Curentul, septembrie 1942 (Anul 15, nr. 5224-5253)
1942-09-01 / nr. 5224
r 2 (6 pagini). ■or PORT F.C. Rapid şi F.C. Craiova au terminat la egalitate 4-4 (5-5) Programul cuplat desfăşurat ieri pe arena din Splai a excelat prin partida F. C. Rapid — F. C. Craiova. Poate nimeni nu s’ar fi aşteptat ca echipa din cetatea Banilor să dea o atât de puternică replică echipei feroviare. Cu atât mai mult cu cât Rapid este actualmente cea mai puternică echipă din Campionat. După un şir de victorii, care i-au creiat un nimb de frumoasă strălucire, mai ales în urma performanţelor scoase fără prezenţa lui Baratky ,— ieri F. C. Rapid a fost la un pas de înfrângere. A întâlnit în F. C. Craiova o echipă care ştie să joace football aşa cum trebue. Matchul de ieri ditre Rapid şil F. C. Craiova a fost o dovadă în plus că footballul n’a murit, că poate oricând reveni în actualitate dacă echipele noastre îl practică aşa cum trebue, aşa cum el poate fi determinat de firea românului. După luni multe ieri a fost prima oară când am asistat la un football curat, la un soccer de calitate, practicat după toate regulile lui. Punctele au fost înscrise în ordinea următoare : MIN. 7. Dunăreanu, deschide scorul la o învălmășeală. MIN.16. Dan Săvulescu, egalează la o lovitură de corner. MIN. 29. Filitti, de la 20 de metri, shotează puternic pe jos. MIN. 30. Thierung, reia vallée şi înscrie imparabil egalând situaţia. MIN. 36. Costea mijlocaşul rapidist, combcke fault în careu reţinăndu-l pe Thierjung când acesta voia să shoteze un goal. Arbitrul acordă penalty. Bate Albu și este 3—2 pentru Craiova. MIN. 44. Radu Florian de aproape înscrie pe sus, egalând 3—3. Repriza două începe printr’un joc mai moale, încet, încet însă alura capătă aceeași rapiditate din prima repriză. MN MIN. 21. Thierjwng înscrie, luând conducerea pentru echipa sa. Rapid atacă disperat. Craiova însă se apropie şi rezultatul este menţinut până în min. 43 când Radu Florian de aproape egalează un rmbck pe care-l credeam pierdut. Cum au jucat SADOWSKY, n’a putut face mai mult. GURIŢAN, MOLDOVEANU, au abuzat de duritate. COSTEA, RAŞINARU, WETZER III, au fost regulat depăşiţi de atacul advers. RADU FLORIAN şi FILITTI au fost singurii oameni ai atacului feroviar. Bogdan a stricat şi jocului şi echipei sale. E prea demodat pentru sistemul de joc pe care trebue să-l adoptăm acum. LA CRAIOVA, toţi au jucat bine. Exceptabili Felecan I, Mari Thierjung şi Bătrân. A condus bine internaţionalul Fianu. Echipele RAPID: Sadowsky, Giurlţan, Moldoveanu, Costea, Răşinarui, Wetzer III, Bogdan, Finitti, Radu Florian, Gavrilescu, Tănăsescu. CRAIOVA: Popescu, Felecan I, Albu, Niculescu, Mari, Nistor, Covaci, Toth, Thierjung, Dunăreanu, Bătrân, N. Dumbravu Juventus a învins pe C. F. R. (T. Severin) cu 5-3 (2-2) — Pavlovici autorul înfrângerii oaspeţilor — Matchul de deschidere al programului cuplat de Duminică de la Venus l-a constituit întâlnirea dimtre Juventus şi C. F. R. (T. Severin). In acest match, albaştri au câştigat ori două puncte, datorită eficacităţii liniei de atac. Cu toate că echipa Juventusului a mers ori, n’a putut totuşi furniza un spectacol mare din cauza adversarului, care a jucat sub orice critică. C. F. R.