlovici autorul înfrângerii oaspeţilor — Matchul de deschidere al progra­mului cuplat de Duminică de la Venus l-a constituit întâlnirea d­imtre Ju­ventus şi C. F. R. (T. Severin). In acest match, albaştri au câşti­gat ori două puncte, datorită efica­cităţii liniei de ata­c. Cu toate că echipa Juventusului a mers ori, n’a putut totuşi furniza un spectacol mare din cauza adversarului, care a jucat sub orice critică. C. F. R.-ul cu toate că a venit în Capitală cu o carte de vizită exce­lentă, n’a putut totuşi să practice un joc frumos din cauza că au prezentat o formaţie mai mult de­cât fante­zistă. Aşa că stadiul jocului n’a putut de­păşi limitele mediocrului numai din cauzele mai sus citate. Go­gorin, Andrei, Dorog, Stoian, Flamaropol, Naciu. C. F. R. (T. Severin), Pavlovici, Ionescu (Bidan) Luca (Marcu, Vi­­dan, Pârjol, Marcu, Biolan (Ionescu) Cosma, Ludwig, Felecan, Grimanca S’au remarcat: dela Juventus, Negrescu, Stoian, Flamaropol, Na­ciu şi Gorgorin, iar dela învinşi au plăcut Cosma, Ludwig, Biolan, Vi­­dan şi Marcu. Slabi peste aşteptări de slabi Pavlovici şi Luca. Florin Gugu­ O fașă dinamică Cum a decurs jocul Primele 15 minute decurg în fa­voarea gazdelor, care atacă vehement, perfimitănd mereu poarta apărată de Pavlovici. Remarcăm totuşi un nou sistem de joc la Juventus. Echipa roş-albastră joacă fără anacronicul W. M. al lui Mayor. Deslănţuesc atacul numai pe aripi, unde Naciu şti­u­­Andrei dau o deplină satisfacţie. Apă­rarea ceferistă spulberă orice atac, aşa că jocul prinde să ia un aspect aproape spectaculos. Atacurile juven­­tiste sunt perpetue, apărarea oaspeţi­lor este oarecum şubredă doar Pa­vlovici reuşeşte să reţină numai în­­ultima instanţă orice balon. In urma unei noui acţiuni a bucu­­reştenilor fundaşul iar eseu este rănit, ca apoi să treacă pe aripă. Din acest moment jocul devine complet confuz. Orice încercare de atac fie de o parte fie de alta se reazimă numai pe raza de acţiune a doi echipieri. Aşa că acest procedeu nu poate ajuta cu ni­mic nici unuia din combatanţi, nici la concretizarea în goaluri, nici la ridicarea standardului de mare spec­tacol al jocului. Tocmai când toată lumea se aştepta­u ca potenţialul şi puterea de combativitate a Juventu­sului păreau că s’au epuizat, vine inevitabilul: goalul. Se produce pe centru o acţiune, a­­părarea ceferistă se bâlbâe şi extremul dreapta roş-albastru înscrie plasat. Pavlovici nu schiţează nici-un gest contraatacul C. F. R.-ului este promi­s— şi numai după un minut Ludwig ratează, Juventus se apără frumos, unde Negrescu se remarcă detaşat. C. F. R.-ull atacă mereu, dar tot Juventus mai înscrie , ridicând scorul la 2-0. .Numai după 1 minut, Cosma in poziţie de shoot, trage prin surprin­dere şi reduce handicapul la 2-1. Mai sunt 3 minute de joc şi C. F. R.-ul domină insistent reuşind să egaleze siuaţia prin Ludwig, stabilind scorul reprizei 2-2. Repriza doua La reluare — C. F. R.-ul domină mereu, dar Juventus — este mu­i e­­ficace şi ridică scorul la 3-2 prin Stalin. Defecţiunile din echipa de la T. Severn vor aduce irevocabil în­frângerea la care se mai adaugă şi forma proastă a lui Pavlovi­ci. Naciu scapă singur — portarul oaspeţilor îi iese înainte, dar inutil, căci extrema bucureştenilor impinge peste el ba­lonul în plasă majorând scorul la 4-2. Oaspeţii se prăbuşesc mereu, şi Ju­ventus atacă din ce în ce mai insis­tent. In m. 72 Flamaropol bine Uniisat de Stoian pătrunde în palteu şi fără să ezite înscrie uşor