Curentul, noiembrie 1942 (Anul 15, nr. 5285-5314)

1942-11-01 / nr. 5285

2­­8 pagini. Rezultatul tragerii loteriei de Stall Clasa ll-a, ziua li-a Âu câștigat lei 1.000 000 ur­mătoarele numere: 834 59642 39124 71976 42882 68441 59463 60326 55157 54557 A câștigat 300.000 lei urmă­torul număr: 56660 Au câștigat câte 100.00 lei următoarele numere: 20988 16524 Au câștigat câte 80.000 lei următoarele numere: 64793 33495 78541 Au câştigat câte 60 000 lei următoarele numere: 59168 38960 69292 Au câștigat câte 40.000 lei următoarele numere: 18093 4605 53538 65080 51076 10546 Au câștigat câte 30.000 lei următoarele numere: 75184 69461 Au câștigat câte 20.000 lei următoarele numere: 12121 49518 26081 58704 20113 8719 8092 44424 Au câștigat câte 10.000 lei următoarele numere: 66921 75795 27268 10159 6336 54473 13551 6540 11870 26311 74386 6667 74283 60052 14415 61979 79362 18187 14058 47288 Au câștigat câte 6.000 lei următoarele numere: 52465 68187 26166 72182 21276 5115 1264 48530 26352 20566 41302 5826 15749 33772 47025 3590 19982 49243 36408 66386 43552 58057 52359 45234 39201 26846 70821 67671 29466 62881 36510 18861 45953 11917 20389 15667 59216 72207 Au câștigat câte 5.000 lei următoarele numere: 14213 41006 69258 23198 47405 46685 28421 6124 2908 23674 35989 13356 21805 21845 67780 62180 2507 11869 29260 21719 39506 12919 11296 49570 60323 14517 47388 23069 13779 271 75188 37753 73590 56905 75758 44601 28694 79422 11940 44367 59543 47241 25185 19542 21476 4540 18918 9539 3777 31 4675 50696 67409 18068 67106 16869 43609 20773 46810 44760 29843 3629 29828 30706 68115 6273 30028 615 56675 42648 49398 35824 31588 46946 5721 10849 19997 79613 11819 38987 66227 78547 31162 27152 42673 Au câștigat lei 3.600 urmă­toarele numere : 0503 567 208 268 64 261 186 569 952 173 111 935 437 408 1258 602 779 125 074 530 441 943 954 231 875 406 885 045 063 2798 719 706 817 091 831 003 735 3930 291 659 371 913 414 879 993 555 627 675 668 527 915 138 344 900 739 612 4122 072 782 671 684 425 291 482 871 683 941 423 113 663 768 5562 374 990 282 892 827 435 610 387 455 178 476 390 962 377 6147 979 180 126 814 105 840 384 424 647 149 395 209 345­­ 550 511 992 100 7751 786 785 048 849 912 442 801 398 927 491 446 850 386 789 8009 618 564 197 679 587 167 128 662 9719 562 226 552 022 477 313­­ 376 36678 842 540 240 596 804 723 952 165 505 161 510 803 290 000 644 274 87690 500 165 063 714 290 629 286 281 38831 834 39193 192 696 40776 445 906 41358 629 510 42266 121 822 43178 552 695 44408 292 223 45467 617 46625 337 082 47384 479 48453 035 973 40394 030 50108 322 51352 151 52029 969 53420 436 292 761 54729 385 112 55949 283 56067 486 57249 828 467 58164 774 641 079 358 842 703 081 940 341 667 589 927 201 743 716 175 003 629 920 120 980 873 934 520 312 332 561 666 054 486 999 810 159 402 291 327 786 355 524 798 427 341 423 613 847 432 691 705 007 234 941 177 883 087 180 737 089 688 799 979 048 434 097 646 178 040 618 405 084 360 031 999 451 882 035 852 014 405 623 994 868 689 800 180 228 249 946 272 349 744 853 385 540 714 853 725 508 531 015 185 309 734 966 938 596 994 090 238 448 018 518 720 689 320 897 587 976 633 682 741 370 183 775 367 583 779 948 937 579 153 705 458 527 107 320 729 534 533 860 851 913 047 858 060 625 101 385 834 117 719 216 626 688 517 370 817 811 090 574 686 584 245 291 349 902 809 402 854 636 889 876 167 092 524 541 628 993 917 030 385 217 987 371 638 891 091 099 786 428 279 940 344 048 414 358 530 349 203 597 242 336 256 447 876 003 499 765 101 908 262 022 650 438 458 178 286 650 286 505 473 338 573 100 639 980 895 147 254 727 628 830 127 540 359 420 768 269 520 149 727 787 496 556 631 271 316 363 120 330 234 031 251 859 873 491 69347 826 70732 497 71244 795 72484 660 306 73207 941 075 ,74948 426 844 75509 830 878 76064 997 511 ,77896 171 686 78972 479 077 79327 003 143 194 070 811 174 415 635 958 558 708 294 336 255 273 595 311 967 426 862 187 927 766 011 070 995 140 255 798 391 473 618 288 153 793 343 244 766 046 547 775 818 698 998 867 883 117 228 136 995 460 617 045 346 983 609 395 180 558 291 803 555 351 932 725 730 529 483 791 621 168 359 503 886 733 943 329 