Curentul, decembrie 1942-ianuarie 1943 (Anul 15, nr. 5315-5351)

1942-12-01 / nr. 5315

I (6 pagini) Matchul de deschidere al cuplaju­lui de Duminică, a fost disputat de Unirea Tricolor şi Venus. După 80 minute de joc aprig disputat oborenii au reuşit să dispună de foştii cam­­p­ani naţionali cu scorul de 2-1 (0-1).­­ întâlnirea dintre cei doi rivali, a corespuns oarecum din punct de ve­dere al spectacolului, datorită faptu­lui că atât Unirea cât şi Venus au jucat absolut îndârjit. Fiecare protagonist a dominat câte o repriză. Venus a fost mai bun în prima parte a jocului şi a reuşit să conducă cu 1-0. In al doilea rm­­temps oborenii maii, decişi şi mai no­rocoşi au reuşit să fructifice domina­rea în două goaluri, care le-au adus 0 victorie la limită ECHIPELE MN. TRICOLOR: Cristea, Iliescu, Ma­­rinescu, Siclovan, Paraschiva, Boteanu, Fircea, Dumitrescu, Niculae, Valeriu, Cârjan, Cricitoiu. VENUS : Slavei, Herescu, Beioglu, Bărbuţe­scu, Mircea Pop­escu, Beţia, Ene, Ploeşteanu, Andrei Rădulescu, Ham­is, I­or­dache. Au marcat: Hamis, Paraschiva şi Nicolae Valeriu. Teren Venus, bun. Timp — frumos. Spectatorii 2500. A arbitrat d. Daja Ştefan, bine. CUM A D­ECURS JOCUL ! Primele iniţiative sunt de partea Vennisului, care impune adversarului un joc absolut defensiv. Totuşi, dominarea V­ennisului, pare că se accentuiază şi în urma unei combinaţii — între Hamlys, Ene, lor­­­dache, — primul scapă singur printre fundaşii adverşi şi reuşeşte să înscrie plasat deschizând scorul. VENUS — UNIREA TRICOLOR 1-0. Atacul unirist — dezorganizat — nu poate să egaleze. Intre timp Ve­­nus mai are câteva eşiri destul de periculoase spre poarta lui Cristea, d­ar rămân totuşi fără un rezultat po­zitiv, din cauză că apărarea uniiristă este absolut decisă. In m. S4 ai jocului remarcăm o com­bim­aţie bine reuşită a oborenilor, care se termină cu un shoot puter­nic, tras de Cricotaru. Slavei respin­ge, ca apoi Cârjan să tragă în bară, ratând, una din cele mai mari ocazii de a marca goal. Venus reacţionează energic, reu­şind să domine, timp de 6 minute ca­reul oborean. In acest timp — Iorda­­che, Hamis şi Ene ratează câte două ocazii, scăpând astfel o preţioasă vic­torie. Repriza întâia ia sfârşit cu rezul­tatul de 1-0 pentru Venus PARTEA A DOUA A JOCULUI La reluare, Unirea Tricolor, chiar din primele minute atacă puternic pe aripii şi numai după 4 minute reu­şeşte să egaleze. Fi pr­ea bine lansat die Stalovanu, fuge pe tuşe şi apoi centrează, se produce învălmăşeală în faţa porţii. Paraschiva venit din urmă trage prin surprindere şi înscrie sec. Din acest moment Venus se prăbu­şeşte complet, şi se complace în si­tuaţia de a fi mereu dominat. La o învălmăşeală în faţa porţii lui Slavei, trag consecutiv la poartă pa­tru oboreni, balonul revine în teren şi Niculae Valentin, print­r’un shoot sec înscrie goalul victoriei obo­rene UNIREA — VENUS 2­1 Venus contaatacă pe aripa stângă disperat şi Hamis, urmat apoi de Ene ratează două ocazii mari. Un draw ar fi fost rezultatul care ar fi ablindit fidel, fizionomia ostili­tăţilor din arenă. S’au remarcat dela învingători Marinescu, Cristea, Boteanu, Siclo­van, Cârjan şi Cricitoiu. Dela învinşi au plăcut Berlia, Slavei, Iordache, Bărbulescu şi Ene. Restul lipsiţi de condiţie fizică. Florin Gugu ■Mm Mior­a­ian ii lua cu scorul de 2-1 (0-1) Adunarea generală a Federaţiei române de sky PREDEAL, 29. — Adunarea gene­rală a federaţiei române de sky s’a ţinut în acest an la Predeal. Au participat: col. I. Grigoriu, preşedintele federaţiei de sky, V. col­ I. Dimăncescu, vice­preşedinte, Ion Caiser, secretarul general, precum şi Otto Sch­el, ing. Nicu Florescu, Mih Mareş, prof Stelian Gheorghiu, Du­mitru Băjenaru (secretar), Condeescu Dan, Bocin N­c., Iotza Al. membri Au mai luat parte şi d. general Al. Manolescu, fostul preşedinte al F. R. S. şi d. It. Nîtra Gustav, şeful poliţ­ei locale. După cuvântul preşedintelui s’a făcut apelul cluburilor. S’a arătat plănui de lucru: 1. — Şcoala de s­ta (instructori) dela Dohan (7-22 Decembrie); 2. — Şcolile naţionale de ski 3. —• Popularizarea skiului, consti­­tuinduse centre de propagandă, ta­bere şi excursiuni. 