-ul cu toate că a venit în Capitală cu o carte de vizită excelentă, n’a putut totuşi să practice un joc frumos din cauza că au prezentat o formaţie mai mult decât fantezistă. Aşa că stadiul jocului n’a putut depăşi limitele mediocrului numai din cauzele mai sus citate. Gogorin, Andrei, Dorog, Stoian, Flamaropol, Naciu. C. F. R. (T. Severin), Pavlovici, Ionescu (Bidan) Luca (Marcu, Vidan, Pârjol, Marcu, Biolan (Ionescu) Cosma, Ludwig, Felecan, Grimanca S’au remarcat: dela Juventus, Negrescu, Stoian, Flamaropol, Naciu şi Gorgorin, iar dela învinşi au plăcut Cosma, Ludwig, Biolan, Vidan şi Marcu. Slabi peste aşteptări de slabi Pavlovici şi Luca. Florin Gugu O fașă dinamică Cum a decurs jocul Primele 15 minute decurg în favoarea gazdelor, care atacă vehement, perfimitănd mereu poarta apărată de Pavlovici. Remarcăm totuşi un nou sistem de joc la Juventus. Echipa roş-albastră joacă fără anacronicul W. M. al lui Mayor. Deslănţuesc atacul numai pe aripi, unde Naciu ştiuAndrei dau o deplină satisfacţie. Apărarea ceferistă spulberă orice atac, aşa că jocul prinde să ia un aspect aproape spectaculos. Atacurile juventiste sunt perpetue, apărarea oaspeţilor este oarecum şubredă doar Pavlovici reuşeşte să reţină numai înultima instanţă orice balon. In urma unei noui acţiuni a bucureştenilor fundaşul iar eseu este rănit, ca apoi să treacă pe aripă. Din acest moment jocul devine complet confuz. Orice încercare de atac fie de o parte fie de alta se reazimă numai pe raza de acţiune a doi echipieri. Aşa că acest procedeu nu poate ajuta cu nimic nici unuia din combatanţi, nici la concretizarea în goaluri, nici la ridicarea standardului de mare spectacol al jocului. Tocmai când toată lumea se aşteptau ca potenţialul şi puterea de combativitate a Juventusului păreau că s’au epuizat, vine inevitabilul: goalul. Se produce pe centru o acţiune, apărarea ceferistă se bâlbâe şi extremul dreapta roş-albastru înscrie plasat. Pavlovici nu schiţează nici-un gest contraatacul C. F. R.-ului este promis— şi numai după un minut Ludwig ratează, Juventus se apără frumos, unde Negrescu se remarcă detaşat. C. F. R.-ull atacă mereu, dar tot Juventus mai înscrie , ridicând scorul la 2-0. .Numai după 1 minut, Cosma in poziţie de shoot, trage prin surprindere şi reduce handicapul la 2-1. Mai sunt 3 minute de joc şi C. F. R.-ul domină insistent reuşind să egaleze siuaţia prin Ludwig, stabilind scorul reprizei 2-2. Repriza doua La reluare — C. F. R.-ul domină mereu, dar Juventus — este mui eficace şi ridică scorul la 3-2 prin Stalin. Defecţiunile din echipa de la T. Severn vor aduce irevocabil înfrângerea la care se mai adaugă şi forma proastă a lui Pavlovici. Naciu scapă singur — portarul oaspeţilor îi iese înainte, dar inutil, căci extrema bucureştenilor impinge peste el balonul în plasă majorând scorul la 4-2. Oaspeţii se prăbuşesc mereu, şi Juventus atacă din ce în ce mai insistent. In m. 72 Flamaropol bine Uniisat de Stoian pătrunde în palteu şi fără să ezite înscrie uşor all 5-lea goal al partidei. De altfel din acest moment toată lumea credea că matchul s’a jucat şi că rezultatul nu se va mai schimba. Dar numai cu câteva minute de sfârşit, Ludwig trimete un puternic shoot dintr’un unghiu imposibil stabilind scorul final al matchului de 5-3 pentru Juventus. Echipele JUVENTUS: Năstase, Drăgan, Negrescu, Bărbulescu, Pepelea. $ mid îi \$ Gloriei f. 8. o formaţie lanez stâ a Ion învinşi cu 6-1 (2-1) GALAŢI 30 (prin telefon). — Matchul