Curentul, decembrie 1942-ianuarie 1943 (Anul 15, nr. 5315-5351)
1942-12-01 / nr. 5315
I (6 pagini) Matchul de deschidere al cuplajului de Duminică, a fost disputat de Unirea Tricolor şi Venus. După 80 minute de joc aprig disputat oborenii au reuşit să dispună de foştii campani naţionali cu scorul de 2-1 (0-1). întâlnirea dintre cei doi rivali, a corespuns oarecum din punct de vedere al spectacolului, datorită faptului că atât Unirea cât şi Venus au jucat absolut îndârjit. Fiecare protagonist a dominat câte o repriză. Venus a fost mai bun în prima parte a jocului şi a reuşit să conducă cu 1-0. In al doilea rmtemps oborenii maii, decişi şi mai norocoşi au reuşit să fructifice dominarea în două goaluri, care le-au adus 0 victorie la limită ECHIPELE MN. TRICOLOR: Cristea, Iliescu, Marinescu, Siclovan, Paraschiva, Boteanu, Fircea, Dumitrescu, Niculae, Valeriu, Cârjan, Cricitoiu. VENUS : Slavei, Herescu, Beioglu, Bărbuţescu, Mircea Popescu, Beţia, Ene, Ploeşteanu, Andrei Rădulescu, Hamis, Iordache. Au marcat: Hamis, Paraschiva şi Nicolae Valeriu. Teren Venus, bun. Timp — frumos. Spectatorii 2500. A arbitrat d. Daja Ştefan, bine. CUM A DECURS JOCUL ! Primele iniţiative sunt de partea Vennisului, care impune adversarului un joc absolut defensiv. Totuşi, dominarea Vennisului, pare că se accentuiază şi în urma unei combinaţii — între Hamlys, Ene, lordache, — primul scapă singur printre fundaşii adverşi şi reuşeşte să înscrie plasat deschizând scorul. VENUS — UNIREA TRICOLOR 1-0. Atacul unirist — dezorganizat — nu poate să egaleze. Intre timp Venus mai are câteva eşiri destul de periculoase spre poarta lui Cristea, dar rămân totuşi fără un rezultat pozitiv, din cauză că apărarea uniiristă este absolut decisă. In m. S4 ai jocului remarcăm o combimaţie bine reuşită a oborenilor, care se termină cu un shoot puternic, tras de Cricotaru. Slavei respinge, ca apoi Cârjan să tragă în bară, ratând, una din cele mai mari ocazii de a marca goal. Venus reacţionează energic, reuşind să domine, timp de 6 minute careul oborean. In acest timp — Iordache, Hamis şi Ene ratează câte două ocazii, scăpând astfel o preţioasă victorie. Repriza întâia ia sfârşit cu rezultatul de 1-0 pentru Venus PARTEA A DOUA A JOCULUI La reluare, Unirea Tricolor, chiar din primele minute atacă puternic pe aripii şi numai după 4 minute reuşeşte să egaleze. Fi prea bine lansat die Stalovanu, fuge pe tuşe şi apoi centrează, se produce învălmăşeală în faţa porţii. Paraschiva venit din urmă trage prin surprindere şi înscrie sec. Din acest moment Venus se prăbuşeşte complet, şi se complace în situaţia de a fi mereu dominat. La o învălmăşeală în faţa porţii lui Slavei, trag consecutiv la poartă patru oboreni, balonul revine în teren şi Niculae Valentin, printr’un shoot sec înscrie goalul victoriei oborene UNIREA — VENUS 21 Venus contaatacă pe aripa stângă disperat şi Hamis, urmat apoi de Ene ratează două ocazii mari. Un draw ar fi fost rezultatul care ar fi ablindit fidel, fizionomia ostilităţilor din arenă. S’au remarcat dela învingători Marinescu, Cristea, Boteanu, Siclovan, Cârjan şi Cricitoiu. Dela învinşi au plăcut Berlia, Slavei, Iordache, Bărbulescu şi Ene. Restul lipsiţi de condiţie fizică. Florin Gugu ■Mm Mioraian ii lua cu scorul de 2-1 (0-1) Adunarea generală a Federaţiei române de sky PREDEAL, 29. — Adunarea generală a federaţiei române de sky s’a ţinut în acest an la Predeal. Au participat: col. I. Grigoriu, preşedintele federaţiei de sky, V. col I. Dimăncescu, vicepreşedinte, Ion Caiser, secretarul general, precum şi Otto Schel, ing. Nicu Florescu, Mih Mareş, prof Stelian Gheorghiu, Dumitru Băjenaru (secretar), Condeescu Dan, Bocin Nc., Iotza Al. membri Au mai luat parte şi d. general Al. Manolescu, fostul preşedinte al F. R. S. şi d. It. Nîtra Gustav, şeful poliţei locale. După cuvântul preşedintelui s’a făcut apelul cluburilor. S’a arătat plănui de lucru: 1. — Şcoala de sta (instructori) dela Dohan (7-22 Decembrie); 2. — Şcolile naţionale de ski 3. —• Popularizarea skiului, constituinduse centre de propagandă, tabere şi excursiuni. 