4. — Concursul de selecţionare în vederea campionatelor naţionale şi internaţionale. S’a mai discutat şi reorganizarea campionatelor sportive, fixându-şi­ calendarul sportiv, şi propaganda sk­ului prin excursiuni, ziare, filme, premii, dplome. S’a arătat şi bugetul F. R. S. pre­cum şi obligaţiunile clubului faţă de F. R. S. D. preşedinte col. I. Grigo­riu, primarul staţiunii, a arătat va­loarea înaintaşilor înfăţişând impor­tanţa sporturilor, în general. S’a păstrat un minut de reculegere pentru cei căzuţi în războiul sfânt sub conducerea mareşalului desro­­bitor. S’a votat şi admis ca preşedinţi de onoare d. general Al. Manolescu, d. gen. adj. T. Radu, comandantul cole­giului militar N. Vi­pescu (Mănăsti­rea Dealu) şi d general Savu Corne­lia, ca un omagiu adm muncii lor vs. terenul sportiv. CUM Mutter, lin­ţi Mil Intre judecătorul Patriciu $i tinctuat de BASIL CLONY In volumul de epigrame se găsesc două, referiidu-se la un avocat brăilean Fabriciu. Unde este însoţită de urmă­torul moto : ,ţinut avocat de la Brăila prea loc­vace şi indiscret” iar cealaltă are ca motto : „Avocatul foarte indignat a răs­puns că e mult mai deştept ,decât mine fiindcă el vorbeşte şi eu tac". Atunci i-ar fi răspuns imediat: Şi urmează epigrama. Deoarece am fost faţă când au __ luat naştere aceste două epigrame am să re­latez­ împrejurarea care le-a prilejuit. De la început trebue să afirm că nu a fost vorba de­ niciun avocat Fabriciu De când există baroul brăilean n’a exis­tat un avocat cu asfel de nume. Ver­surile se referă la judecătorul Patriciu titularul ocolului II rurral pe când Cra­cinat era ajutor. De­sigur a împrumutat acest nume de circumstanță pentru motive lesne de înţeles şi care se vor vedea din ex­punerea mea. Era gata să-mi alunece pana şi să scriu pentru motivele ce se vor vedea în corpul hotărârei. Cele ce vor urma s’au petrecut în iarna 1901 la Brăila, la căsătoria d-rei Alexandrescu, mătuşa simpaticului nos­tru bariton Petre Ştefănescu-Goangă Nunta a avut loc în casele părinteşti din piaţa Poligon, unde astăzi este sediul Legiunei de jandarmi. Printre numeroşii nuntaşi erau Ju­decătorul Patriciu, Cracinat şi cu mine După slujba religioasă a venit şi rân­dul nuntaşilor să se ospăteze copios. In sufragerie erau aşezate două mese. Una mare la mijloc, aşa zisă masă de onoare şi alta mai mică într’un colţ al sălii. La masa cea mare s’au aşezat mireasa, gi­nerele, nunul şi nuna, soacra şi nun­taşii după importanţa rangului ce ocu­pau în societate. Judecătorul Patriciu, ca om mai în vârstă, a luat loc la masa de onoare, iar la masa cea mică a fost orânduit tineretul, mai multe domni­şoare, câţiva tineri, între cari Cincinat şi cu mine. Pe această masă a domnit veselia de la început. Spiritele şi glu­mele curgeau ca o cascadă nesecată, iar Cincinat mai în vervă ca oricând, după respectivele libaţii cu şampanie abun­dentă, făcea în surdină declaraţii de dragoste verişoarei miresei­­ d-rei Vir­ginia Catzica. La această dragoste Cincinat se refe­rea, când mai târziu fiind transferat la Corabia i-a dedicat următoarele versuri Plec la Corabia cu barca Dar mi se pare : amorul Mă va aduce la Brăila Iute, iute cu vaporul Amintirea acestei dragoste l-a obse­dat, mult, deoarece într’o scrisoare ce mi-a adresat mai târziu, întrebându-mă ’Ce face d-ra Catica, adaugă : „Ce beau rêve lointain“ (Acest frumos vis înde­părtat. Către sfârşitul mesii când şampania curgea abundentă (amintesc pentru ui­mirea cititorilor ’de astăzi, că o sticlă de şampanie costa între 6-7 lei şi din cea mai bună) nuntaşii mai guralivi s’au simţit obligaţi să ţină câte o cuvântare ocazională spre a preamări taina căsă­toriei, pe mireasă, pe ginere sau pe socri. Seria toasturilor a fost deschisă de judecătorul Patriciu. Cum prinsese puţin chef, a dat dru­mul vervei sale de vestit pisălog. A toastat pentru soacră pentru socrul de­funct, pentru mireasă, pentru ginere, pentru viitorii copii, pentru cariera, vii­torilor copii, pentru nuni şi toasturile urmau lungi, plictisitoare şi nu mai conteneau. Cincinat a prins nota reală a momen­tului şi socotind că răbdarea nuntaşilor a ajuns la saturaţie s’a sculat din colţul lui şi ţinând în mână o cupă de şampa­nie a rostit următoarele versuri, care au stârnit ilaritatea generală : Judecătorul meu