dintre Gloria CFR. şi Venus disputat în localitate pentru campionatul naţional de războiu, s’a soldat cu o dureroasă înfrângere pentru foştii campioni naţionali. De altfel şi scorul de 6-1 (3-1) arată de la sine că Venus, prezentându-se cu o echipă fantezistă a cedat la un aşa scor neobicinuit de mare. In orice caz ruşinea acestui dezastru în care a căzut Venus, nu se datoreşte decât noii conduceri. Punctele au fost marcate de: Comşa 3, Sandy 3, Cucula şi Justin din 11 m. pentru gazde, iar pentru oaspeţi punctul de onoare a fost realizat de Vladimirescu. Echipele Gloria CFR: Justin, Rădulescu, Jarcă, Sandy, Kimek, Ivanov, Popa, Bărbulescu, Guţă, Cucula, Comşa.Venus: Marin Al., Ghindă, Vasilescu, Bărbulescu, M. Popescu, Cearaghin, Vladimirescu, Ploeşteanu, Andrei Rădulescu, Herescu, Ene. PLOEŞTI, 30. (Prin telefon), Dimiinică s’a disputat în oraşul nou mailchu de focxilbarul F. C. Ploeştiutmeni penitru campionatul naţional, După o dispută aiprilgă susţinută de robii combatanţi până la ultimuil ort, victoria a revenit gazdelor cu orul de 3-1 (0-0). Piinotele au fost marcate de Antonescu, Stoian şi gjrbtdggcTjţ I ECHIPELE F. C. PLOEŞTI: Iordăchescu, Hetzer, Neagu, Dumitrescu, Mircea Simion, Haos, Anitonescu, Băbulescu Cociş, Maliţa. CARMEN : Niculae, Tanovisky, Iosef, Simatoc, Torjoc, Slclovanu, Hanga, Marian, Weiss, Mogiginiţa, Stoian a Ploeşti F. C. Ploeşti a învins pe Carmen cu 3-1 (0-0) Alte rezultate din ţară Duminecă s’a disputat prima etapă a Cupei Eroilor. La Sibiu s’a disputat matchul de foot-ball între echipa locală Arsenal şi redutabila formaţie Minierul. După o luptă dârză victoria a revenit sibienilor cu scorul de 3-1 (3-1). LA LONEA C. S. Lenea a primit vizita echipei din Petroșani Jiul, pe care a învins-o la limită 3-0 (1-0). fi Reuniunea de box de ieri rosii! Iii îmi Ion Chiriac mai bun ca Sandu Ion Un match „tare“ Gh. Popescu-David Reuniunea indigenă programată ieri pe stadionul din Splai a corespuns în toiul aşteptărilor noastre, adăugând — prin aceasta — încă un punct de merit pe răbojul acelora care au porfixat pentru 12 reprize a 3 minute matcheul dintre ploeşteanul Gheorghe Popescu şi Constantin David, n’a durat decât 3 reprize. In prima repriză matchul începe într’o alură vie, adversarii se studiază atent, loviturile date însă poartă pecetea unei durităţi excepţionale. In repriza doua, Popescu atacă vehement. David însă centrează puternic şi printr’un swing de dreapta îl trimite pe Gh. Popescu pe podea. Se părea că matchul s’a sfârşit. Popescu găseşte însă resurse suficiente şi se ridică continuând sonat toată repriza. In repriza treia, Gh. Popescu porneşte la atac decis să-şi joace ultima Carte. Urmăreşte atent şi cu o lovitură de stânga la bărbie urmată de un swing de dreapta, îl trimete pe David la pământ. Arbitrul numără La 9 David se ridică dar fiind sonat primeşte toată seria de pumni pe care i-i trimete Popescu. Soigneurul lui David aruncă buretele şi matchul se termină prin abandonul lui David in repriza treia. Revanşa acestui match am revedea-o cu plăcere. Ion Mihail aflăm că vrea să provoace pe Gh. Popescu. Iată un match greu în perspectivă. Costel Stănescu s’a jucat cu Ştefan Bogdan In la reprize a trei minute, matchul dintre Costel Stănescu şi Ştefan Bogdan a prilejuit un spectacol nu la redresarea acestui sport. Boxeurii în ring