680 766 570 353 724 839 661 245 790 189 481 891 843 641 59361 757 60412 287 291 61703 868 772 535 62569 306 474 286 63737 293 958 64566 007 65187 516 66964 368 421 733 342 894 67852 654 300 373 702 304 281 505 515 68827 181 575 700 192 064 324 840 666 056 265 789 108 994 462 280 673 238 478 260 097 235 484 244 483 572 267 162 473 167 365 217 362 176 465 914 896 881 301 964 940 403 673 182 231 930 383 066 770 151 118 349 048 109 157 923 317 455 841 524 451 931 995 814 438 204 847 068 418 571 242 276 951 671 426 big iqn 508 900 735 403 189 083 812 210 511 751 331 666 986 545 743 996 487 827 171 034 343 912 725 637 440 975 744 746 012 784 777 097 ,719 024 639 797 933 586 485 981 837 518 570 330 639 235 240 076 950 857 127 040 538 540 608 637 492 446 982 045 066 220 008 075 798 775 634 025 759 560 518 830 685 385 219 552 384 349 329 592 004 167 159 325 168 131 571 247 234 039 818 878 807 743 400 559 325 10051 937 604 526 776 030 462 681 450 218 490 952 805 987 360 619 648 376 664 725 343 544 11306 350 209 191 702 917 222 740 12437 793 250 771 618 992 782 574 995 906 028 344 319 878 642 518 13691 496 281 337 357 189 919 174 236 026 459 315 584 980 916 154 14045 482 008 074 297 774 446 157 364 715 451 736 938 172 430 033 108 957 292 15543 557 410 063 577 831 877 216 761 752 667 468 479 16454 835 504 896 306 481 489 340 116 987 029 721 950 872 417 949 310 160 343 17615 208 511 768 266 503 169 296 397 519 572 973 572 818 019 763 18638 749 603 740 321 111 861­ 326 395 19715 844 976 853 982 415 012 495 813 449 499 034 20630 566 088 628 380 182 314 898 854 865 717 967 646 389 953 496 797 644 269 21949 403 342 375 959 747 491 533 220 882 823 906 22327 612 496 043 004 352 588 710 160 158 044 673 117 23345 354 195 549 916 597 494 155 229 24602 326 606 599 101 601 757 477 245 543 553 813 370 25259 180 896 277 788 939 127 009 193 184 683 270 165 26496 001 342 863 652 376 291 644 695 427 967 550 575 605 386 27038 180 929 521 466 373 507 792 767 119 194 303 041 28425 791 056 169 307 778 954 683 010 208 100 627 821 719 386 509 29203 803 685 841 489 527 516 720 852 288 225 191 30063 167 397 417 209 974 102 663 362 916 436 623 079 031 309 338 31576 610 866 009 268 630 320 861 997 817 621 036 526 521 32737 025 308 237 951 139 961 982 767 432 046 857 442 348 33556 880 271 822 508 951 444 007 468 526 626 112 963 809 968 993 893 34598 705 497 583 768 428 851 299 814 147 833 261 737 969 821 840 335 627 224 524 193 884 123 009 35901 492 929 169 540 605 886 892 657 745 170 733 670 218 165 880 162 820 998 338 184 840 729 243 797 138 589 835 183 890 094 859 206 544 093 613 Deschiderea sesiunii Academiei de Ştiinţe Eri s’a deschis în Amfiteatrul Ne­­greanu al Universităţii sesiunea 1942 —1943 a Academiei de Ştiinţe din România, su­b preşidenţia d-lui dr. C. Angelescu, fost ministru al instruc­ţiunii. A fost de faţă şi d. ministru Buşilă şi a asistat un public foarte numeros de oamenii die ştiinţă. D. Horia Hulubei, rectorul Univer­sităţii, a conferenţiat despre: Perso­nalitatea şi opera ştiinţifică a fizicia­nului Jean Perrin, fost membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din România, decedat de curând. D. Hu­lubei a pus în relief prestigioasa fi­gură a acestui mare savant de repu­taţie universală, posesor al premiului Nobel, care a deschis drumuri noi în atâtea ramuri ale fizicei moderne. In ultimii doi ani, retras la ţară, Perrin a scris nu mai puţin de şapte vo­lume, în care a expus concepţiile sale asupra Fizicei. El a fost şi organiza­torul acelui minunat „Palais de la Découverte“, unul din centrele de a­­tracţie ale Expoziţiei Universale din Paris de la 1937. Jean Perrin a vizitat ţara noastră, ale cărei probleme le cunoştea şi iubea pe Români, fiind profesorul celor mai mulţi fiziciani din România. D. dr. C. Angelescu adaugă câteva amintiri personale din care reese in­teresul pe care Jean Perrin îl purta ştiinţei române, precum şi preţuirea pe care o acorda elevului său, d. prof. Horia Hulubei. D. profesor C. Motaiş vorbeşte des­pre: „Viaţa şi activitatea regretatului profesor Gheorghe Zetta“, fost pre­şedinte al secţiunii d­e Zoologie a A­­cademiei de