all 5-lea goal al par­tidei. De altfel din acest moment toată lumea credea că matchul s’a jucat şi că rezultatul nu se va mai schimba. Dar numai cu câteva minute de sfâr­şit, Ludwig trimete un puternic shoot dintr’un unghiu imposibil stabilind scorul final al matchului de 5-3 pen­tru Juventus. Echipele JUVENTUS: Năstase, Drăgan, Negrescu, Bărbulescu, Pepelea. $ mid îi \$ Gloriei­­ f. 8. o formaţie lan­ez stâ a Ion învinşi cu 6-1 (2-1) GALAŢI 30 (prin telefon). — Matchul dintre Gloria CFR. şi Venus disputat în localitate pentru campionatul naţio­nal de războiu, s’a soldat cu o dureroa­să înfrângere pentru foştii campioni naţionali. De altfel şi scorul de 6-1 (3-1) arată de la sine că Venus, prezen­­tându-se cu o echipă fantezistă a cedat la un aşa scor neobicinuit de mare. In orice caz ruşinea acestui dezastru în care a căzut Venus, nu se datoreşte de­cât noii conduceri. Punctele au fost marcate de: Comşa 3, Sandy 3, Cucula şi Justin din 11 m. pentru gazde, iar pentru oaspeţi punctul de onoare a fost realizat de Vladimirescu. Echipele Gloria CFR­: Justin, Rădu­­lescu, Jarcă, Sandy, Kimek, Ivanov, Popa, Bărbulescu, Guţă, Cucula, Com­­şa.Venus: Marin Al., Ghindă, Vasilescu, Bărbulescu, M. Popescu, Cearaghin, Vladimirescu, Ploeşteanu, Andrei Ră­­dulescu, Herescu, Ene. PLOEŞTI, 30. (Prin telefon), D­imiinică s’a disputat în oraşul no­­­u mailchu­ de focxilbaru­l F. C. Ploeşti­­utmeni penitru campionatul naţional, După o dispută aiprilgă susţinută de robii combatanţi până la ultimuil ort, victoria a revenit gazdelor cu orul de 3-1 (0-0).­ Piinotele au fost marcate de An­t­onescu, Stoian şi gjrbtdggcTjţ I ECHIPELE F. C. PLOEŞTI: Iordăchescu, Hetzer, Neagu, Dumitrescu, Mircea Simion, Haos, Anitonescu, Băbulescu Cociş, Maliţa. CARMEN : Niculae, Tanovisky, Io­­sef, Simatoc, Torjoc, Slclovanu, Han­ga, Marian, Weiss, Mogiginiţa, Stoian­ ­a Ploeşti F. C. Ploeşti a învins pe Carmen cu 3-1 (0-0) Alte rezultate din ţară Duminecă s’a disputat prima etapă a Cupei Eroilor. La Sibiu s’a disputat matchul de foot-ball între echipa locală Arsenal şi redutabila formaţie Minierul. După o luptă dârză victoria a revenit si­­bienilor cu scorul de 3-1 (3-1). LA LONEA C. S. Lenea a primit vizita echipei din Petroșani Jiul, pe care a învins-o la limită 3-0 (1-0). fi Reuniunea de box de ier­i rosii! Iii îmi Ion Chiriac mai bun ca Sandu Ion Un match „tare“ Gh. Popescu-David Reuniunea indigenă programată ieri pe stadionul din Splai a corespuns în toiul aşteptărilor noastre, adăugând — prin aceasta — încă un punct de merit pe răbojul acelora care au por­fixat pentru 12 reprize a 3 minute matcheul dintre ploeşteanul Gheor­­­ghe Popescu şi Constantin David, n’a durat decât 3 reprize. In prima repriză matchul începe într’o alură vie, adversarii se studiază atent, loviturile date însă poartă pe­cetea unei durităţi excepţionale. In repriza doua, Popescu atacă ve­hement. David însă centrează puternic şi printr’un swing de dreapta îl tri­mite pe Gh. Popescu pe podea. Se părea că matchul s’a sfârşit. Popescu găseşte însă resurse suficiente şi se ridică continuând sonat toată repriza. In repriza treia, Gh. Popescu porne­şte la atac decis să-şi joace ultima Carte. Urmăreşte atent şi cu o lovi­­­tură de stânga la bărbie urmată de un swing de dreapta, îl trimete pe David la pământ. Arbitrul numără La 9 David se ridică dar fiind sonat primeşte toată seria de pumni pe care i-i trimete Popescu. Soigneurul lui David aruncă buretele şi matchul