s’au prezentat în condiţiuni optime, furnizând matchuri de o spectaculozitate pe care de mult n’am mai înregistrat-o, pugilistic bun, în care am admirat tehnica şi talentul tânărului Costel Stănescu care „s’a jucat” tot timpul cu adversarul său deşi acesta era mai greu cu aproape 4 kgi. Juriul a dat meritata decizie talentatului Costel Stănescu. După acest match Bogdan nu mai are drept la o revanşă. Intre Chiriac şi Sandu Ion Pentru titlul naţional al categoriei „cocoş“ s’au luptat două talente ale pugismului românesc: Ion Chiriac, campion la „muscă” şi Sandu Ion, la „cocoş”. Dela primul până la ultimul sunet al gongului adversarii s’au bătut crâncen utilizând toată gârneţ loviturilor. Ar trebui să umplem prea multe file pentru a arăta fazele acestui match de o spectaculozitate excepţională. Fără îndoială Chiriac a fost mai bun, dacă ţinem seama de faptul că ataca un titlu superior. Şi apoi Sandu Ion este un element de valoare, rutinat pe ringurile străinătăţii. Decizia de match nul este justă. Sandu Ion n’a fost învins de o manieră care să poată decide pe judecători să-l deposedeze de titlu. In concluzie o reuniune de box reuşită, care pune într’o lumină frumoasă pe toţi acei care au contribuit la succesul ei: organizatori, boxeuri și judecători. Boxul stă pe drumul cel bun. ..... Mimi. O fază din disputa Chiriac—Sandu Ion . Curent, ANUL XV, No. 5224, Marţie Septembrie 1942 F. C. Craiova conduce în clasamentul campionatului de războiu După rezultatele Înregistrate In etapa a patra clasamentul campionatului de războiu se prezintă astfel 4-2-3-0-30: 8-6 4-2-1-1-12: 9-5 4-2-1-1- 8: 7 - 5 4-2-1-1-11 9-5 4-2-1-1- 9:10-5 4-2-0-2-16:10-4 4-2-0-2-15:12-4 4-1-2-1- 7:10*4 4-1-1-2-12:15-3 4-1-1-3-12:14=3 4-1-0-3- 9:20·2 4-1-0-1-12:13 = 2 F. C. Craiova; F. C. Rapid: CFR. (T. Severin) Unirea Tricolor Gloria CFR.! Sp. Stud.: A. C. F. R. F. C. Ploești! Juventus: Carmen: Venus: Universitatea: A. C. F. R. a dispus de Universitatea cu 2-1 (1-1) BRAȘOV, 30. (Prin telefon). — Matchul de foot-ball AC.F.R.Universitatea disputată’a soldat cu rezultatul de 2-1 (1-1). Prin victoria repurtată de ceferiștii locali şi-au asigurat un bun loc în clasament. Victoria deşi a revenit cu greu A.C.F.R.-ului totuși este pe deplin necesitată, deoarece „U“ a jucat sub orice critică. Programul etapei a cincea ce se va disputa Duminică Duminică 6 Septembrie se va desfăşura în Capitală etapa a cincea a campionatului de războiu. BUCUREŞTI Carmen—F. C. Rapid. Sportul Studenţesc—F. C. Ploeşti. Venus—Uniirea Tricolor. SIBIU Universitatea—C. F. R. (T. Severin). CRAIOVA F. C. Craiova—Juventus. BRAŞOV A. C. F. R.—Gloria C. F. R. CICLISM Rezultatele cursei Bucureşti-Predeal Duminică s’a alergat pe distanţa de 150 km. cursa ciclistă Bucureşti—Predeal. In această alergare au participat concurenţi dela Bucureşti şi Braşov. Lupta pentru stabilirea unui record bun a fost angajată între rutinaţii excelenţi braşoveni Georgescu I, Georgescu II şi Marin Niculescu. După eforturi disperate victoria a revenit braşovenilor. IATA REZULTATELE TECHNICE 1) Georgescu . (U. A. B.) 150 km. în 5 ore ui’l0". 2) Georgescu II (U. A. B.). 