Ştiinţe. Cercetările sale din domeniul Parasitologiei şi în spe­cial asupra morfologiei şi biologiei ţânţarilor anofeb­, ca agenţi propaga­tori ai malariei, i-au asigurat o re­putaţie care a trecut hotarele ţării. In timpul din urmă, el se consacrase cercetărilor asupra propagării tifosu­lui exantematic, ajungând la rezul­tate deosebite de importante. Un acci­dent de laborator, în timpul acestor cercetări, a contribuit să-i scurteze firul vieţii în plină putere de lucru. D. profesor Eugen Ma­covschi a fă­cut o expunere asupra unor cercetări noi ale chimistului german Richard Kuhn, în domeniul Biochimiei plan­telor. Prezenţa Borului în plante are interes nu numai din punct de ve­dere nutritiv, dar mai ales din punct de vedere al sexualităţii, determinând — în anumite condiţiunî — apariţia celulelor germinative de un sex sau altul. Acest fapt deschide perspective importante şi ademenitoare în Biolo­gie. D. preşedinte dr. C. Angelescu a anunţat că Academia de Ştiinţe va ţine o şedinţă specială de comemo­rare a centenarului „Ligii Conser­vării Energiei“, în localul Muzeului Technic (Parcul Carol I — Filaret) Duminică 8 Noembrie, ora 10 luna. dim. Va conferenţia de profesor ing. D. Leonida, după care se va vizita acest bogat muzeu. TEATRUL NOSTRU Telefon 4.11.56 In pregătire: Cea mai îndrăsneaţă lucrare dra­matică a repertoriului universal: FEMEIA DRACULUI Piesă în 3 acte de Schönher cu: TANŢI COCEA FORY ETTERLE şi G. DEMETRTI Ultimele spectacole cu pasionanta comedie dramatică în acte a lui Denys Amici cu: DINA COCEA — TANTI COCEA — AL CRITICO Sâmbătă şi Duminică MATINEURI ora 4, preţuri reduse Importanţa pe care­ o va avea Ro­mânia într-un viitor apropiat va fi covârşitoare. Toţi Românii conştienţi trebuie să înţeleagă acest lucru, şi să nu-şi închipuie că faima noastrră viitoare, plămădită cu sânge, sacri­ficii şi multe cumpătări de orgoliu, va putea fi folosită cu uşurinţă de firile întreprinzătoare, preocupate numai de interesele lor personale, fie ele morale sau materiale. Gloan­ţele de azi ţes urzeala civilizaţiei de mâne. Poporul român este che­mat să fie reprezentantul oficial al civilizaţiunei continentale în sud­­estul european şi această menire e tot atât de importantă ca acea pe care a avut-o Franţa în Occident. De situaţia noastră geografică, în­tărită şi consolidată prin actualul răsboiu, de drepturile noastre veş­nice, atârnă întreaga evoluţie inte­lectuală, artistică, ştiinţifică, a po­poarelor ce ne sunt mărginaşe. Ele­mentul naţional va fi încălzit, la ele ca şi la noi, de aceleaşi calzi ela­nuri, dar forma raţională a lucrurilor, fie ele din domeniul speculaţiunilor metafizice, psihologice, culturale, sau din acel, mai tangibil, al orga­­nizaţiunilor obşteşti, va fi exclusiv supusă latinităţii noastre. De aceea trebue, de la început o armonie perfectă în domeniul tu­turor realizărilor viitoare, şi orice pertractare în folosul uneia, va fi dăunătoare celei chemate să rămână în umbra eternelor aşteptări, ideo­logia naţională a poporului nostru trebuie să fie călăuza sigură a tu­turor veleităţilor artistice româneşti, despuiată însă de frazeologia reto­rică care nu e decât expresiunea neclară a unor gândiri confuze, şi de acest spirit de imitaţie ce ne-a im­­boldit, până în ziua de astăzi, la tot felul­ de compromisiuni Intelectuale şi la tot felul de importaţiuni artis­tice de­ un gust foarte arbitrar şi u­­şor de contestat. Elementul nostru artistic autocton trebuie să înţeleagă că poartă în el toate posibilităţile de realizare a frumosului, însă concretizarea aces­tui frumos se dobândeşte prin mun­că, uneori cu grea trudă, şi cu o sin­ceră lepădare de sine. Scriitorilor săraci trebuie să li se dea putinţa de­ a trăi din produsul muncii lor in­telectuale, şi, în acest scop, ar tre­­bui reorganizate din temelii toate casele voastre de editură, pentru cari noţiunile de editură şi tipogra­fie se contopesc încă. Viitoarea noastră civilizaţie nu poate îngădui ca aceste uzine lite­rare, din care se aruncă în massa ce­titorilor germenii creatori ai unei e­­poci, să se susţină doar cu traduce­rile din limbile străine, să-şi ducă traiul zilnic cu romanele