se termină prin abandonul lui David in repriza treia. Revanşa acestui match am reve­dea-o cu plăcere. Ion Mihail aflăm că vrea să pro­­­voace pe Gh. Popescu. Iată un match greu în perspectivă. Costel Stă­n­­es­cu s’a jucat cu Ştefan Bogdan In la reprize a trei minute, ma­tchul dintre Costel Stănescu şi Şte­fan Bogdan a prilejuit un spectacol nu­ la redresarea acestui sport. Boxeurii în ring s’au prezentat în condiţiuni optime, furnizând matchuri de o spectaculozitate pe care de mult n’am mai înregistrat-o, pugilistic bun, în care am admirat tehnica şi talentul tânărului Costel Stănescu care „s’a jucat” tot timpul cu adversarul său deşi acesta era mai­ greu cu aproape 4 kgi. Juriul a dat meritata decizie talen­tatului Costel Stănescu. După acest match Bogdan nu mai are drept la o revanşă. Intre Chir­iac şi Sandu Ion Pentru titlul naţional al categoriei „cocoş“ s’au luptat două talente ale pugi­smului românesc: Ion Chiriac, campion la „muscă” şi Sandu Ion, la­ „cocoş”. Dela primul până la ultimul sunet al gongului adversarii s’au bătut crâncen utilizând toată gârneţ lovitu­rilor. Ar trebui să umplem prea mul­te file pentru a arăta fazele acestui match de o spectaculozitate excepţio­nală. Fără îndoială Chiriac a fost mai bun, dacă ţinem seama de faptul că ataca un titlu superior. Şi a­poi Sandu Ion este un element de valoare, ru­tinat pe ringurile străinătăţii. Decizia de match nul este justă. Sandu Ion n’a fost învins de o ma­nieră care să poată decide pe jude­cători să-l deposedeze de titlu. In concluzie o reuniune de box reuşită, care pune într’o lumină fru­moasă pe toţi acei care au contribuit la succesul ei: organizatori, boxeuri și judecători. Boxul stă pe drumul cel bun. ..... Mimi. O fază din disputa Chiriac—Sandu Ion . Curent, ANUL XV, No. 5224, Marţi­e Septe­mb­rie 1942 F. C. Craiova conduce în clasamentul campionatului de războiu După rezultatele Înregistrate In eta­pa a patra clasamentul campionatului de războiu se prezintă astfel 4-2-3-0-30: 8-6 4-2-1-1-12: 9-5 4-2-1-1- 8: 7 - 5 4-2-1-1-11 9-5 4-2-1-1- 9:10-5 4-2-0-2-16:10-4 4-2-0-2-15:12-4 4-1-2-1- 7:10­­*4 4-1-1-2-12:15-3 4-1-1-3-12:14=3 4-1-0-3- 9:20·2 4-1-0-1-12:13 = 2 F. C. Craiova; F. C. Rapid: CFR. (T. Severin) Unirea Tricolor Gloria CFR.! Sp. Stud.: A. C. F. R.­ F. C. Ploești! Juventus: Carmen: Venus: Universitatea: A. C. F. R. a dispus de Universitatea cu­­ 2-1 (1-1) BRAȘOV, 30. (Prin telefon). — Matchul de foot-ball AC.F.R.­Uni­­versi­tatea disputat­ă’a soldat cu re­zultatul de 2-1 (1-1). Prin victoria repurtată de ceferiștii locali şi-au asigurat un bun loc în clasament. Victoria deşi a revenit cu greu A.C.F.R.-ului totuși este pe deplin necesitată, deoarece „U“ a jucat sub orice critică. Programul etapei a cincea ce se va disputa Duminică Duminică 6 Septembrie se va desfă­şura în Capitală etapa a cincea a campionatului de războiu. BUCUREŞTI Carmen—F. C. Rapid. Sportul Studenţesc—F. C. Ploeşti. Venus—Uniirea Tricolor. SIBIU Universitatea—C. F. R. (T. Severin). CRAIOVA F. C. Craiova—Juventus. BRAŞOV A. C. F. R.—Gloria C. F. R. CICLISM Rezultatele cursei Bucureşti-Predeal Duminică s’a alergat pe distanţa de 150 km. cursa ciclistă Bucureşti—Pre­deal. In această alergare au participat concurenţi dela Bucureşti şi Braşov. Lupta pentru stabilirea unui record bun a fost angajată între rutinaţii ex­celenţi braşoveni Georgescu I, Geor­­gescu II şi Marin Niculescu. După e­­forturi disperate victoria a revenit braşovenilor. IATA REZULTATELE TECHNICE 1) Georgescu . (U. A. B.) 150 km. în 5 ore ui’l0". 