3) Marin Niculescu (Vif. Dacia). „Lumină din lumină: Nicolae Iorga" Conferinţa d-lui ing. Cezar Cristea La Universitatea populară din Vălenii de Munte, d. ing. dr. Cezar Cristea şi-a inaugurat prelegerile prin evocarea profesorului Nicolae Iorga, începând cu poezia lui Eminescu „La Steaua“, atât de plastică şi potrivită astrului culturii noastre care s’a stins şi totuşi radiază încă peste vremi, de dincolo de moarte şi citând finalul din „Luceafărul“ : „Trăind în cercul vostru strâmt norocul vă petrece, ci eu în lumea mea mă simt nemuritor şi rece“., d. ing. Cristea a confiscat atenţia auditorului prin sobra şi totuşi via, vibranta zugrăvire a celui care a fost „ forţă e naturii, — mag inspirat, dărâmător de falst ideic, — trâmbiţă a redeşteptării şi ctitor al unităţii noastre naţionale. Poet, dramaturg, filosof şi filolog, poliglot din marea rasă a umaniştilor, gazetar Incomparabil, polemist de temut, critic, îndrumând literatura pe făgaşul tradiţionalist al „Semănătorului“, pe drumul drept al „Neamului Românesc“, Niculae Iorga înzestrat cu o memorie şi voinţă excepţionale, a fost un demiurg, desfăşurând o activitate uimitoare, creator pretutindeni. Om politic — acio găsindu-ii-se marea lui vină, — de către cei cari tot mai cred în „strigoii politicianismului“ , dascăl şi apostol al tineretului şi românimei de pretutindeni ţie care a cuminecat-o din idealul unităţii neamului ; sprijinitor sincer al ţărănimei, a crezut in dreptatea noastră şi în virtuţile neamului moldo-valah — el fiu de macedonean cu o moldoveancă, fiu al Moldovei ce ne dă pe istoricii mari ai Patrieei (cum scria V. Pârvan). Orator fără egal, depăşind pleiada măriilor cuvântători contemporani, iar ca istoric — unic — dăltuind în marmură „Istoria Românilor“ şi „Sinteza Istoriei Umanităţii“ , după trecere de doua secole, depăşind pe înaintaşul său Dimitrie Cantemir, în tălmăcirea celei mai bune „Istorii a Imperiului Otoman“, din însărcinarea profesorului Lamprecht. Eminescu, Iorga şi George Enescu, trei genii autentice, moldoveni, glorii ale spiritualităţii româneşti. Sprijinit pe lucrările bibliografice ale prof. Şt. Meteş şi Barbu Teodorescu, asupra „Vieţii şi operei lui Niculae Iorga“, precum şi pe acele prezentări lapidare ce s-au făcut de către „Academia Română" şi „Institutul de Istorie Universală“, cu prilejul comemorării, d. ing. Cristea, a spicuit drept „ale sale dintru ale sale“ şi din câteva epocale conferinţi şi studii ale magistrului, din fresca acelor minunate : „Oameni cari au fost", precum şi trilogia articolelor: „Xenodului, Iudaica, Semănătorii de ruine“. Deasemeni conferenţiarul a reliefat şi articolele d-lui Pamfil Şeicaru : „Comemorarea lui N. Iorga“, apoi „Ecaterina N. Iorga" şi... recent prefaţa la : „Redeschiderea cursurilor de la Vălenii de Munte“. In treacăt s’a amintit şi de faimoasele Cursuri la Şcoala de Război, în care N. I. fixa obârşia şi specificul doctrinei de luptă românească, precum şi de prestigiul ce radia ca savant şi om politic, dincolo de fruntarile ţării. „Craniile de lemn“ nu vor putea înlocui personalitatea celui al cărui gol se va resimţi la încheierea bilanţului de jertfe şi biruinţi din care va să iasă .Europa viitorului“. Ii datorăm lui Nicolae Iorga „ortitutio in integrum“ pentru tot ceia ce am luat noi toţi „lumină din lumina sa“, pentru reabilitarea noastră între neamurile civilizate. Mediul şcolar, momentul trecerii din copilărie în adolescenţă, sunt totdeauna pentru scriitorii de talent, de umor şi fină observaţie, prilejuri de fericită