sensaţio­­nale, ori­cât de bune ar­ fi ele, aduse de peste mări şi ţări pentru delec­tarea provincialilor pasivi. Editurile noastre naţionale tre­bue alimentat cu creaţiuni origi­nale româneşti, bine alese, bine ca­nalizate şi bine îndrumate în­spre marea publicitate. Romanele mo­derne româneşti se înăbuşe sub noianul de importaţiuni culese pe ici, pe colo, fără discernământ, de spirite comercializate ale căror idealuri artistice se rezumă la un simplu câştig bănesc. O anchetă, — poate necesară, — pe la marii noştri editori, va dovedi cu cifre, trista realitate a acestor su­mare expuneri. ’ Romanele româneşti se vând prost. Nuvelele, aproape deloc. Poeziile, la fel. Senzaţie fac, în schimb, romanele poliţieneşti traduse haotic, cele sentimentale, în cari pasagii­e sensuale sunt accen­tuate cu precizia medicală a unor erotomani de prost gust, cele supra­numite realiste în cari realitatea e o slabă frântură a adevăratei sănă­tăţi fizice şi morale, şi cele morbide, în cari bolile morale sau fiziologice se lovesc de concepţiuni pe cari,­­din fericire, nici un om întreg la minte nu le poate percepe. lată care sunt bazele de rezis­tenţa ale caselor noastre de editură. E într'adevăr păcat să se şteargă, cu anii ce trec, atâta muncă şi atâta râvnă comercială. Dacă acestea ar fi fost scopurile idealiste ale caselor Gra­sset, Stock, Fasquetie, Albin Mi­chel, şi atâtea altele, multe celebri­tăţi ar fi rămas necunoscute, şi multe tradiţiuni literare nu ar fi cu­noscut trăinicia duratei în timp. Poporul nostru e tânăr. Are deci vlaga pe care multe popoare nu o mai au. Această tinereţe a noastră nu trebuie însă să devină scuze sub care se ascund multe laşităţi sau multe lăcomii individuale. Meni­rea noastră civilizatoare e grea, căci e chemată să îmbrăţişeze toate do­meniile. Împreună, frăţeşte, primii lor paşi siguri se vor îndruma în­spre frumosul etern a cărui Parnas va fi străvechea Dacie traiană. (Va urma) ELIZA MÂRZESCU Pentru civilizaţie Menirea noastră --------OXOXOXOX O XOXOXOXP ■ îngrozitoarea moarte a unei copile din jud. Dâmboviţa TÂRGOVIŞTE, 30. — Nepăsarea cu care unii părinţi îşi lasă copiii singuri acasă a mai făcut încă o victimă în judeţul nostru. Copila Ioana St. G. Amuza, în etate de 4 ani, fiind lăsată singură în casă, fără supraveghere, s’a ju­cat pe lângă sobă. Luându-i foc îmbrăcămintea, biata copilă a ars ca o torță vie. In urma groaznicei arsuri căpă­tate, copila a murit în chinuri groaznice. i Rotopăneşti l­ atul acela din Ţara de sus, bogat In amintiri, grădini şi cu stilişti roditoare ; aşezarea aceea pe apa Brădăţeului, mai veche decât Istoria descalicatului Moldovei, Rotopăneştii, este o podoabă a pământului românesc. Iam văzut zilele trecute din nou. Sub soarele arzător şi biciuirile vânturilor secetoase ale acestui an greu, el a rămas acelaş colţ de pa­radis, cum a fost Întotdeauna. M'a primit ospitalier, ca un prieten vechiu şi drag. M'a cuprins la sânul sâu, asemeni milostivului părinte, care şi-a primit cu dragoste copilul cheltuitor şi cu năravuri urâte, ce-şi risipise averile şi tinereţea in petreceri nesocotite, şi s'a întors acasă trudit, flămând şi inhinib Iată peste gardurile grădinilor crengi pline de roade coapte îşi întind mâinile către mine, binecuvântându-mă şi dăruindu-mi din bună­tăţile lor. Iată, In sfârşit bătrânii mă întâmpină pe cărare cu ochii umezi şi cu braţele deschise ! Rotopăneştil este, fără îndoială, unul din cele mal Însemnate sate ale ţârii. Stăpânii Iul sunt arătaţi pentru Întâia oară In 1387, Sept. 27, In divanul Iul Petre Muşat; apoi in 1392 Martie 30; în 1393, Noembrie 18, etc. etc. Bătrânii satului grâesc de o tradiţie care arată că el era pe şlea­­hul dintre Baia şi Suceava, pe care umbla Ştefan cel Mare Voevod. Mai grâesc apoi despre o piatră de hotar, găsită în sâlişte, pe care stă­tea scris : „Cine mă va întoarce pe partea cealaltă, mare răsplată va lua dela mine". Nişte oameni muncind la răsturnarea ei, pe cealaltă parte au găsit scris : „Mulţumesc celui ce m'a întors, căci m'am săturat de stat pe acea parte, Rotompan". Aici la Rotopăneşti, în curţile d-nei şi colonelului Vintila Pirat, In secolul