4. — Concursul de selecţionare în vederea campionatelor naţionale şi internaţionale. S’a mai discutat şi reorganizarea campionatelor sportive, fixându-şi calendarul sportiv, şi propaganda skului prin excursiuni, ziare, filme, premii, dplome. S’a arătat şi bugetul F. R. S. precum şi obligaţiunile clubului faţă de F. R. S. D. preşedinte col. I. Grigoriu, primarul staţiunii, a arătat valoarea înaintaşilor înfăţişând importanţa sporturilor, în general. S’a păstrat un minut de reculegere pentru cei căzuţi în războiul sfânt sub conducerea mareşalului desrobitor. S’a votat şi admis ca preşedinţi de onoare d. general Al. Manolescu, d. gen. adj. T. Radu, comandantul colegiului militar N. Vipescu (Mănăstirea Dealu) şi d general Savu Cornelia, ca un omagiu adm muncii lor vs. terenul sportiv. CUM Mutter, linţi Mil Intre judecătorul Patriciu $i tinctuat de BASIL CLONY In volumul de epigrame se găsesc două, referiidu-se la un avocat brăilean Fabriciu. Unde este însoţită de următorul moto : ,ţinut avocat de la Brăila prea locvace şi indiscret” iar cealaltă are ca motto : „Avocatul foarte indignat a răspuns că e mult mai deştept ,decât mine fiindcă el vorbeşte şi eu tac". Atunci i-ar fi răspuns imediat: Şi urmează epigrama. Deoarece am fost faţă când au __ luat naştere aceste două epigrame am să relatez împrejurarea care le-a prilejuit. De la început trebue să afirm că nu a fost vorba de niciun avocat Fabriciu De când există baroul brăilean n’a existat un avocat cu asfel de nume. Versurile se referă la judecătorul Patriciu titularul ocolului II rurral pe când Cracinat era ajutor. Desigur a împrumutat acest nume de circumstanță pentru motive lesne de înţeles şi care se vor vedea din expunerea mea. Era gata să-mi alunece pana şi să scriu pentru motivele ce se vor vedea în corpul hotărârei. Cele ce vor urma s’au petrecut în iarna 1901 la Brăila, la căsătoria d-rei Alexandrescu, mătuşa simpaticului nostru bariton Petre Ştefănescu-Goangă Nunta a avut loc în casele părinteşti din piaţa Poligon, unde astăzi este sediul Legiunei de jandarmi. Printre numeroşii nuntaşi erau Judecătorul Patriciu, Cracinat şi cu mine După slujba religioasă a venit şi rândul nuntaşilor să se ospăteze copios. In sufragerie erau aşezate două mese. Una mare la mijloc, aşa zisă masă de onoare şi alta mai mică într’un colţ al sălii. La masa cea mare s’au aşezat mireasa, ginerele, nunul şi nuna, soacra şi nuntaşii după importanţa rangului ce ocupau în societate. Judecătorul Patriciu, ca om mai în vârstă, a luat loc la masa de onoare, iar la masa cea mică a fost orânduit tineretul, mai multe domnişoare, câţiva tineri, între cari Cincinat şi cu mine. Pe această masă a domnit veselia de la început. Spiritele şi glumele curgeau ca o cascadă nesecată, iar Cincinat mai în vervă ca oricând, după respectivele libaţii cu şampanie abundentă, făcea în surdină declaraţii de dragoste verişoarei miresei d-rei Virginia Catzica. La această dragoste Cincinat se referea, când mai târziu fiind transferat la Corabia i-a dedicat următoarele versuri Plec la Corabia cu barca Dar mi se pare : amorul Mă va aduce la Brăila Iute, iute cu vaporul Amintirea acestei dragoste l-a obsedat, mult, deoarece într’o scrisoare ce mi-a adresat mai târziu, întrebându-mă ’Ce face d-ra Catica, adaugă : „Ce beau rêve lointain“ (Acest frumos vis îndepărtat. Către sfârşitul mesii când şampania curgea abundentă (amintesc pentru uimirea cititorilor ’de astăzi, că o sticlă de şampanie costa între 6-7 lei şi din cea mai bună) nuntaşii mai guralivi s’au simţit obligaţi să ţină câte o cuvântare ocazională spre a preamări taina căsătoriei, pe mireasă, pe ginere sau pe socri. Seria toasturilor a fost deschisă de judecătorul Patriciu. Cum prinsese puţin chef, a dat drumul vervei sale de vestit pisălog. A toastat pentru soacră pentru socrul defunct, pentru mireasă, pentru ginere, pentru viitorii copii, pentru cariera, viitorilor copii, pentru nuni şi toasturile urmau lungi, plictisitoare şi nu mai conteneau. Cincinat a prins nota reală a momentului şi socotind că răbdarea nuntaşilor a ajuns la saturaţie s’a sculat din colţul lui şi ţinând în mână o cupă de şampanie a rostit următoarele versuri, care au