inspiraţie. Asemenea oglindiri ale şcoalei în literatură ridică interesante probleme, oricât de uşor ar voi să fie tonul cu care sunt expuse. Şi nu este mai puţin interesant de constatat, că talentul atât de amuzant al lui Neagu Rădulescu de pildă, îşi dovedeşte deplina maturitate mai ales în acel „4 pe trimestrul 2“, în care notează cu mare fineţă tocmai trecerea aceasta de la copilărie la adolescenţă, printr’o măruntă dar plină de duioşie, de umor şi de frăgezime, aventură sentimentală a unei şcolăriţe... Trezirea aceasta la o viaţă nouă la iubire, ca un cărţunaş răsărit In sufletul unui copil, sărbătorită cu emoţie, de toate fetele din pension, rămâne neînţeleasă de către maturitatea rece, de sufletul împietrit al profesoarelor bătrâne, aşa cum adevărate şanţuri antitank au despărţit mereu o parte din corpul didactic de toate aspiraţiiletinereşti ale generaţiilor noul,.. . ....... , de Neagu Rădulescu Da, şi nouă ni se pare ciudat, că literatura „spumoasă“ a lui Neagu Rădulescu, ne dă de astă dată de gândit la lucruri mult mai grave, decât la şotiile şi extravaganţele lui , atât de plăcute. Dar, fără să fi pierdut nimic din strălucirea umorului său, din vioiciunea observaţiei şi a expresiei, ghiduşul ăsta de Neagu adânceşte acum surprinzător sentimente, situaţii şi probleme, dintre cele mai subtile sau mai grave. E poate încă un semn, de acea serioasă preocupare care este şcoala în momentul de faţă, preocupare despre care scriam la începutul acestui articol, dacă şi într’o scriere umoristică despre mediul atât de superficial, de pitoresc şi amuzant al şcolăriţelor, cu poreclele lor, cu flirturile şi nebuniile lor, se întrezăresc probleme şcolare, care te pun pe gânduri. „4 pe trimestrul 2“ înseamnă şi o nouă etapă de evoluţie în talentul lui Neagu Rădulescu, care caută acum mai puţin bizarul sau caricatura, pentru un realism pitoresc şi o adâncire sufletească, realizate într'o formă cuceritoare. ^ B. Cărţi noui „4 PE TRIMESTRUL 2". —* CARNETUL. ZILEI La zl CERBUL S,dîS.Pot5"cSr»"‘opîr pVA Imi repeta stăruitor : — Cum brate, nu eu belșug cu grăsime, cu oul Își ștergea fața unsuroasă, dată porca » sugrumat, batistă popească, apoi «venea cu ^ * arşlc® pe lângâ magaziile — Eu sânt Molea, cu eme le Florii, in loc să le ducem de lăngă liceu.. Care mai bătut cu ouii dascălului de geografie î fostul eonii de moşier, pe care-l adu““ WÄ-*« ÄÄÄi Ä’S SÄ P« “SSnKTÄÄ '.‘Äl ÜJ!5£ iüÄÄ p= ele singure cuvântul, oricât ne-am trudi not sä orândium «ddel le rarhiaminţiU^ ^ ,adî u intrebat pe tovarăşul dela arşice, trânându-1 de pe trotuarul înmuiat de arşiţă, la umbra unei vitrine. 9 — Păi, sânt asistent universitar ! Am făcut ştiinţele naturale şi acum o sâ-mi dau doctoratul 1 . . Aşadar, Molea reuşise sa devie totuşi ceva, pentru blazonul familiei. Apoi îmi mărturisi viaţa pe care ° dac® ! — La opt seara, sunt acasă, nu întârzii niciodată în oraş, şi n ştiu să fi fost la vreun spectacol în ultimii ani, din pricina asta 90 Intr’o seară m’a ţinut la o berărie un unchiu, până la nouă ! Parcă se răsturnau străzile peste mine 1 Parcă fugeau blăurile lavale, din calea mea. Mâ ameţeşte noaptea ! Şi toatea astea din pricina nevestei...