trecut a trăit boerul N. Istrati, antiunionist, el Însuşi candidat la domnia Moldovei. In curţile lui a fost fondat cel dintâi conservator de muzică şi artă dramatică din Moldova. In biserica zidită de N. Istrati, cânta cel dintâiu cor vocal din ţară. Aici s’a scris un capitol de istorie şi artă naţională. ...Seara târziu, după ce glasurile s'au potolit, depe prispa casei îmi răscolesc apele amintirilor şi grâesc cu oameni ce nu-l mai văd, îm­prejurul meu stăruie toate atât de lămurit şi evocator, că parcă anii s'au întors Înapoi şi lumea a Îmbrăcat un stredu nou, acel al fericitelor zile ce-au fost atunci, în depărtata copilărie. Cerul scânteie deasupra, aprinzând luminile Iui toate, ca intr'o noapte de sfântă Înviere. In depărtări se aud svonurile câmpiei. Iar că­tre apus se înalţă tăcerile pădurilor, încremenite în solemna lor săl­bătăcită. In casă dorm cu toţii, osteniţi de greutăţile şi muncile zilei. Eu IncerC să tălmăcesc taina ce mă face ca aici, in satul acesta sa văd lumea altfel de cum este ea. ...Cu cine grăiesc oare. In această seară plină de vise, aici la Rotopâneşti, In satul amintirilor?.­ C. Sturzu La zi Curentul ANUL XV, No. 5283, Du­minică 1 Noembrie 1949 Şedinţa Academiei Române Academia Română a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui profesor I. Simionescu. Ori la ora 3 p. m. Păr. N. Popescu a făcut o comunicare despre: ,,Comemo­rarea a 300 de ani a Sinodului dela Iaşi“. S’au împlinit în Octombrie 300 de ani de când în Iaşi s’a aprins o făclie care de atunci luminează neîntrerupt ară­tând creştinilor ortodoxi calea mân­tuirii. Făclia este mărturisirea ortodoxă iar făuritorul este Petru Movilă Mitro­politul Kievului şi a toată Rusia (1526- 1646), iar cercetătorul şi aprinzătorul făcliei este Sinodul de la Iaşi din Oc­tombrie 1642. Din pricini politice, Petru fiul lui Si­­mion Movilă, Domnul Moldovei, se re­trage în Polonia unde neamul Movileş­­tilor avea drept de cetăţenie şi drep­turi de recunoştinţă. Aici, în Colegiu învaţă Petre carte latinească şi gre­cească, dar înclinarea moştenită şi ha­rul de sus îl mână spre călugărie. Ar­himandrit al vestitei mănăstiri Vecer­­ska de la Kiev şi apoi mitropolit al Kie­vului, Petre Movilă scoate din prăpas­tie biserica ortodoxă din Polonia cato­lică, dându-i viaţă nouă care se res­trânge şi asupra poporului rusesc şi asupra vntregei ortodoxii. El este în­temeetorul celei mai vechi Universităţi ortodoxe care este Academia Movileană din Kiev. (1694). El trimite tipografi şi meşteri în Ţă­rile române, el îndeamnă pe Ţarul Ru­­siei Mihalţ Teodorovici să înfiinţeze şcoli după pilda lui Vasile Lupu. Pe bună dreptate se întreabă istoricii , care din cei doi Petre, Petru Movilă sau Petru cel Mare a fost mai mare binefcător al ruşilor. Dar fapta cea mai trainică a lui Petru Movilă este preci­zarea învăţăturii creştine din cartea sa Mărturisirea ortodoxă. Scrisă din pli­nătatea minţii şi a credinţii, această operă de doctrină este singura carte simbolică a ortodoxiei, studiată de toţi învăţaţii occidentali. Pentru cercetarea ei s-a adunat Sinod în Iaşi cu delegaţii Patriarhiei din Constantinopol şi a Mi­tropolitului Petre Movilă în Iaşi, în tra­­pezăria Treierarhilor (sala Gotică de azi). S’a tradus această carte din lati­neşte în greceşte, apoi a fost trimisă la Constantinopol unde a fost aprobată de Sinodul de azi (11 Martie 1843). De atunci ea este cartea de doctrina ortodoxilor spre întărirea credinţei creştine şi spre gloria Neamului româ­nesc. Ch­iiabi­hi Prof. D. Cotoranu­­. „Viaţa şi forţa Germaniei de azi“, Iaşi, Ed. Arh. Gheorghiu D. prof. D. Cotoranu directorul şcoa­­lei normale „Vasile Lupu“ din Iaşi a fost trimis între 12 Aprilie şi 1 Mai, crt., împreună cu un grup de profesori pedagogi în Germania, în care timp a participat la o serie de cursuri privind principiile nouei concepţii naţional­­sociialiste, războiul şi datoria conducă­torilor, viaţa Fuehrerului, şcoala de cadre, activitatea extraşcolară şi cea culturală, organizarea învăţământului în Germania, problema educaţiei în concepţia naţional-social­istă, învăţăto­rul şi rolul lui, educaţia fetelor şi în­văţământul