Patriciu Nu-i orator, dar mie-mi place Dacă vorbind e un supliciu E un deliciu dacă tace Patriciu a făcut şi el haz cu ceilalţi şi drept orice răspuns adresându-se a­­ajutorului său îi zise tare ca să fie auzit de toţi mesenii : — Vorbeşte şi tu dacă poţi. De ce taci ca un prost ? Fulgerător de repede veni replica, care a stârnit o nouă cascadă de râsete ■ Dacă tăceam, deşi cu rost Patriciu mă crezuse prost Tot astfel eu l-am socotit Dar numai după ce a vorbit. Când s’a restabilit liniştea Patriciu simulând severitatea spune poetului : — Pentru aceste epigrame ai să-ţi primeşti pedeapsa. Am să te bag la şe­dinţă o săptămână în şir. Era cel mai mare canon ce i se pu­tea da. După o şedinţă de câteva ore Cincinat eşta din sala de judecată isto­vit. Sensibilitatea lui atât de delicata nu suporta banalele conflicte între îm­pricinaţii săi rurali. Judecătorul Patriciu ştiind slăbiciu­nea ajutorului său a plasat la timp a­­meninţarea. Şi astfel ostilităţile au fost curmate brusc. Cine ştie, dacă Patriciu n’ar fi recurs la represalii, câte săgeţi ascuţite şi fine n’ar fi primit din tolba veşnic încărcată a ajutorului său. Şi astăzi am fi avut de amintit şi comentat ru­ai multe atacuri dedicate simpaticu­lui judecător Patriciu. O altă epigramă, care n’a prea circu­lat se referea tot la Patriciu şi s’a pro­dus la următoarele împrejurări : Intr’o zi mă dusesem la judecătorie să mă interesez de o carte de judecată, care urma să fie redactată de judecă­torul Patriciu. Nu ştiu cum i s’a părut lui Cincinat, că nu era bine stilizată. Constatând acest fapt a însoţit obser­vaţiile lui cu aceste patru versiul ■ Scriu aşa precum vorbim Cu Patriciu drepţi să fim Tot ce spune e o prostie Judecaţi atunci cum scrie... Judecătorul Patriciu nu era ast­fel cum ar reeşi din epigrama de mai sus. Dimpotrivă era spiritual, înţelegea glu­ma şi o gusta. Pe Cincinat îl iubea ca pe un coleg mai tânăr şi mai sglabiu. II admira ca poet şi făcea mare haz de spiritele şi năzdrăvăniile lui. Patriciu şi-a urmat drumul ascendent la cariera sa de magistrat şi ajunse pro­curor la Curtea de Casaţie. Intr’o zi Cincinat asistând la o şedin­ţă i­ s’a părut că procurorul Patriciu, în concluziile ce punea la diversele pro­cese, nu mai avea, acea vervă tine­rească, pe când era judector de pace şi ţinea acele savuroase dar intermina­bile toasturi la nunta aceia în depăr­tare de la Brăila. Se vedea tânăr, la începutul carierii, entusiast şi cu inima mistuite de focul arzător a! dragostei. Estad din sala de şedinţă plin de aceste duioase aduceri aminte, care răscoleau din adâncurile tainice tot trecutul tinereţii sale scă­­păiete de trubadur sentimental a im­provizat versurile de mai jos, care au fost savurate în cercurile baroului şi magistraţilor. Ca tânăr ne­băgat în draci Vorbind când trebue să taci Azi matur te mai cuminţeşti Şi taci când trebuie să vorbeşti. * Procurorul de la Casaţie Patriciu est azi pensionar. Cine ştie, dacă aceste rânduri întâmplător îi vor cădea sub ochi nu-ţi va aminti cu melancolică duioşie de vremurile îndepărtate, când era judecător la Brăila şi avea ca a­­jutor de poznaşul şi răsfăţatul Cinci­nal. Şi poate îşi va aminti şi de nunta Domnişoarei Alexandrescu când în at­mosfera aceia patriarhală şi paşnică se ră­bata spiritual şi plin de vervă cu ajutorul său Cincinat, prilejuind aces­tuia să improvizeze catrenele anunțate mai sus. (Din volumul Cincinat Pavelescu. Intim fi inedit, care va apare in curând). Curentul "ANUL XV, Nc. E313, Marți 1 Decembrie 1942 99CURENTUL­ SPORTIV F. C. Rapid a învins pe Jiul (Petroşani) cu 2-1 (2-0) In minutul 64 al jocului, în urma unei combinaţii, Pop IV este în po­sesia balonului şi centrează în faţa porţii. Unul din fundaşii Rapidului respinge defectuos în picioarele lui Sonny II, care fără să ezite înscrie plasat punctul de onoare al oaspeţi­lor. Deri F. C. Rapid—Jiul 2-1. Jiul continuă să conducă cu succes ostilităţile, până la sfârşitul matcriii-' JIUL ÎNSCRIE PUNCTUL, DE ONOARE s’a­u făcut câteva modificări, care n‘au fost de bun augur. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi cu ata­cul Jiului. Dar linia de mijlocaşi a oaspeţilor funcţionează impecabil şi quintetul ofensiv se menţine tot în careul gazdelor. Inevitabilul pare că nu va întârzia, căci Jiul joacă din ce in ce mai de­cis. Matchul vuietă al cuplajului de eri toreşte faptului, că in linia de atac ,Jefia Verua l-a constituit disputa din­tre F. C. Rapid şi Jiul (Petroşanii), întâlnirea dintre bucureşteni şi mi­nierii etape Valea Jiiului, prim, ţinuta ei spectaculoasă, cât şi prim felul cum s-a desfăşurat a constituit um admi­rabil spectacol footbalistic. Jiul după matchul die­coni ne-a fă­cut im­presia că merită să figureze în cam­pionatul de războiu. Echipa condusă de d. Şerbam Ge­­rică, posedă putere de luptă, combati­vitate, elan şi oarecare technică. Ceea ce îi lipseşte formaţiei Jiului, este că mu aite prea mulţi trăgători la poartă. Şi matchul de eri cu mai mult no­roc de partea Jiului de sigur că ar fi corespuns cu o victori© pentru oas­peţi. Dar în pauza jocului conducerea Jiului a făcut o mare greşeală, care de altfel l-a costat şi Victoria — in­troducând ca aripă dreaptă pe exce­lentul rugbyst Şerban Gerică. O fi­ Gerică bun jucător de rugby, dar de football — ,a dovedit ori, că nu este. Cu toate că atacul Jiului a fost descomplectat a doua repriză — echi­pa a funcţionat mai bine ca în prima parte a jocului. Atâta vreme cât Jiul s’a prezentat în condiţii excelente bucureştenii au dat dovadă că sunt în declin de for­­mă. Şi dacă victoria a fost de par­tea lor aceasta se datoreşte numai faptului, că au mai multă rutină şi techmnică, totuşi figura făcută de fiul este cât se poarte de lă­udatofilă şi frumoa­să. Aşa că cinavul obţinut acum o săptămână la Petroşani în faţa ace­­luiaş adversar, desminte cu desăvâr­şire orice scuză a rapidiştilor. JOCUL. Lovitura de începere aparţine gaz­delor, care atacă furtunos pe aripa dreaptă. Acţiunea se termină — în but. Lovitura de la colţ este executa­­tă de Bogdan, se produce învălmâşa­­lă. Şi As­hice­amu înscrie sec, în nu 3 al jocului. Deci Rapid—fiul 1-0. Minimii contraatacă, disperaţi şi în minuutul 6 al jocului obţin un cor­ner. Balte Pop IV, balonul ajunge în faţa porţii, este boxat de Sadowsky, şi prea departe de poartă şi Vajdea interceptează puternic, dar mult pe alături. Din nou, Rapidul atacă, dar nu poate realiza mare lucru din cauza apărării Jiului, care funcţionează in atacul la om, excelent. Cu toate eforturile disperate ale a­­parării, oaspeţilor, Rapidul îşi impune un joc calm şi reuşeşte să domile ca­tegoric careul Jiului. Cu toate că su­perioritatea în câmp a F. C. Rapidu­lui se accentuiază din ce în ce mai mult, nu se pot marca totuşi goaluri Această stare de lucruri se spulbe­­ră de-abia în n. 18, când Vajdea sca­pă pe tuşe şi­­trage puternic în bară. Sadowsky căzuse la pământ, şi Car­­pinet împinge balonul alături ratând egalarea. Jiul, devine din ce în ce mai peri­culos, dând apărării feroviarilor mult de lucru. Jocul se iuţeşte şi devine mult mai spectaculos. In cele din urmă , acţiunile se succed cu o re­peziciune uimitoare contr’un teren în altul. Ce­i care reuşesc până la urmă, să menţină jocul în careul advers, sunt feroviarii. Deci din momentul acesta — Rapi­dul iarăşi domină până în m. 28 când Bogdan bine lansat de Asbiceanu tra­ge fulgerător din colţul careului de 16 m. şi înscrie sec. Jiul, după primirea celui de al doi­lea goal contrar aşteptărilor, trece la un contraatac şi domină cu mici, in­termitenţe careul gazdelor. In acest interval de timp, remarcăm valoarea şi posibilităţile echipei oaspete. Repriza întâia a sfârşit cu scorul de 2-0, găsind totodată atacul firului în careul gazdelor. REPRIZA A DOUA ! In repriza a doua — Rapidul, înce­tineală alura, dând dovadă că este lipsit de antrenament şi condiţie fi­zică, făcându-se dominat. Această slăbire a Rapidului se da­rui, dar nu poate să egaleze din cau­za ghinionului şi a in­ecăpacităţi­i ari­pe drepte. Partida ie sfârşit cu rezultatul de 2-1 pentru Rapid (rezultat destul de onorabil şi pentru Jiul). ! ECHIPELE: RAPID: Sadowsky, Ghiulniţan, Moldoveanu, C­ostea, Ră­şinaru, Wetzer HI, Bogdan (Ne­grea), R. Florian, Asbiceanu, Tă­­năsescu (Bogdan). JIUL: Henzel, Paricid, Titeanu, Sirovan, Joja, Budan, Pop IV, Car­­pinet (Ghica), Sonny II, Cosma, Vajdea. A condus bine d. V. Georgescu. S’au remarcat: Florian, Wetzer, Moldoveanu, Bogdan