— Cum, te-ai şi însurat? _Daaa 1 Adică m'au însurat ai mei. E mai mare cu cincisprezece ani ca mine 1 Ea a umblat sa fiu numit asistent 1 Ziceau „al mei , că e mai bine aşa : femee care a „trecut" prin viaţă, — şi ştie ce e căsnicia 1 Şi-apoi cum era sâ-i refuz? N'am eşit niciodată din vorba lor? Ea, nevasta, stă noaptea şi croşetează, iar eu lucrez la operă vastă despre., cerb. Am privit într'un capitol şi cum se restrănge apariţia lui în literatură , in balade şi poezii lirice... Treceam acum, pe lângă o librărie. Dela primul galantar se deschidea un gang, în care erau expuse tablouri şi sculpturi miniaturale... Defilarăm în tăcere prin faţa lor, până cănd Molea, folosindu-şi mereu popeasca lui batistă, să-şi usuce chipul numai apă, mă opri şi spuse cu emoţie : — Ia priveşte ! Cerbul 11 Intr’adevăr, înfipt într'o neştiută stâncă, cu coarne mari şi ascuţite şi ochi de sticlă, cerbul ne privea depe un piedestal de bronz... Apoi, asistentul plecă ochii in pământ şi zise, oftând: — Parcă a fost un blestem ! Tot ce nu s'a potrivit cu mine, mi-a fost dat sâ-mi fie chin şi trudă... N'am fost cerb niciodată în viaţă.. Ca o sfidare, azi scriu nopţi de-a rândul, despre mâreţia lui.«. Mâ gândii într'un târziu, cât de multă dreptate avea bietul asistent, şi-mi amintii de Înţeleptele vorbe ale lui Horaţiu: „Mutate nomine, de te fabula narratur... Da. Da. De el era vorba in această povestire. Numai numele era schimbat Al. Raicu Coloviaturi j - - • v „Săptămâna C. TP, ft.** ’PR A revista muncitorilor ceferişti, pe lângă numeroase colaborări menite să-i îmbogăţească sufletul şi mintea, aduce, in fiecare număr, verbul cu miez hrănitor şi străfulgerări de lumină al d-lui Tudor Arghezi. într’un număr recent (An. II Nr. 11), autorul Cuvintelor potrivite semnează un frumos articol „Creatorul“, din care desprindem câteva crâmpee despre deosebirea dintre om şi animale: „Mai repede, deosebirea concretă dintre animal şi om e alta. Omul e un creator. Animalul primeşte natura aşa cum a găsit-o şi i se supune: omul o modifică, o reface şi o creează din noaţ, îndată ce dă ochii cu ea, veşnicul genial nemulţumit... „Omul creează dacă zideşte o casă. Creează de două ori dacă zideşte o biserică. Creează dacă zugrăveşte un tablou, dacă scrie o carte, dacă ajustează bucata lui de fier după o idee, dacă trage un drum şi o potecă, dacă neguţătoreşte, dacă întemeiază un Stat. Astea nu le poate face decât omul. El creează proprietatea şi avuţia, care oricât ar fi de ponegrite de către neposesori sunt operă de zămislire şi de viaţă, opera de toate zilele a omului mijlociu şi sârguitor. Asta e : omul e un creator. „Atunci te gândeşti, cititorule, la o vreme fără proprietate, fără contribuţia aptitudinii fundamentale a omului, care a făcut arta, ştiinţa, credinţa şi nobleţea sentimentelor, la o vreme mecanizată, cu popoare de muncitori neutri şi fără Iniţiativă, înlănţuiţi la o concepţie silită, de colectivitate. Mai este o viaţă de creaţie şi nu o robie la mediocritate, nu o pasiune de întoarcere la cuadrupedul brut ." Corul căminului cultural I. Al. Brătescu-Voineşti din Pucioasa, în Capitală Sâmbătă 29 August a. A a sosit inc. Capitală grupul de corişti al căminului cultural I. Al. Brătescu-Voineşti din comuna Pucioasa, jud. Dămboviţa, pentru a da un festival artistic la spitalele de răniţi din Bucureşti. Grupul de corişti condus de d. Occtavian Diaconescu, directorul căminului şi de preotul Ioan Ulieru, dirijor, a fost întâmpinat la gară de reprezentanţii