feminin, şcoalele şi edu­caţia în aer liber şi scoaterea copiilor din zona primejdioasă. Pe lângă aceste cursuri d. prof. D. Cotoranu a vizitat o serie de oraşe din Germania, întors în ţară d-sa s-a gândit ca toate impre­siile şi tot ceea ce a văzut în Germa­nia de astăzi să le strângă şi să le re­dea apoi într’un volum de 142 de pa­gini ce a apărut zilele acestea la Iaşi în editura librăriei Athanasie D. Gheorghiu. Cuvânt­­Românesc, An. I No. 8 Gazetă de luptă şi afirmare naţională apărând la Balta (Transnistria), sub di­recţiunea d-lui Valeriu Olaniuc. Argeşul Anul I, nr. 44. Gazetă săptămânală de informaţie şi îndrumare obştea­scă. Apare la Piteşti. Corneliu Molin , Viena, Dunărea, România. Scrisul Românesc. Craiova. După douăzeci şi cinci de ani de ac­tivitate în comerţul de export al ţării, în care timp a activat şi activează ca agent economic şi expert al României la Viena, d. Corneliu Molin, ne împăr­tăşeşte azi într’o lucrare de sinteza şi documentare, concluziile la cari a ajuns d-sa în acest domeniu, cu privire la ro­lul Germaniei în comerțul țărilor a­­grare de pe Dunăre și în special al Ro­mâniei. Artişti români la Milano Din iniţiativa asociaţiei culturale italo-română a avut loc la Gallerie del Duo­mo din Milano, o expoziţie de pic­tură, desemn şi scultpură cu opere de ale artiştilor români : Constanţa Buz­dugan, Dimitrie Verea şi Eugen Dră­­guţescu. Ultimul număr, al revistei „Tempo“ în limba română face un am­plu reportaj asupra acestei importante manifestări de ambasadă culturală in metropola Lombardiei. Din restul bogatului sumar notăm ur­mătoarele articole : Afaceri străine ; Servicii aeriene speciale ; Crepusculul „Lathi“-ului ; Dialoguri despre lucruri posibile ; Divertismente militare en­gleze ; dare de seamă asupra Americii în război (capitalul al IV-lea) ; Hipo­dromul din Agna­no (amplu reportaj co­lorat) ; Gloria lordului Mountbatten a durat numai nouă ore ; Bilanţul de pierderi şi câştig al cele de a cincea în cerace de debarcare. Timp pierdut ; Legionarii muncii ; Noi, cei vii ; Casa Covaiensky ; Ramia, Agavele și Rapa­cul, plante textile ; Un plagiat al lui Ugo Foscolo ; Un episod ; Sentimente ; Cultura nouă de celebrul Corrado Pa­­volini; Micile balerine. Opera Română Astăzi Sâmbătă 31 Octombrie 1942 ora 8 seara Opera Română va relua pentru prima oară In stagiune „Vasul Fantomă“ de Richard Wagner. In rolu­rile principale apar d-nii : George Ni­­culescu-Basu, Mircea Lazăr, Petre Şte­­fănescu-Goangă, Gh. Ştefanovici şi d-nele : Alexandra Grozea și Tana Na­­nescu. Dirijează d. Alfred Alessandrescu. t» Studii de economie internaţională AXENTE SEVER BANCIU: Importanţa industrială a materiilor prime" D. Axente Sever Banciu este un pa­sionat cercetător al fenomenului eco­nomic pe plan internaţional. După acea carte de răsunător succes , Aspectul economic al războiului actual, apărută în 1941 şi ajunsă într’un timp relativ scurt la a doua ediţie, d-sa se prezintă cititorului cu o nouă carte tot atât de interesantă şi legată mai ales de actua­litate : Importanţa mondială a materii­lor prime". Studiile d-lui Axente Sever Banciu mărturisesc o documentare din cele mai fericite, lipsită de pedanterie. Eru­diţia sa se împacă mult mai biine cu eleganţa şi discreţia, decât cu acea ţi­nută de cărturărism spus în mod os­tentativ la fiece pas. D. Axente Sever Banciu discută şi rezolvă problemele ce şi le-a propus cu date accesibile marelui public şi desigur că sub aceas­tă formă concluziile cărţii vor fi ace­leaşi şi pentru autor şi pentru cetitorii săi. In cartea de faţă ,,Importanţa mon­dială a materiilor prime“ d. Axente Sever Banciu, discută rând pe rând funcţiunea economică a cărbunilor de pământ, a petrolului, a metalelor (fier, mangan, cupru, crom, nichel plumb, cositor, aluminium) a cauciucului, bum­bacului, lânei, textilelor sintetice şi în sfârşit a tuturor cerealelor (orez, za­hăr, grâu), repartiţia acestor bogăţii şi prin consecinţă cauzele conflictelor din­tre popoare, când marile naţiuni fia deosebi sunt forţate să lupte nu numai pentru ceea ce posedă, dar şi pentru­ a cuceri ceea ce le lipseşte. Pentru d. Axente Sever Banciu răz­boaiele