şi Ghiuritan, dela Rapid. Dela Jiul au plăcut: Vajdea, Pop IV, Cosma, Titeanu şi Henzel. Vasile Pană şi Gh. Geor­gescu dispută titlul na­ţional semi-greu, la Buzău Duminică 13. Decembrie va avea loc la Buzău o mare reuniune pugi­­listică. Matchul vedetă al galei de la Bu­zău, îl va constitui ciocnirea dintre Vasile Pană şi Gheorghe Georgescu. Acest match va conta pentru cam­pionatul naţional categoria semi-grea, deţinut actualmente de Georgescu. Gala de la Buzău va avea loc în sala Moldavia şi va începe la orele 10 dimineaţa. In restul programului se vor mai disputa încă două ma­­tchuri profesioniste şi trei amatoare. Rezultatele Cupei Eroi­lor prahoveni PLOEŞTI, 29 (prin telefon). — Du­minică s’au disputat la localitate ur­mătoarele matchuri de volley în ca­drul cupei „Eroilor prahoveni“, care s’au terminat cu rezultatele: Sport-Club (Ploeşti) — Concordia 9-15, 15-4 16-14; S. K. 38 — C. F. P. V. 13-3; Prahova — Sport-Club (Ploeşti) 15-6; 15-12. FINALA S. K. 38 — Prahova 15-17; 15-12. BASKET S. K. 38 — Sport-Club (Ploeşti) 6-6. DUMINICĂ UN NOU TURNEU DE BASKET Duminica viitoare se va disputa în localitate un nou turneu de basket şi volley la care vor participa urmă­toarele echipe (basket) : Sportul Stu­denţesc — C. F. V. C., Prahova. Vor mai participa şi două echipe de volley feminin. Campionatul districtual de football la Timişoara TIMIŞOARA, 29 (prim­ telefon). — Duminică s’au disputat în localitate următoarele matchuri în cadrl cam­pionatului districtual, care s’au sol­dat cu următoarele: Electrica—Chinezul 3—3 (1—1). Banatul—Vulturii 4—1 (2—0). Politechnica—Progresul 2—1 (0—1). Aniversarea sportului românesc O. S. R. comunică: Marţi 1 Decembrie 1942, va avea loc în Sala Dalles, aniversarea a 30 ani de la înfiinţarea instituţiei noastre. Cu acest prilej se va face învesti­rea norilor membri de onoare ai sportului românesc, constituirea „Con­siliului de îndrumare sportivă“ şi se va expune proeotu­ri pentru noua or­ganizare. Solemnitatea se va desfăşura într- un cadru festiv şi vor participa promo­torii sportului românesc. Campionii de box ai Capitalei au fost desemnaţi în cadrul galei de ieri Ieri dimineaţă s-au desfăşurat în sala Roxy mattchuriile finale adio cam­pionatelor de box amator ale Capi­talei REZULTATE TEHNICE Cat. hârtie: Sandu Ion (A.C.T.) în­vinge din abandon la­ repriza doua pe Moreanu Paul (Tir). Cat. muscă: Georgescu N. (Tir) ce­dează la puinicte lui Sfetcu Ion (A.C.T.). Cat. cocoș : Pitu Iile (Turda) dis­pune la puncte de Stănescu Christian (J. C.). Cat. pană: Fărcăşescu Ion (Tir) este învtlas la puncte de Necula Ni­colae (Tir). Cat. ușoară: Ursu Ilie (J. C.) în­vinge la puncte pe Stoianovici, Ion (Tir). Cat. sem­i-mijlocie: Enciu Gh. (J. C.) pierde la puncte în faţa lui Nicu­­lescu Gh. (Victoria). Cat. mijlocie: Andrei Valentin (Tir) învinge la puncte pe Pipoş Tu­dor (J. C.). Cat. semigrea: Georgescu Gh. (Tir) este declarat învingător la puncte în faţa lui Dumitrescu C. (J. C.). Cat grea: Ionescu Nae (Tir) pier­de la puncte în faţa lui Caracas Ni­colae (J. C.). CAMPIONII In urma acestor rezultate sunt de­claraţi campioni ai Capitalei pe 1942 : Sandu Ion (cat. hârtie), Sfetcu Ion (cat. muscă), Piţu Ilie (cat. cocoş), Necula Neculae (cat. pană), Ursu Ilie (cat. uşoară) , Niculescu Gh. (cat. semi-mijlocie), Andrei Valentin (cat. mijlocie), Georgescu Gh. (cat. semi­grea), Caracas Nicolae (cat grea). ÎMPĂRŢIREA PREMIILOR Gruparea Tirul a primit cupa F. R. Boxului, deoarece a avut trei cam­pioni Campionii au cucerit medalia de aur şi câte o cupă, iar finaliştii me­dalia de argint. Talmadiu a câştigat ciclo-crossul F. R. M. C.-uflui Duminică dimineaţa a avut loc în Capitală ciclo-cross-ul F. R. M. C.­­uhtli. La acest ciclo-cross au parti­cipat 30 concurenţi legitimaţi de gru­pări şi n­egitimaţi. CLASAMENTUL 1) Tâlmaciu (Leonida). 2) Radu Ioniţă (C. F. R.). 3) Ghinescu (Viforul Dacia). 4) Someşan (Viforul Dacia). 5) A. Florescu (nelegitimat). 6) Mihălescu (Leonida). 7) Marin Ştefănescu (Viforul Da­cia). 