ministerului Propagandei Naţionale, ai Fundaţiilor Regale Culturale Regele Mihai I, ai căror invitaţi sunt în zilele de 30, 31 August şi 1 Septembrie a. c. Duminică 30 August acest grup a depus o cruce de brad la mormântul Eroului Necunoscut şi a ţinut o frumoasă şezătoare la muzeul satului, sub auspiciile căminului cultural al refugiaţilor ardeleni. Intr’un cadru de măreaţă înălţare sufletească, au vorbit din partea reprezentanţilor căminului d. preşedinte colonel I. Roşu, directorul Căminului, d-na Justina Şandrea, I. Moldovanu şi alţii, s’au recitat poezii originale. Corul Căminului din Pucioasa a executat frumoase cântece populare. Şezătoarea s’a încheiat cu cuvintele d-lui inspector general Ştefan Iacobescu, care a arătat însemnătatea zilei de astăzi şi rostul manifestărilor acestor grupuri de corişti. Azi, Luni 31 August, Grupul .1. Crişti va avea o audiţie radiofonică şi va da un festival la spitalele de răniţi Z. I. 303 și Marii mutilați (Obor). FERMECĂTOAREA OPERETA I „Vânzătorul de păsări“ formidabilul succes al Teatrului Alhambra VA FI TRANSMIS LA RADIO MARŢI 2 SEPTEMBRIE ORA 2 din cadrul „Orei răniţilor" cu întregul minm de la premiera cu care opereta „Vânzătorul de păsări“ porneşte la 13 Septembrie dintr’un grandios turneu în întreaga ţară ...................1 . Luni 31 August 4942 RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.558.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. închiderea emisiunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 12.00: Emisiuni speciale în limbile ucrainiană şi rusă. 12.25: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.55: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI . 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (disc.). 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Vasile Julea (voce: Rodica Bujor). 15.30: închiderea emisiunii , RADIO ROMANIA şI RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 18.00: Emisiuni speciale în limbile ucrainiană şi rusă. 18.20: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.00: Deschiderea emisiunii: Radu Cosmin: Educaţie şi Instrucţie. 19.17: ORCHESTRA SOC. ROMANE DE EDITURA (voce: Gică Petrescu şi Liana Petrică). 19.50: Ştirile serviciului german. 20.00: Radio jurnal. 20.10: Muzică variată (disc.). .. 20.20: Jurnal în limba turcă. 20.35: Muzică variată (disc.). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ciclul „Probleme moderne în legătură cu fenomenul culturii", Ion Zamfirescu : Ce se înţelege prin „Ştiinţa culturii“. 21.00: ORCHESTRA LUCEAFĂRUL. 22.00: Radio-jurnal . Sport. 22.20: D-ra Sofia Munteanu, lieduri. 22.40: Wilhelm Kempf-plan (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDĂ SCURTĂ 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA (280,9 m.) 13.00: Deschiderea emisiunii : învăţătura zilei. Instrumente uşoare (disc.). 13.20- Radio jurnal (I). 13.35: Muzică variată (disc.). 14.00: Taraful Tică Dinică-voce: Milucă Ionescu. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică uşoară (discuri). 19.15: „Din trecutul nostru“. 19.30: Orchestre populare (discuri) 20.00: CONFERINŢA D. Alex. Boldur : Ţara Bolohovenilor. 20.15: D-na Larissa Rusu-voce. 20.35: Muzică de cameră (discuri). 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: Fragmente și arii din opera (disc.). 22.30: închiderea emisiunii.