2) Georgescu II (U. A. B.). 3) Marin Niculescu (Vif. Dacia). „Lumină din lumină: Nicolae Iorga" Conferinţa d-lui ing. Cezar Cristea La Universitatea populară din Văle­nii de Munte, d. ing. dr. Cezar Cristea şi-a inaugurat prelegerile prin evoca­rea profesorului Nicolae Iorga, înce­pând cu poezia lui Eminescu „La Steaua“, atât de plastică şi potrivită astrului culturii noastre care s’a stins şi totuşi radiază încă peste vremi, de dincolo de moarte şi citând finalul din „Luceafărul“ : „Trăind în cercul vos­tru strâmt norocul vă petrece, ci eu în lumea mea mă simt nemuritor şi rece“., d. ing. Cristea a confiscat atenţia au­ditorului prin sobra şi totuşi via, vi­branta zugrăvire a celui care a fost „­­ forţă e naturii, — mag inspirat, dărâmător de falst ideic, — trâmbiţă a redeşteptării şi ctitor al unităţii noas­tre naţionale. Poet, dramaturg, filosof şi filolog, poliglot din marea rasă a umaniştilor, gazetar Incomparabil, po­lemist de temut, critic, îndrumând lite­ratura pe făgaşul tradiţionalist al „Se­mănătorului“, pe­­ drumul drept al „Neamului Românesc“, Niculae Iorga înzestrat cu o memorie şi voinţă ex­cepţionale, a fost un demiurg,­­ des­făşurând o activitate uimitoare, crea­tor pretutindeni. Om politic — acio găsindu-ii-se marea lui vină, — de către cei cari tot mai cred în „strigoii politicianismului“ , dascăl şi apostol al­­ tineretului şi ro­­mânimei de pretutindeni ţie care a cu­minecat-o din idealul unităţii neamu­lui ; sprijinitor sincer al ţărănimei, a crezut in dreptatea noastră şi în vir­tuţile neamului moldo-valah — el fiu de macedonean cu o moldoveancă, fiu al Moldovei ce ne dă pe istoricii mari ai Patrieei (cum scria V. Pârvan). Orator fără egal, depăşind pleiada măriilor cuvântători contemporani, iar ca istoric — unic — dăltuind în mar­mură „Istoria Românilor“ şi „Sinteza Istoriei Umanităţii“ , după trecere de doua secole, depăşind pe înaintaşul său Dimitrie Cantemir, în tălmăcirea celei mai bune „Istorii a Imperiului Otoman“, din însărcinarea profesorului Lamprecht. Eminescu, Iorga şi George Enescu, trei genii autentice, moldoveni, glorii ale s­piritualităţii româneşti. Sprijinit pe lucrările bibliografice ale prof. Şt. Meteş şi Barbu Teodorescu, asupra „Vieţii şi operei lui Niculae Iorga“, precum şi pe acele prezentări lapidare ce s-au făcut de către „Academia Ro­mână" şi „Institutul de Istorie Univer­sală“, cu prilejul comemorării, d. ing. Cristea, a spicuit drept „ale sale din­tru ale sale“ şi din câteva epocale con­­ferinţi şi studii ale magistrului, din fresca acelor minunate : „Oameni cari au fost", precum şi trilogia articolelor: „Xenodului, Iudaica, Semănătorii de ruine“. Deasemeni conferenţiarul a reliefat şi articolele d-lui Pamfil Şei­­caru : „Comemorarea lui N. Iorga“, apoi „Ecaterina N. Iorga" şi... recent prefaţa la : „Redeschiderea cursurilor de la Vălenii de Munte“. In treacăt s’a amintit şi de faimoasele Cursuri la Şcoala de Război, în care N. I. fixa obârşia şi specificul doctrinei de luptă­ românească, precum şi de prestigiul ce radia ca savant şi om politic, dincolo de fruntari­le ţării. „Craniile de lemn“ nu vor putea în­locui personalitatea celui al cărui gol se va resimţi la încheierea bilanţului de jertfe şi biruinţi din care va să iasă .Europa viitorului“. Ii datorăm lui Nicolae Iorga „o­r­titutio in integrum“ pentru tot ceia ce am luat noi toţi „lumină din lumina sa“, pentru