Curentul, noiembrie 1942 (Anul 15, nr. 5285-5314)
1942-11-01 / nr. 5285
ANUL XV, No. 5285 8 PAGINI 5 LEI Lecţia de solidarism social a frontului de PAMFIL ŞEICARU Ajunge să întoarcem măcar o clipă gândul spre front, spre cei ce duc o altfel de viaţă decât noi, o viaţă de înfruntare neîntreruptă a morţii pânditoare pretutindeni, ca fiecare să ne simţim smeriţi în faţa lor. Şi pentru ei viaţa are preţ; doar tinereţii lor se deschid înflorite drumurile viitorului şi peste toate aceste chemări ispititoare ale vieţii ei trec cu voinţa încordată, înainte, mereu înainte spre luminile fascinante ale victoriei. O eroică risipă de energie pentru o cauză care depăşeşte interesele individuale, o închinare a vieţii unei idei, o stăpânire a darului de viaţă, aşa cum numai chinuiţii unei mari inspiraţii religioase izbutesc să se scuture de tot ce-i pământească dorinţă. In fiecare zi ne vin semne de la ei, un nume de oraş, de apă, sau un nume de munte, iar noi urmărim pe hartă scotocind prin atâtea nume ciudate, cu sonorităţi străine, orientându-ne cu mare greutate. Câtor dintre noi ne vine pe buze întrebarea : câte sacrificii consimţite a costat pe cei ce au mai sporit prestigiul ţării ? Războiul se duce departe în fundul Rusiei, pe locuri neştiute sau care evocă vag câte o ştearsă reminiscenţă din lecţiile de geografie. Şi toate aceste bătălii pe care le dau singure unităţile noastre, sau la care participă alături de cele germane, simt o chemare la realitatea epocii eroice pe care o străbatem. Dar ne mai vin de acolo şi alte lecţii de aceiaş valoare morală. Citeam într’o notă de ziar : ostaşii şi comandantul unei companii din Reg. 22 infanterie au donat solda lor pe luna August 1942, pentru ajutorarea familiei eroului soldat Brebeanu Ion, din corn. Juneu-Dâmboviţa, camaradul lor. De undeva de pe front, ostaşii unui batalion dintr’um regiment de vânători au dăruit solda lor pe luna Septembrie societăţii „Crucea Roşie“, filiala Timişoara. Cu formalităţile cuvenite a fost înaintată suma de lei 47.939, cu recipisa No. 41.535 din 17 Oct 1942. Fireşte că sumele nu sunt însemnate, fiindcă solda ostaşilor (ofiţeri şi soldaţi) este mică, dar cum răsună ca nişte palme voinice pe obrajii multora!... Dacă pentru apărarea Patriei viaţa nu are preţ, de ce oare ar mai putea avea preţ banii ? Pentru noi, moartea este ceva care ne înspăimântă, la care nu vrem să ne gândim măcar, întoarcem capul spre grădinile vieţii spre a nu vedea întinsurile reci, misterioase ale morţii. Pentru cei ce sunt în războiu moartea este familiară, prezenţa ei este aşa de frecventă încât nu mai sperie, doar eroismul nu este decât o mereu reînoită victorie asupra temerii de moarte. Atât sapă în pripa, undeva mai adpostit, în preajma poziţiei groapă şi cum unui simt dulghi să facă un sicriu, se învele: corpul eroului într’o foaie plitate biblică. Nici un mort nu este înconjurat de suflete mai curate decât ale camarazilor ce stau în preajma unui mormânt proaspăt. Şi nimeni nu duce cu el nimic în mormânt. Odată cu larma vieţii amuţită pentru totdeauna, se scutură, se svârle tot ce au format nimicurile râvnite, chinuitoare ale omului. Aceasta-i lecţia austeră a frontului. Dar complecta desimteresare, amuţirea oricărui egoism (doar încordarea eroică înseamnă o strivitoare dominaţie asupra instinctului de conservare) înlesneşte o înaltă concepţie a solidarităţii. Fireşte, cuvântul „solidarism“ ne este familiar, l-am auzit de atâtea ori invocat ca un principiu opus luptei de clasă, şi de câte ori se va simţi suflul rece—care nu prevesteşte nimic bun — al urii de clasă, va circula iarăş cuvântul „solidaritate“. Dar de câte ori ne-am simţit cât suntem