sunt provocate în primul rând de această trebuinţă a materiilor prime „căci ele sunt la baza progresului in­dustrial şi al civilizaţiei moderne“. însemnări muzicale Madam Butterfly", la Opera Română, cu d-na Ana Roxa Vasiliu Reluarea operei Madam Butterfly, de Puccini, pe scena Operei Române, a fost însoţită de surpriza unei alese dis­tribuţii, în care se deosebea rolul titu­lar interpretat de un nume admirat şi aplaudat : acela al d-nei Ana Roza Va­siliu. Intr’adevăr, eroina lui Puccini a fost zugrăvită nu numai printr’un joc de scenă ales, plin de distincţiume şi de fineţe dar şi primtr’o voce clară până in registrul cel mai de sus, şi printr’o dicţiune frumoasă. Cuplul Ana­ Roza Vasiliu—Nella Dimitriu (Suzuki) a con­stituit interesul reluării unei opere care nu şi-a pierdut, nimic din prospeţimea iniţială, şi care va avea totdeauna ad­miratorii săi, dacă va fi servită de voci netrupaite, de voci limpezi şi robuste. Dar s’au făcult prea multe păcate cu distribuţiile, în trecut, şi acest lucru ne face să apreciem cum se cuvine distribuirea cea nouă a rolurilor din Madam Butterfly, salutată cu aplauze la scenă deschisă. Deasemenea, trebue spus că, în actul al doilea, într’un acces de frenezie or­chestrală, vocile aproape că nu se mai auzeau : felicitările să fie adresate per­sonal d-lu­i Egizio Massini, care ca ita­lian, dacă nu ca dirijor, a­r fi trebuit să pună mai multă atenţiune la păstra­rea acestui echilibru dintre massa or­chestrală şi massa vocală a operei. A fost un moment care, din fericire, a trecut repede, d-na Ana-Roza Vasiliu reluându-şi predominanţa, aşa cum i-o poruncea rolul, într-un stil care i-a atras rafale de aplauze din partea pu­blicului ce umplea sala. In general reluarea aceasta a fost o­­cazia unui bun spectacol. Toate neajun­surile scenei (plus acompaniamentul de tramway, în care se cântă pe scena O­­perei Române) dispar, atunci când o distribuţie de roluri justă vine să o­­fere cosolările de care publicul teatru­lui de pe gârlă are nevoie. In restul distribuţiei au cântat fru­mos d-nele Nella Dimitriu (Suzuki), Venera Ticulescu şi d-nii : Viorel Chi­­rideanu (Pinkerton), Al. Alger, C. Ni­­culescu, Emil Fanea, C. Teodori««, LulU Simionescu și Dr. Grigorescu. ,r *■- * „Filarmonica". Solist Janigro Mâine Duminică are loc al cincilea concert simfonic în abonamente, dat de orchestra „Filarmonica“, sub conduce­rea maestrului George Georgescu, so­list fiind celebrul violoncelist italian Antonio Janigro. Programul cuprinde poemul simfonic „Moarte și transfiguraţie“ de Richard Strauss, concertul pentru violoncel şi orchestră de Haydn (solist : Antonio Janigro) prima audiţie a lucrărei româ­neşti, „Preludiu şi Fuga“ de Nicolae Brânzeu (sub conducerea compozitoru­lui), iar la sfârşit , Bolero­ul de Reval. Cum pentru acest concert toate bile­tele sunt vândute, se aduce la cunoş­tinţa publicului că repetiţia generală de astăzi dimineaţă va fi publică, intrarea generală fiind de 200 lei. Sămilară 31 Octombrie 1942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­ 8.00, ORA DIMINEŢII : Deschi­derea emisiunii . Radio jurnal. RADIO ROMANIA Concert de dimineaţă executat de fanfara reg. 2 vânători R. E. condus de subit. Georgescu. RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă, muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ZIUA ECONOMIEI ŞCOLARE I. Conferinţa d-lui prof. Radu Petre, director general al învăţământului pri­mar, normal şi seminarial din ministe­rul educaţiei naţionale. II. „31 Octombrie“ scenariu radiofo­nic de I. Dăm­ian, executat de elevii seminarului experimental de artă dra­matică de pe lângă şcoala normală din Bucureşti. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA Transmisia de la Chişinău a solemni­tăţii deschiderii expoziţiei : Un an de muncă de la eliberarea Basarabiei. 9.30 : Sfinţirea catedralei şi desveli­­rea inscripţiei comemorative. Cuvânta­rea I. P. S. S. Episcop Efrem al Basa­rabiei. 10.15 : Muzică festivă. 11.15 : Deschiderea expoziţiei. 12.00 : Ora ostaşului. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00 : Radio jurnal (informativ, agri­col şi cultural). 13.10: Muzică românească (discuri). 