reabilitarea noastră între neamurile civilizate. Mediul şcolar, momentul trecerii din copilărie în adolescenţă, sunt totdeau­na pentru scriitorii de talent, de umor şi fină observaţie, prilejuri de fericită inspiraţie. Asemenea oglindiri ale şcoa­­lei în literatură ridică interesante pro­bleme, oricât de uşor ar voi să fie to­nul cu care sunt expuse. Şi nu este mai puţin interesant de constatat, că talentul atât de amuzant al lui Neagu Rădulescu de pildă, îşi dovedeşte deplina maturitate mai ales în acel „4 pe trimestrul 2“, în care no­tează cu mare fineţă tocmai trecerea aceasta de la copilărie la adolescenţă, printr’o măruntă dar plină de duioşie, de umor şi de frăgezime, aventură sentimentală a unei şcolăriţe... Tre­zirea aceasta la o viaţă nouă la iu­bire, ca un cărţunaş răsărit In su­fletul unui copil, sărbătorită cu e­­moţie, de toate fetele din pension, rămâne neînţeleasă de către maturi­tatea rece, de sufletul împietrit al profesoarelor bătrâne, aşa cum adevă­rate şanţuri antitank au despărţit me­reu o parte din corpul didactic de toa­te aspiraţiile­­tinereşti ale generaţiilor noul,.. . ....... , de Neagu Rădulescu Da, şi nouă ni se pare ciudat, că li­teratura „spumoasă“ a lui Neagu Ră­dulescu, ne dă de astă dată de gândit la lucruri mult mai grave, decât la şo­tiile şi extravaganţele lui , atât de plă­cute. Dar, fără să fi pierdut nimic din strălucirea umorului său, din vioiciu­nea observaţiei şi a expresiei, ghidu­şul ăsta de Neagu adân­ceşte acum surprinzător sentimente, situaţii şi probleme, dintre cele mai subtile sau mai grave. E poate încă un semn, de acea seri­oasă preocupare care este şcoala în mo­mentul de faţă, preocupare despre care scriam la începutul acestui articol, dacă şi într’o scriere umoristică des­pre mediul atât de superficial, de pito­resc şi amuzant al şcolăriţelor, cu po­reclele lor, cu flirturile şi nebuniile lor, se întrezăresc probleme şcolare, care te pun pe gânduri. „4 pe trimestrul 2“ înseamnă şi o nouă etapă de evoluţie în talentul lui Neagu Rădulescu, care caută acum mai puţin bizarul sau caricatura, pentru un realism pitoresc şi o adâncire sufle­tească, realizate într'o formă cuceri­toare. ^ B. Cărţi noui „4 PE TRIMESTRUL 2". —* CARNETUL. ZILEI La zl C­ERBUL S,dîS.Pot5"cSr»"‘opîr pVA Imi repeta stăruitor : — Cum brate, nu eu belșug cu grăsime, cu o­ul Își ștergea fața unsuroasă, dată porca » sugrumat, batistă popească, apoi «venea cu ^ * arşlc® pe lângâ magaziile — Eu sânt Molea, cu eme l­e Florii, in loc să le ducem de lăngă liceu.. Care mai bătut cu ouii dascălului de geografie î fostul eonii de moşier, pe care-l adu­““ WÄ-*« ÄÄÄi Ä’S SÄ P« “SSnKTÄÄ '.‘Äl ÜJ!5£ iüÄÄ p= ele singure cuvântul, oricât ne-am trudi not sä orândium «dd­el le rarhiam­inţiU^ ^ ,ad­î u intrebat pe tovarăşul dela arşice, trâ­nându-1 de pe trotuarul înmuiat de arşiţă, la umbra unei vitrine. 9 — Păi, sânt asistent universitar ! Am făcut ştiinţele naturale şi acum o sâ-mi dau doctoratul 1 . . Aşadar, Molea reuşise sa devie totuşi ceva, pentru blazonul fa­miliei. Apoi îmi mărturisi viaţa pe care ° dac® ! — La opt seara, sunt acasă, nu întârzii niciodată în oraş, şi n ştiu să fi fost la vreun spectacol în ultimii ani, din pricina asta 90 Intr’o seară m’a ţinut la o berărie un unchiu, până la nouă ! Parcă se răsturnau străzile peste mine 1 Parcă fugeau blăurile lavale, din calea mea. Mâ ameţeşte noaptea ! Şi toatea astea din pricina ne­vestei...