de profund solidari cu toate ce se întâmplă în preajma noasstră, de câte ori ne-am dat, într’adevăr, seama că nu poate să ne tihnească fericirea noastră, când întâlnim priviri triste în care stărue ca un reflex al unei mari şi negrăite suferinţi? De câte ori ne-am dat seama că mulţumirea noastră nu poate fi de durată când ne înconjură nemulţumirile celorlalţi? Fără îndoială că principiul solidarităţii este activ, sporitor al puterilor de viaţă ale unei organizaţii sociale, pe cât de destrămomnrKa acta *\ti4nwmn J ^ «.Mn »«mzvmzv vaiv puivica laciu autigmatizată în lupta de clasă. Dar principiul solidarităţii nu are valoare activă dacă nu străbate toate conştiinţele, dacă nu determină fapte. Şi două unităţi ne trimit de pe front o lecţie de ceia ce înseamnă solidarismul în practică. Puţinătatea soldei unei companii (offiţeri, subofiţeri şi soldaţi), puţinătatea soldei unui batalion se dărueşte spontan fără nici un fel de constrângere, pentru familia unui camarad căzut. De departe gândurile lor se întorc ocrotitoare spre cei rămaşi acasă, şi din gestul lor, noi desprindem mustrătoarea lecţie a solidarităţii sociale. O toamnă milostivă întârzie venirea iernii şi mângâe încă toate căminurile cu această vreme bună prelungită, dar să nu uităm că iarna vine şi, fără să fie crâncenă ca aceea de anul trecut, va fi grea pentru tâta lume sărmană. Acum, mai mult ca oricând, ni se impune solidarismul ca o condiţie esenţială a victoriei. Fiecare să-şi facă singur procesul de conştiinţă şi să înţeleagă drumul mântuirii româneşti: reciprocul ajutor românesc. O activă solidaritate socială, o stăpânire a egoismului, un elan generos pentru ajutorul de iarnă. Lecţia celor două unităţi de pe front ne urmăreşte pe fiecare, ne aminteşte de obligaţii uitate, de încăpăţânări de a nu înţelege nimic din tot acest siucium tragic al vremii. Milostenia este primul semn -1 --1 ---Î nnnnnîmnfaQ d f\ O îrifp«1 Uiiiuiui, vupuomvvu *AV, v. -—Jlege suferinţa aproapelui, de a nu trece nepăsător pe lângă chipurile ofilite de lipsuri, defineşte sensibilitatea omului. Nesăţiosul nu poate beneficia de solidaritatea socială ,este o provocare în această tragică sforţare a poporului român. Cele două unităţi care şi-au dat solda pe o lună ne amintesc obligaţiile noastre, ale celor rămaşi acasă, faţă de apropierea iernii. Oamenii nu intră cu banii în mormânt şi nu-i tot rostul vieţii într-o burtă umplută cu bunătăţi. Incapabili de o victorie idealistă asupra netrebnicului nostru egoism ,să nu provocăm slăbirea solidarităţii româneşti, atunci când armata urcă spre culmile unui mare prestigiu naţional. Şi iarna se apropie... . v I V...*cj si. : 'vi"im.:* mim Puştile mitraliere în linia întâia de bătaie (S M. P.) Situaţia fronturilor de luptă de ST. BECEANU Bătăliile actuale cristalizează situaţia strategică generală Atenţia este împărţită în momentul de faţă în trei direcţii diferite : pe frontul oriental, în Africa de Nord şi în Extremul Orient. Pe toate aceste teatre de operaţiuni se dau bătălii de mare importanţă şi care vor avea repercusiuni pentru operaţiunile viitoare, permiţând în acelaş timp să se statueze asupra situaţiei strategice. Rezultatele obţinute acum vor îngădui să se fixeze situaţia de ansamblu în timp şi spaţiu a celor două partide beligerante. Puterile Tripartite deoparte şi Puterile Aliate de cealaltă parte. De fapt situaţia strategică este bine definită şi până în prezent : superioritate, iniţiativă, victorii categorice de partea blocului tripartit; înfrângeri, inferioritate vădită, sforţări zadarnice de cealaltă parte. Totuşi acţiunea de pe cele trei mari teatre de războiu vor evidenţia din nou acest fapt. In