8) Cimper (Viforul Dacia). Primii concurenţi au primit pla­chete şi diplome donate de F.R.M.C. PING-PONG Rezultate din campio­natul oraşului Ploeşti PLOEŞTI, 29. (Prin telefon). — Du­minică s’au disputat în capitala Pra­hovei, matchuri de ping-pong în­­ ca­drul campionatului oraşului Ploeşti. S’au înregistrat următoarele rezul­tate : Bilai Andreescu — Doru Dumitre­scu, 21—13 ; 15—21; 21—19. Actualii referenţi stagiari de la Con­siliul Legislativ vor fi înaintaţi pe loc la gradul de referenţi titulari d­. n. Referenţii stagiari care nu a­u tre­cut examenul de capacitate sau care nu sunt dispensaţi de lege de a trece acest examen, sunt obligaţi a trece examenul la prima sesiune ce se va fixa după trecerea armatei pe picior de pace. Acei care nu se vor pre­zenta la acest examen, sau care vor fi respinşi la examen, vor fi puşi în disponibilitate. Locurile din referenţi stagiari ră­mase vacante prin înaintarea pe loc a actualilor referenţi stagiari, nu se vor completa decât în măsura în care vor deveni vacante locurile de referenţi titulari. Actualii referenţi titulari clasa IV, dobândesc gradul de referent titular cl. II, stagiul de referent titular cl. IV este socotit în gradul ce dobân­desc. CARNETUL ZILEI Belferul... Când l'am cunoscut prima oară pe belfer, era odde toamnă târzie şi prin ramurile golaşe ale unor salcâmi. spre poşta de peste drum, sburau vrăbii flămânde şi friguroase. S'a aşezat pe scaunul dela catedră, a deschis catalogul, apoi şi-a desprins de după urechi cârli­gele ochelarilor, a scos batista dela buzunar şi ştergând lentilele a Început să zică’ aşa, cu privirile ceţoase, rătăcind tocmai prin fundul clasei, unde unul Popescu, — Dumnezeu să-l ierte, — juca ţintar cu un prieten care azi e popă in acelaş oraş : — Eu amicilor, să vedeţi! Nu sunt nici bun, nici rău ! Cine 'nvață, ia notă bună. Cine nu... Asta-i... Le rest ne vaut pas l'honneur d'etre nomme­. Nu-i așa amicule ? „Amicul" era un anume Boerescu, mare tocilar și bun la socoteli, care s'a grăbit să răspundă, Indoindu-și spinarea: — Oh­, mais oui... monsieur... Pe „amicul" belferul 11 lua deseori mai apoi şi-1 ducea la un birt în centrul oraşului, unde-i da să mănân­ce, fiindcă adevărul era acesta . Belferul era un suf­et de aur şi un om drept cum rar ne-a fost dat să vedem ! Altfel, n'ai fi părăsit cancelaria şcolii in plină confe­­rinţă, ca protest, atunci când unuia dintre noi ii mai trebuia o câtime la medie și dascălul de naturale ori de matematici nu vroia în ruptul capului­­... In dimineața acelei zile de toamnă, după ce ne-a fâcut un „résu­mé de l'Histoire de la littérature du XVIII-e siecle", vorbindu-ne despre societatea acelui secol, despre ideile noi, religia şi ştiinţa, ca şi miş­carea filosofică, belferul a trecut la poesia lirică, epică şi didactică, a aruncat o privire asupra prozei, moraliştilor şi criticilor, dela Vauve­­nargue la Duclos, Chamfort şi Rivarol, — pentru ca într’un târziu, obosit să termine astfel: — Dar toate astea amicilor, n'au nici-o valoare, dacă nu veţi ceti singuri cât mai mult. Nici-o carte nu-i atât de proastă, Încât sa nu folosească într'o privinţă oarecare... Dela belfer, am învăţat astfel pentru prima oară, valoarea cărţii In sine şi tot el ne-a desvăluit adevăratele frumuseţi ale literaturii. II vedeam mergând legănat, cu trupul lui scurt şi pălăria cu boruri enorme, căutând prin ramurile copacilor, cu privirile lui mioape înăl­ţate spre azururi... Şi-l reconstituiam viaţa: cum umblase hoinar prin mahalele Bucureştiului, cum fusese in tinereţe paznic la închisoare, cum îl purtaseră anii prin nişte şcoli mărunte de ţară, ca să ajungă la urmă în urbea aceasta cu salcâmi prăfuiţi de pe malul Dunării... înalta lui concepţie despre artă — şi măsura adevărată a valorilor, am aflat-o abia intr'o seară, când belierul m'a luat acasă, — o cameră cu vio­­luri de cărţi răsturnate pe masă, — peste drum de maidanul Poştei şi mi-a categorisit visătoria a cinci-şase caete de versuri in chipul următor: — Ca dumneatale amicale, mai scriu poezii acum, cel puţin încă şaizeci de mii de poeţi in ţara noastră. Dar ca ăsta, pe care-1 cblama Arghezi, nu mai scrie nici-unul. Răsfoiam „Cuvinte potrivite" şi nu mă dumiream cum poate spune tocmai belferul aşa ceva. — Ascultâ-mâ pe mine amicule, — ceteşte-l pe ăsta şi pe celă­lalt, căruia-i zice Baudelaire... Să vii să-mi spui pe urmă, când vei crede că-i înţelegi, dacă am