— Cum, te-ai şi însurat? _Daaa 1 Adică m'au însurat ai mei. E mai mare cu cincisprezece ani ca mine 1 Ea a umblat sa fiu numit asistent 1 Ziceau „al mei , că e mai bine aşa : femee care a „trecut" prin viaţă, — şi ştie ce e căsnicia 1 Şi-apoi cum era sâ-i refuz? N'am eşit niciodată din vorba lor? Ea, ne­vasta, stă noaptea şi croşetează, iar eu lucrez la operă vastă despre., cerb. Am privit într'un capitol şi cum se restrănge apariţia lui în lite­ratură , in balade şi poezii lirice­­... Treceam acum, pe lângă o librărie. Dela primul galantar se des­chidea un gang, în care erau expuse tablouri şi sculpturi miniaturale... Defilarăm în tăcere prin faţa lor, până cănd Molea, folosindu-şi mereu popeasca lui batistă, să-şi usuce chipul numai apă, mă opri şi spuse cu emoţie : — Ia priveşte ! Cerbul 11 Intr’adevăr, înfipt într'o neştiută stâncă, cu coarne mari şi ascuţite şi ochi de sticlă, cerbul ne privea depe un piedestal de bronz... Apoi, asistentul plecă ochii in pământ şi zise, oftând: — Parcă a fost un blestem ! Tot ce nu s'a potrivit cu mine, mi-a fost dat sâ-mi fie chin şi trudă... N'am fost cerb niciodată în viaţă.. Ca o sfidare, azi scriu nopţi de-a rândul, despre mâreţia lui.«. Mâ gândii într'un târziu, cât de multă dreptate avea bietul asis­tent, şi-mi amintii de Înţeleptele vorbe ale lui Horaţiu: „Mutate nomine, de te fabula narratur... Da. Da. De el era vorba in această povestire. Numai numele era schimbat­­ Al. Raicu Coloviaturi j - - • v „Săptămâna C. TP, ft.** ’PR A revista muncitorilor ceferişti, pe lângă numeroase colaborări menite să-i îm­bogăţească sufletul şi mintea, aduce, in fiecare număr, verbul cu miez hrănitor şi străfulgerări de lumină al d-lui Tu­dor Arghezi. într’un număr recent (An. II Nr. 11), autorul Cuvintelor potrivite semnează un frumos articol „Creatorul“, din care desprindem câteva crâmpee despre deosebirea dintre om şi animale: „Mai repede, deosebirea concretă din­tre animal şi om e alta. Omul e un creator. Animalul primeşte natura aşa cum a găsit-o şi i se supune: omul o modifică, o reface şi o creează din noaţ, îndată ce dă ochii cu ea, veşnicul ge­­nial nemulţumit... „Omul creează dacă zideşte o casă. Creează de două ori dacă zideşte o bi­serică. Creează dacă zugrăveşte un ta­blou, dacă scrie o carte, dacă ajustează bucata lui de fier după o idee, dacă trage un drum şi o potecă, dacă negu­­ţătoreşte, dacă întemeiază un Stat. Astea nu le poate face decât omul. El creează proprietatea şi avuţia, care ori­cât ar fi de ponegrite de către nepose­­sori sunt operă de zămislire şi de viaţă, opera de toate zilele a omului mijlociu şi sârguitor. Asta e : omul e un creator. „Atunci te gândeşti, cititorule, la o vreme fără proprietate, fără contribu­ţia aptitudinii fundamentale a­ omului, care a făcut arta, ştiinţa, credinţa şi nobleţea sentimentelor, la o vreme mecanizată, cu popoare de muncitori neutri şi fără Iniţiativă, înlănţuiţi la o concepţie silită, de colectivitate. Mai este o viaţă de creaţie şi nu o robie la mediocritate, nu o pasiune de întoarcere la cuadrupedul brut ." Corul căminului cultural I. Al. Brătescu-Voineşti din Pucioasa, în Capi­tală Sâmbătă 29 August a. A a sosit in­c. Capitală grupul de corişti al căminului cultural I. Al. Brătescu-Voineşti din comuna Pucioasa, jud. Dămboviţa, pentru a da un festival artistic la spi­talele de răniţi din Bucureşti. Grupul de corişti condus de d. Occ­tavian Diaconescu, directorul căminu­lui şi de preotul Ioan Ulieru, dirijor, a fost întâmpinat