adevăr, acţiunea de pe frontul bolşevic, prin cucerirea Stalingradului şi ofensiva din Caucaz, vor pune politicei şi armatei sovietice pentru iarna 1942/1943 probleme foarte greu de rezolvat. Bătălia din Egipt, în caz de insucces, compromite în întregime puterea ofensivă a armatei britanice. Bătălia din Salomon se dă pentru cheia strategică a acestui teatru de operaţiuni. Dacă americanii reuşesc să-şi menţină poziţiile în Guadalcanal, ei au la dispoziţie o bază strategică importantă. Din contră, dacă japonezii reuşesc să pună stăpânire pe poziţiile din insulă, situaţia din Pacific va deveni gravă pentru americani — şi aceasta ei o ştiu prea bine. Aruncând o privire cu totul generală asupra felului cum se desfăşoară acţiunea pe cele trei teatre putem deduce aproape cu certituuine că avantajele sunt de partea Puterilor tripartite. La Stalingrad şi Caucaz succesele trupelor germane, române şi aliate sunt cunoscute. In Egipt, armata britanică după o săptămână de încercări nu a reuşit să disloce dispozitivul Axei. In Pacific situaţia este gravă pentru americani şi aceasta chiar după informaţiile lor. Mai în amănunt situaţia se prezintă Pe frontul Oriental LA STALINGRAD luptele de curăţire continuă. Alte blocuri de case au fost totuşi ocupate, în timp ce traficul de aprovizionare al inamicullui care , cu deosebire activ în timpul nopţii pe Volga, a fost aproape complect împiedicat. Atacurile inamicului date pentru uşurare la Suflul oraşului au fost înăbuşite. Pe frontul Donului trupele italiene au zădărnicit încercarea bolşevicilor de a trece Donul. LA VEST DE TEREK, în zona Nalcic atacul trupelor române a mai câştigat teren. In ciuda vremei rele, luptele continuă fără încetare. LA NORD EST DE TUAPSE se înregistrează deasemenea noui succese : unităţi inamice încercuite şi ocuparea unor înălţimi strategice şi poziţii sovietice fortificate. Pe frontul din Egipt Englezii atacă cu o teribilă înverşunare. In joc este doar prestigiul britanic. Dar, acest prestigiu este pe punctul de a înregistra o puternică scădere. Scopul ofensivei engleze este de a rupe zăgazul de la El Alamein şi de a îndepărta pericolul pe care-l constitue Rommel cu armatele sale pentru canalul de Suez şi Orientul de Mijloc. Dacă nu reuşesc — aşa precum se arată până în prezent — sabia lui Rommel rămâne suspendată deasupra Egiptului şi Orientului Mijlociu, ca şi sabia lui Damocles din trecutul îndepartat al istoriei. In plus după cum am mai spus-o se verifică din nou imposibilitatea în care se află englezii de a realiza o acţiune militară care să Ie poată da un rezultat vădit pe vreunul din fronturile de luptă. Războiul în Pacific In această privinţă să lăsăm chiar postul de radio Londra ca să ne dea lămuriri destul de precise pe care nici nu mai avem nevoe să le verificăm „In ceea ce priveşte luptele care se desfăşoară în insulele Salomon, lumea priveşte aceste fapte cu oarecare îngrijorare. Intr’adevăr, valul de descurajare este alimentat, între altele, de reticenţa pleparamentului naval american, precum şi de diversele aprecieri făcute de ziare şi de comentatorii de la radio. In general, se recunoaşte că situaţia în Salomon este încordată. Japonezii fac o sforţare supremă să captureze insula Guadalcanal înainte de începerea ploilor. Ei sunt conştienţi că având controlul insulelor Salomon, îşi pot întări sistemul defensiv împotriva unui atac aliat. In Anglia, orice şofeur sau conducător de locomotivă ştie că insula Guadalcanal este cheia situaţiei din Salomon şi că de ea depinde în mare măsură întregul război din Pacific Presa americană priveşte situaţia ca serioasă ; mai mult chiar, o consideră gravă. Americanii că nu