dreptate. Da. Da ! Câtă dreptate avea belferul, această plămădire de pă­mântesc şi ceresc, acest om care bea prăştină la rând cu toţi­ groparii prin hanurile Oborului, dar care-i ştia pe deasupra pe Ovidiu, Trenţiu şi Virgiliu... Intr'o altă toamnă l’am așteptat zadarnic pe belfer­ii mutase... Şi numai târziu, la un Crăciun, l'am Întâlnit umblând în baston: tramvaiul ii făcuse și lul pocinogul, ca multor altora... Al. Raicu La­zi Cronica dramatică TEATRUL SAVOY: „Străbun­es­cu et Comp.”, co­medie muzicală în trei acte, de d-nii V. Vasila­­che şi Şt. Cristodulo Ne mai împăcasem puţin cu colabo­rarea domnilor Vasilache şi Cristodulo, după ultimele ei două produse „Să­­racu Gică“ şi chiar „Apartametnul 54“. Ba chiear pierdusem bunul, dar ne­­pennisuil obicei, de a ne retrage, după actul al doilea, de la spectacolele acestor doi autori. Şi iată-i că, deodată, ne dau o lovi­tură pe care, după ultimele noastre dovezi de bunăvoinţă, n’o mai meritam; ne dau pe acest nefericit „Străbunescu“, atât de imprudent la aluziile pe cari io face la soarta acelora cari n’ar mai prinde tramvaiul după teatrul, încât în timpul primelor două acte, la lipsa altor atracţii, nu ne-a jucat la minte decât invitaţia atrăgătoare a lucruri­lor lăsate la garderobă şi în a căror posesie ne-a­m grăbit să reintrăm îna­inte de a treia ridicare a cortinei. Autorii — fiindcă persona­gidle lor nu se iau unul drept altul — își în­chipuie că, de data asta, n’au scris o fa­rsă. Incercînd să se definească singuri la program — ba că au scris „o come­dioară de alt gen“ (?), ba că au scris una „fără gen“ — omit singu­ra ideie pe care, totuşi, o aveau la îndemână : că au scris o farsă fără conţinut, adică fără acţiune, fără situaţii şi aproape fără subiect (ceea ce, la materie de far­se, nu se poate). N’aveam nevoe să vedem actul al treilea, ca să înţelegem că, până la urmă, Sile Dănescu (V. Vasilache), duşman al femeilor, se va însura cu Mândra, sau că Mândra, despre care aflăm foarte devreme că nu e nici hoaţă, nici „femee", nu poate avea decât raporturi filiale cu Străbunescu dar chiar dacă am fi văzut actul al­ treilea, tot n’am fi priceput de ce, pentru­ toată treabă asta, a fost nevoe să ascultăm două acte fără haz ? Aşa stând lucrurile, poate că era mai bine dacă nu ne mai lăsam deloc lu­crurile la garderobă, fiindcă, pentru spectacole ca „Străbunescu", nici nu merită măcar să-ţi scoţi şoşonii. Şi fiindcă autorii făgăduesc la pro­gram că, dacă nu reu­şesc la „come­dioarele de alt gen“, au în cele „fără gen“, se întorc la farsă, îi sfătuim şi noi să lase acest gen propriu şi să se întoarcă la generozitatea atâtor sute de texte vechi cari n’au fost scrise ca să tânjească în biblioteci, ci ca să inspire şi eventual să se dea în între­gime, autorilor lipsiţi de mijloace, adică de inspiraţii personale. In zelul lor de a îmbrăţişa „alt gen", autorii au uitat să scrie roluri cari să pună la valoare măcar manifestarea actoricească a spectacolului. A jucat trupa obişnuită a Cărăbuşului, care ţine afişul teatrului atunci când domnul Tănase e la turneu. Mircea Ştefănescu trigfitogramul Artp&to Luni 30 Noembrie 4942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO­­ BUCUREŞTI 6.55­8.00: ORA DIMINEŢII; Deschi­derea emisiunii. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. Muzică va­ 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agri­col şi cultural). 13.10: Taraful Ion Matache. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. 1. Orchestra N. Martini ; 2. Muzică variată (discuri), zică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: E­misiune specială la limba rusă 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii : Orches­tra Soc. Rom. de Editură-voce Nicu Stoenescu. 18.50: Jurnalul tineretului. 19.00: Octetul de Mozart. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (discuri). 19.50: Radio jurnal (informativ şi cul­tural). 20.05: Serviciul de publicitate. 20.10: Ivonne Demetriad Rosetti, a­­companiat de Bibi Alexandrescu. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ci­clul „Universităţile româneşti“. Prof. Anibal Theodorescu: Universitatea di® Bucureşti. 21.00: Seară de Operă : Trubadurul de Verdi (Transmisie de la Opera Ro­mână). 