la gară de reprezentan­ţii ministerului Propagandei Naţionale, ai Fundaţiilor Regale Culturale Regele Mihai I, ai căror invitaţi sunt în zilele de 30, 31 August şi 1 Septembrie a. c. Duminică 30 August acest grup a de­pus o cruce de brad la mormântul E­­roului Necunoscut şi a ţinut o frumoa­să şezătoare la muzeul satului, sub auspiciile căminului cultural al refu­giaţilor ardeleni. Intr’un cadru de mă­reaţă înălţare sufletească, au vorbit din partea reprezentanţilor căminului d. preşedinte colonel I. Roşu, directo­rul Căminului, d-na Justina Şandrea, I. Moldovanu şi alţii, s’au recitat poe­zii originale. Corul Căminului din Pucioasa a exe­cutat frumoase cântece populare. Şezătoarea s’a încheiat cu cuvintele d-lui inspector general Ştefan Iaco­­b­escu, care a arătat însemnătatea zilei de astăzi şi rostul manifestărilor aces­tor grupuri de corişti. Azi, Luni 31 August, Grupul .1. C­rişti va avea o audiţie radiofonică şi va da un festival la spitalele de răniţi Z. I. 303 și Marii mutilați (Obor). FERMECĂTOAREA OPERETA I „Vânzătorul de păsări“ formidabilul succes al Teatrului Alhambra VA FI TRANSMIS LA RADIO MARŢI 2 SEPTEMBRIE ORA 2 d­in cadrul „Orei răniţilor" cu întregul minm de la premiera cu care opereta „Vânzătorul de păsări“ porneşte la 1­3 Septembrie dintr’un grandios turneu în întreaga ţară ...................1 . Luni 31 August 4942 RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­8.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. închiderea emi­siunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BU­CUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 12.00: Emisiuni speciale în limbile u­­crainiană şi rusă. 12.25: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.55: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI . 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (disc.)­. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Vasile Julea (voce: Rodica Bujor). 15.30: închiderea emisiunii­ , RADIO ROMANIA şI RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA­ 18.00: Emisiuni speciale în limbile u­­crainiană şi rusă. 18.20: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.00: Deschiderea emisiunii: Radu Cosmin: Educaţie şi Instrucţie. 19.17: ORCHESTRA SOC. ROMANE DE EDITURA­ (voce: Gică Petrescu şi Liana Petrică). 19.50: Ştirile serviciului german. 20.00: Radio jurnal. 20.10: Muzică variată (disc.). .. 20.20: Jurnal în limba turcă. 20.35: Muzică variată (disc.). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ci­clul „Probleme moderne în legătură cu fenomenul culturii", Ion Zamfirescu : Ce se înţelege prin „Ştiinţa culturii“. 21.00: ORCHESTRA LUCEAFĂRUL­. 22.00: Radio-jurnal . Sport. 22.20: D-ra Sofia Munteanu, lieduri. 22.40: Wilhelm Kempf-plan (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDĂ SCURTĂ 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA (280,9 m.) 13.00: Deschiderea emisiunii : învăţă­tura zilei. Instrumente uşoare (disc.). 13.20- Radio jurnal (I). 13.35: Muzică variată (disc.). 14.00: Taraful Tică Dinică-voce: Mi­­lucă Ionescu. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică uşoară (discuri). 19.15: „Din trecutul nostru“. 19.30: Orchestre populare (discuri) 20.00: CONFERINŢA D. Alex. Bol­­dur : Ţara Bolohove­nilor. 20.15: D-na Larissa Rusu-voce. 20.35: Muzică de cameră (discuri). 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: Fragmente și arii din opera (disc.). 22.30: închiderea emisiunii.

Next