deţin superioritatea navală în acest sector“, astfel: Răspunsu l la telegrama g ROMA, 30 (Rador). — Ducele a răspuns la mesagiu! ce i-a fost adresat “ de primul ministru japonez, d. Hideki - Tojo, prin următoarea telegramă : * „Vă simt foarte recunoscător pen- tru telegrama ce mi-aţi adresat cu prilejul celei de a 20-a aniversare s a marşului asupra Romei. Ducelui eneralului Toto Nobilele voastre cuvinte şi exprimarea din nou a hotărîrii dvs. de a merge înainte până la câştigarea victoriei certe a puterilor tripartite au fost primite cu o mândră satisfacţie de către poporul italian, MUSSOLINI“. Frontul Caucaz. Ostaşi români pe poziţie în prima linie (S.M.P.) Linia de fier şi foc dela El-Alamein Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Cu privire la situaţia de pe tromicul egiptean se constată la Berlin că ofensiva britanică, cu toate enormele ei sforţări, n’a atins primul ei ţel tactic, adică străpungerea frontului germano-italian. Luptele se desfăşoară, ca şi până acum, în vastul spaţiu din faţa principalei linii de front germanoitaliană, puternic deţinută, pe întregul ei traseu, de trupele Axei. Armata a 8-a britanică a suferit din nou, noui şi grave pierderi în tancuri, datorită admirabilei apărări a trupelor Axei, artileria antiaeriană, fiind şi de data aceasta la înălţime, ca armă sdrobitoare de tancuri. îngustimea câmpului de luptă de la El-Alamein şi dificultăţile tactice ale ofensivei britanice, rezultate din cauza aceasta, zădărnicesc împreună cu masiva forţă defensivă germano-italiană, în mod foarte serios, ofensiva britanică. Cercurile militare berlinieze declară că conducerea armatei a 8-a britanice se silește tot mai mult să lărgească îngustimea câmpului de luptă, prin străpungerea frontului defensiv germano-italian pentru a inaugura faza războiului de mişcare pe întinsele spaţii ale pustiului. Odată cu atacul frontal al britanicilor s’au cristalizat, in decursul ultimelor lupte, câteva puncte de reper, cari caracterizează, în mod clar, din punct de vedere spaţial, voinţa de străpungere a Inamicului. Astfel au fost duse atacuri extraordinar de puternice mai ales împotriva flancului de Nord al poziţiei germane, care se bazează pe coasta mediiterane întrebuinţându-se în măsură largă, forţele cuirasate. Dar şi în focarul acesta, ofensiva britanică a fost oprită în spaţiul din faţa liniei germane, britanicii având aci pierderi în deosebi de grele. In cercurile militare berlineze, frontul germano-italian de la El-Alamein a primit denumirea „linia care scuipă foc“, împotriva căreia elita armatei a 8-a britanice asaltează zadarnic. Repetarea continuă a acestor asalturi, slăbeşte desigur forţa combativă a celui mai bun nucleu al armatei britanice de şoc. Comunicările engleze despre această bătălie a cărei intensitate nu a slăbit timp de o săptămână, lasă să se întrevadă o oarecare desamăgire, cu privire la rezultatele de până acum. Ele se silesc să explice situaţia pesatisfăcătoare a bătăliei, prin împrejurările tactice atât de dificile, cu care trebuie să lupte ofensiva britanică. Sub impresia desvoltării de până acum, se declară deja la Londra că trebuie să se conteze pe o durată mai lungă a bătăliei şi se explică procedeul încet al atacului mai ales din cauza marilor baraje şi a întinselor terenuri minate, cari stăpânesc câmpia din faţa frontului germano-italian. Cercurile germane, cari se abţin cu toate succesele defensive de până acum, de orice prognostic, şi care judecă posibilităţile de desvoltare ale bătăliei pentru viitor cu aceeaş reţinere, atrag totuşi atenţia că o ofensivă care are loc zile întregi în zona din faţa liniei strategice, cu o forţă enormă şi care