22.50: Dansuri norvegiene de Grieg. 23.00: Muzică, variată uşoară (discuri) 24.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA (280.9 m.) 13.00: Deschiderea emisiunii, învăţă­tura zilei, Muzică românească (disc.). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13 45: D. Traian Constantinescu-hawa­­iană. 14.05: Muzică pentru masă (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz 22.30: închiderea emisiunii. Concert de fanfară. claviaturi ,Gazeta Tribunalelor“ pe luna Noemihrie, cuprinde prea loasolce colaborări ale d-lor Gh. Oa­­tescu, George Flastara, Petronius Il­­vescu, precum şi un bogat material juridic. A VI-a şezătoare „Vre­mea“ la Ateneul Român In cadrul şezătorilor „VREMEA“ Sâmbătă 5 Decembrie orele 5 d. a., va avea loc a VI-a şezătoare. La această şezătoare scriitorii: Tu­dor Arghezi, Philippide, I. Minulescu, Al. Stamatiad vor citi din operele lor. Un program excepţional muzical va ilustra această şezătoare. TEATRUL „Muncă şi Lumină" Azi Luni 30 Noembrie, seara la ora 20.30 se reprezintă ultimul spectacol cu „BRÂNDUŞA“ 3 acte de Brieux, cu aceeaşi interpretare de la premie­­ră. Miercuri 2 Dec, seara la ora 20.30, va avea loc premiera piesei „SA NU PUI MANA’N FOC“ de Bernard Shaw. Direcţia de scenă: VICTOR ION POPA. CALENDAR Luni 30 Noembrie 1942 ORT.: Sf. Ap. Andrei. CAT.: Sf. Andrei. PROT.: Andrei. TEATRE I OPERA : ora 8 Trubadurul. NAȚIONAL: ora 8.30: Coana Chiriţa. STUDIO : ora 8: Ultima noapte. MUNICIPAL: oi Í5: Margareta : 3. COMOEDIA: ora 5: Un om de treabă. TEATRUL NOSTRU: ora 8.45: Femeia Dracului. SAVOY: ora 8,45: Străbunescu et Co. SĂRINDAR: ora 8,45: D-ra de ciocolată. ALHAMBRA: ora 8,45: Papa Lebonnard. MUCA IS LUMINA: ora 8,30 : Brân­dușa. LIPSCANI: ora 8,45: Tarzan 1943. CINEMATOGRAFE­­ Centru ARO : „Violete în bucle“ cu Irasema Dilian, Lilia Silvi. Jurnal nou SCALA: „Bastardul“ cu Georg Lokke­­berg şi Jurnal. CAPITOL : „Iubirea cea mare" cu Za­­rah Leander, Jurnal. TRIANON : Destin, cu Heinrich Georg, Jurnal. REGAL : „Pentru un sărut" cu Alida Valii şi Jurnal. SELECT : „Jocul cu Moartea“ cu Fosco Giachetti şi Leftura Solari şi­ Jurnal nou. FEMINA: „Lumină la întuneric, cu Alida Valii şi jurnal nou. CINEMA A.R.P.A.: „Giarabule“ cu Do­ris Duranti, jurnal nou. BD. PALAS : Abandonata şi Jurnal. ELYSEE: Poliţia are cuvântul, jurnal şi revistă. CORSO : Noaptea nopţilor, jurnal. BIZANTIN: Burma în flăcări, jurnal şi revistă. OMNIA : „Dragoste la zero grade", Jur­nal şi revistă. NISSA : Poliţia are cuvântul, Jurnal. VICTORIA: Suflete păgâne, Jurnal. FRANKLIN : Hanul plăcerilor, jurnal. Cartiere AIDA: Sancta Maria, jurnal şi revistă. ALCAZAR: Friederic cel Mare, jurnal şi revistă. AMERICAN : O aventură romantică, Jurnal şi revistă. BARCELONA : Spaima spionilor Jurnal. CARMEN: Am furat un milion ,jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA : Burma în flăcări, jurnal şi revistă. COTROCENI : Piraţii din Malaezia, Jur­nal. CLASIC : Magia junglei, jurnal. CRANGAŞI: Secretul celor 13 mascaţi, jurnal. DACIA : Suflete sbuciumate, jurnal. DICHIU : îmblânzitor fără voie, jurnal şi revistă. DIANA : Comoara din insula piraţilor, Jurnal şi revistă. ELDORADO : Monumentul Indian, jur­nal. EDISON : Favoritul împărătesei, Jurnal. FLORIDA : Spiritele nopţii, jurnal. GLORIA : Sânge vienez, jurnal. ILEANA : Hanul plăcerilor, jurnal. IZBANDA : Guiliamo de Medici, jurnal. LIA : Regele Circului, jurnal. MARCONI : Coroana de fier, jurnal. MARNA : Luisa, jurnal şi revi­tă. MILANO : Cântăreţul poporului, jurnal. MIORIŢA: Giuliano de Medici, jurnal. MODEL: Catelina, jurnal şi revistă. NERO: Fiica corsarului verde, jurnal. NONI : Biruitorii aerului, jurnal. ODEON : Fata fără nume Jurnal. PACHE : Totul se întâmplă noaptea, jurnal şi revistă. PARIS : In vâltoarea destinului, Jurnal şi revistă. REX: Tovarăşi la drum şi Jurnal. SPLENDID : Misterul unei crime, jur­nal şi revistă. TOMIS : Regele spadei şi jurnal. TRIUMF : 7 ani de ghinion, jurnal şi revistă. UNIC : Intr’un cămin de domnişoare, jurnal. UNIREA: Banditul şi femeia, jurnal. VENUS : La sud de Page-Page, jurnal şi revistă. VEEGU : Dragoste la zero grade, jurnal er Prviciu VOLGA: Rătăcire, jurnal. VOLTA-BUZEȘTI: Tom Mix, jurnal și revi­să.

Next