13.45 : Serviciul de publicitate. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Ora oficială. Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR : Orchestra C. Tandin, voce : Rodica Bujor şi Mi­ron Neagu. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.45 . Continuarea transmisiei de la Chişinău a deschiderii expoziţiei . Un an de muncă de la eliberarea Basarabiei. Inaugurarea Turnului Desrbbirei. In continuare • ZIUA ECONOMIEI. I. Conferinţa d-lui dr. Caius Bardoşi. II. .Procesul furnicii“, scenariu ra­diofonic de V. Halmu. DISTRIBUŢIA Crainicul Dem. Psatta Preşedintele Cărăbuş Al. Mitric Albina, avocat Nina Diaconescu Viespea, procuror Getta Chernbach Furnica, acuzat Vally Voiculescu Grefierul, Un glas George Comănescu T­ânţarul Gh Soare Molia Rodica Brăescu I muscă Coca Enescu II muscă Pierete Abeg 17.10: Emisiune specială în limba rusă. 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Muzică variată (discuri). 18.30: Jazzul simfonic condus de Ion Vasilescu. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 Muzică variată (discuri). 19.50: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.05: Serviciul de publicitate. 20.10 : Jean Moscopol-voce­­­a comp. la pian de G. Ispilante : Romanţe de Alexandru Leon. 20,30 : Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO . Ciclul: Prietenii notorii între scriitorii şi artiştii noştri. Mariana Zamfirescu : Prietenia dintre Anghel şi Iosif. 21,00 : Orchestra Luceafărul. 22.00: Radio jurnal ; Sport. 22,20: Serviciul de publicitate. 22,25: Seară ele dans (disc.). 24,00: închiderea emisiunii. Dela 21,30—23,00 : Emisiune pentru străinătate pe postul de unda scurtă. Emisiuni radiofonice CONCERTUL FILARMONICEI In seria producţiunilor orchestrei Fi­larmonice, va vea loc. Duminică 1 Noembrie, ora 11 dumineaţa, un con­cert simfonic la Ateneul Român, diri­jat de maestrul Alfred Alessandrescu, având ca solist pe binecunoscutul vio­loncelist italian Antonio Janigro. Ca şi la celelalte concerte, prezen­tarea programului va fi făcută la mi­crofonul posturilor româneşti de radio de către d. Emanoil Ciomac, după care, Societatea Română de Radiodifuziune va înlesni abonaţilor săi să asculte concertul la domiciliu, datorită trans­misiunii ce va avea loc între orele 11—13. Glumele destinului, se intitulează co­media lui Ion Aslan, care va fi jucată Duminica aceasta, la orele 18, în stu­dioul Societăţii Române de Radiodifu­ziune, în adaptarea d-lui Dem. Psatta. MUZICA CERUTA DE ABONAŢI Continuând cu difuzarea muzicii ce­rută de abonaţii săi, Soc. Română de Radiodifuziune va transmite Duminică la orele 19.30, următoarele compoziţii : „Intimitate“ de Chopin; „Concertul Nr. 1 în sol minor pentru vioară“, de Max Bruch; „Vals Trist“, de Sibelius, arid din „Traviata“, de Verdi; „Dansul fo­cului“ de De Falia şi „Capriciu ita­lian“ de Ceaikovski. Mireasa vândută, opera lui Smetana, va fi jucată luni seara pe scena ope­rei din Timişoara, cu următorii inter­preţi : Ioan Dinculescu, Ritta Stanciu, Lya Hubi­c, Nic. Avrigeanu, Margareta Albisi, Gh. Znamirowski, Ionel Tudo­ran, Constantin Ujeicu şi Marta Mihai. Iubitorii muzicii lui Smetana vor pu­tea­­ audia acest ales spectacol, graţie Societăţii Române de Radiodifuziune, care va transmite „Mireasa vândută“, Luni seara, începând de la ora 20.30. BAZACA Iată un cuvânt care nu spune nimic generaţiei de astăzi, dar care evocă multe aduceri aminte bucureştenilor ce poartă pe umeri mai mult de o jumă­tate de veac. D. Radu Rosetti va reactualiza pen­tru m­undii şi va introduce pe alţii in at­mosfera „Bazacei“, vorbind Luni seara, la Universitatea Radio, în ciclul „Bu­cureştii de acum 50 de ani“. Ion Vasilescu şi Gh. Dendrino vor executa la microfonul posturilor româ­neşti, Marţi 3 Noembrie, un interesant concert la­­ două piane, cu care prilej vor fi auzite câteva din compoziţiile lor proprii. Problemele muncii româneşti, vor face obiectul conferinţei pe care o va desvolta la microfon. Marţi seara, d. dr. Const. Danul­escu, ministrul muncii. Conferinţa d-lui ministru­ Dănulescu­­ inaugurează ciclul Universităţii Radio „Problemele muncii româneşti",

Next