nu prezintă niciun succes simţitor, trebuie să-şi piardă încet dar sigur puterea ei de şoc. Industrializare greşită „Deutsche Allgemeine Zeitung“ redă o alocuţiune la radio a unui corespondent sud-american, care se ocupă cu proiecte utopice de industrializare. Informaţia porneşte de la faptul că ţările ibero-americane au fost tăiate prin blocadă și contra blocadă, de aprovizionarea cu produsele industriale europene. După ce și Statele Unite s’au arătat neputincioase de a oferi consumatorilor ibero-americani o înlocuire a produselor industriale europene de cari duc lipsă, cercurile răspunzătoare din Washington caută să câştige ţările sud-americane aliate sau cari fac jocul lor, pentru noul lor proect de industrializare. Se proiectează să se transporte o parte din instalaţiile producţiei cari nu lucrează în Statele Unite spre ţările iberoamericane, cari urmează a fi industrializate. Critica proectului, adusă de susnumita informație, spune că (Continuări* în pmt. 7-ni Generalul Eisenhower rechemat în Statele Unite AMSTERDAM, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni, generalul Eisenhower, comandantul suprem al forţelor armate nord-americane din Europa, a fost rechemat în Statele Unite pentru ca — după cum se spune — să aibă mai multe conferințe importante cu comandamentul suprem al Statelor Unite. Duminică 1 Noembrie 1942 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 6 TELEFOANELEi Sale directorului Redacţia Secretariatul Secretarei ten. Redacţia politica Redacţia sportivă "Frovincia Biroul comenzilor, U C I v rEupo m Ad-torol delegai Oontah el depoz. 4bon:* el pnbllclt. Control sen Exped 8lb^Mgr»fh\ ■o naiul. Contehelosnl Proprietar : „Curerrîul“ ' Wt Tribunalul Ilfov. Registrul publicatllor Taxa poștală plătită tn numerar 4*4.411 3.40.88 t.trkl 4.89.» Peran direcției generale P. T. T. Pt«jjjppTÎ4/1939 Abonamente: anual 1200 lei; şase luni USD lei ; trei Luni 350 lei Instituţii de stat şi particulare: două mii cinci sute lei anual 4.84.41 5.54.88 3.40.80 3.40.84 I 23.32 4.84.48 4.92.59 R. 174/1938 adresei Măreţia României VICHY, 80 (Rador). „ Ziarul LE MEMOPIAL, care apare la Saint Etienne, publică, sub titlul „ Măreţia României“, un articol de fond, semnat de directorul ziarului. După ce a sărbătorit acum câteva săptămâni a doua aniversare a revoluţiei sale naţionale, spune între altele LE MEMORIAL, România a sărbătorit de curând a 21-a aniversare a M. S. Regelui Mihai I. Această ţară mare, în care prieteniile pentru Franţa sunt atât de adânci, şi-a regăsit, prin conducerea a doi oameni, drumul măreţiei sale tradiţionale, înţelepciunea şi prevederea M. S. Regelui Mihai I, a Cărui tinereţe a fost încercată de evenimente dureroase, se îmbină cu autoritatea şi spiritul de pătrundere al Mareşalului Antonescu. împreună, ei reclădesc o Românie puternică şi respectată, care stă de veghe la răsărit, luptând pentru civilizaţia creştină europeană. Soldaţii români luptă eroic contra bolşevismului. Comunicatele anunţă deseori faptele lor valoroase. Naţiunea întreagă, prin sângele ei, prin virtuţile morale, prin forţele active ale ţării şi prin bogăţiile sale, ridică un dig contra barbariei din răsărit. Francezii îşi dau seama prea puţin de importanta contribuţie adusă de armata română din ziua în care a trecut Nistrul, pornind la luptă mai departe, până ce a atins malurile Volgei. Sentimentul de unire cu care naţiunea s-a alăturat tânărului Rege şi Mareşalului Antonescu se datoreşte faptului că România nu luptă pentru cuceriri nejustificate, ci pentru recâştigarea teritoriului ei naţional. Ea a izgonit pe bolşevici din Basarabia, pe care a realipit-o. România participă astăzi la cruciada mondială contra bolşevismului. Aruncându-se curagios in luptă, ea şi-a salvat existenţa. Prin revoluţia internă, România şi-a regăsit unitatea sa lăuntrică şi măreţia ei revoluţionară. Trecutul României, spune nn încheere ziarul francez, este plin de bravură şi de civilizaţie. Viitorul ei vesteşte o soartă strălucită. Ameliorarea sănătăţii Suveranului Danemarcei COPENHAGA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. transmite : Cu privire la starea sănătăţii Regelui Danemarcei, cercurile competente au declarat Vineri dimineaţă că Suveranul a avut o noapte liniştită. Reluarea forţelor şi starea generală continuă să se amelioreze. Generalul Mac Arthur cere unificarea comandamentului în sud-vestul Pacificului AMSTERDAM, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite: Postul de radio din New York anunţă că generalul Mac Arthur a adresat un apel guvernului din Washington, cerând cu insistenţă ca să procedeze de urgență la unificarea înaltului comandament al aliaților, în sud-vestul Pacificului. Marina britanică a pierdut 423 vase de răsboiu LISABONA, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani află următoarele din Londra : Amiralitatea engleză a anunţat că de la începutul conflictului flota britanică a pierdut 423 vase de război, dintre care 7 vase de linie, 40 de crucişetoare grele și numeroase crucișetoare ușoare, distrugătoare, submarine, etc. Consolidarea relaţiilor economice dintre Argentina şi Venezuela BUENOS AIRES 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei C. N. B. transmite: D. Guinazu, ministrul de afaceri străine al Argentinei, şi d. Parra Perez, ministrul de afaceri străine al Venezuelei, au semnat joi un acord meritit să consolideze relaţiile economice dintre cele două ţări. Acordul prevede aplicarea clauzei naţiunii celei mai favorizate. Cu aceiaşi ocazie, cei doi miniştri au semnat proectul unei convenţii culturale între Argentina şi Venezuela. In declaraţiile făcute, d-nii Guinazu şi Parra Perez au insistat asupra amiciţiei tradiţionale dintre Argentina şi Venezuela, precizând că legăturile dintre ele trebue să fie consolidate şi bazate pe realităţi. Realizarea acestor deziderate va contribui la îndeplinirea idealurilor celor două ţări şi în special la menținerea independenței lor istorice. Statul mexican a reluat relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică BUENOS AIRES, 30 (Rador). — naţionale, în afacerile interne ale Corespondentul Agenţiei , N. R. Mexicului, transmite: Guvernul republicii Mexico a comunicat oficial că statul mexican a reluat relaţiile diplomatice cu Rusia Sovietică. O ştire a Agenţiei UNITED PRESS declară că relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost luate în urma iniţiativei Sovietelor. • Se aminteşte că relaţiile diplomatice dintre Mexico şi Soviete fuseseră întrerupte încă din anul 1930, din cauza unui incident diplomatic între cele două țări. Misiunea diplomatică sovietică se amestecase, contrar uzanțelor inter- Fuehrerul a instituit o decoraţie specială pentru şofeuri BERLIN, 30 (Rador). — Fuehrerul a instituit o decoraţie specială, pentru valoarea automobilistică, destinată să decompenseze activitatea desfăşurată de şofeuri, care în zona de război şi in împrejurări deosebit de grele s’au distins în mod deosebit, atât în ceea ce priveşte conducerea vehiculelor ce le-au fost încredinţate, cât şi în ceea ce priveşte îngrijirea lor. Fuehrerul a cerut înaltului comandament al forţelor armate germane să facă propuneri pentru acordarea acestei decoraţii. Hangarele unui aerodrom sovietic de pe frontul Stalingrad dis- I ______ tras de bombardamentul aviaţiei române (S.M.P.)