stârnit ilaritatea generală : Judecătorul meu Patriciu Nu-i orator, dar mie-mi place Dacă vorbind e un supliciu E un deliciu dacă tace Patriciu a făcut şi el haz cu ceilalţi şi drept orice răspuns adresându-se aajutorului său îi zise tare ca să fie auzit de toţi mesenii : — Vorbeşte şi tu dacă poţi. De ce taci ca un prost ? Fulgerător de repede veni replica, care a stârnit o nouă cascadă de râsete ■ Dacă tăceam, deşi cu rost Patriciu mă crezuse prost Tot astfel eu l-am socotit Dar numai după ce a vorbit. Când s’a restabilit liniştea Patriciu simulând severitatea spune poetului : — Pentru aceste epigrame ai să-ţi primeşti pedeapsa. Am să te bag la şedinţă o săptămână în şir. Era cel mai mare canon ce i se putea da. După o şedinţă de câteva ore Cincinat eşta din sala de judecată istovit. Sensibilitatea lui atât de delicata nu suporta banalele conflicte între împricinaţii săi rurali. Judecătorul Patriciu ştiind slăbiciunea ajutorului său a plasat la timp ameninţarea. Şi astfel ostilităţile au fost curmate brusc. Cine ştie, dacă Patriciu n’ar fi recurs la represalii, câte săgeţi ascuţite şi fine n’ar fi primit din tolba veşnic încărcată a ajutorului său. Şi astăzi am fi avut de amintit şi comentat ruai multe atacuri dedicate simpaticului judecător Patriciu. O altă epigramă, care n’a prea circulat se referea tot la Patriciu şi s’a produs la următoarele împrejurări : Intr’o zi mă dusesem la judecătorie să mă interesez de o carte de judecată, care urma să fie redactată de judecătorul Patriciu. Nu ştiu cum i s’a părut lui Cincinat, că nu era bine stilizată. Constatând acest fapt a însoţit observaţiile lui cu aceste patru versiul ■ Scriu aşa precum vorbim Cu Patriciu drepţi să fim Tot ce spune e o prostie Judecaţi atunci cum scrie... Judecătorul Patriciu nu era astfel cum ar reeşi din epigrama de mai sus. Dimpotrivă era spiritual, înţelegea gluma şi o gusta. Pe Cincinat îl iubea ca pe un coleg mai tânăr şi mai sglabiu. II admira ca poet şi făcea mare haz de spiritele şi năzdrăvăniile lui. Patriciu şi-a urmat drumul ascendent la cariera sa de magistrat şi ajunse procuror la Curtea de Casaţie. Intr’o zi Cincinat asistând la o şedinţă i s’a părut că procurorul Patriciu, în concluziile ce punea la diversele procese, nu mai avea, acea vervă tinerească, pe când era judector de pace şi ţinea acele savuroase dar interminabile toasturi la nunta aceia în depărtare de la Brăila. Se vedea tânăr, la începutul carierii, entusiast şi cu inima mistuite de focul arzător a! dragostei. Estad din sala de şedinţă plin de aceste duioase aduceri aminte, care răscoleau din adâncurile tainice tot trecutul tinereţii sale scăpăiete de trubadur sentimental a improvizat versurile de mai jos, care au fost savurate în cercurile baroului şi magistraţilor. Ca tânăr nebăgat în draci Vorbind când trebue să taci Azi matur te mai cuminţeşti Şi taci când trebuie să vorbeşti. * Procurorul de la Casaţie Patriciu est azi pensionar. Cine ştie, dacă aceste rânduri întâmplător îi vor cădea sub ochi nu-ţi va aminti cu melancolică duioşie de vremurile îndepărtate, când era judecător la Brăila şi avea ca ajutor de poznaşul şi răsfăţatul Cincinal. Şi poate îşi va aminti şi de nunta Domnişoarei Alexandrescu când în atmosfera aceia patriarhală şi paşnică se răbata spiritual şi plin de vervă cu ajutorul său Cincinat, prilejuind acestuia să improvizeze catrenele anunțate mai sus. (Din volumul Cincinat Pavelescu. Intim fi inedit, care va apare in curând). Curentul "ANUL XV, Nc. E313, Marți 1 Decembrie 1942 99CURENTUL SPORTIV F. C. Rapid a învins pe Jiul (Petroşani) cu 2-1 (2-0) In minutul 64 al jocului, în urma unei combinaţii, Pop IV este în posesia balonului şi centrează în faţa porţii. Unul din fundaşii Rapidului respinge defectuos în picioarele lui Sonny II, care fără să ezite înscrie plasat punctul de onoare al oaspeţilor. Deri F. C. Rapid—Jiul 2-1. Jiul continuă să conducă cu succes ostilităţile, până la sfârşitul matcriii-' JIUL ÎNSCRIE PUNCTUL, DE ONOARE s’au făcut câteva modificări, care n‘au fost de bun augur. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi cu atacul Jiului. Dar linia de mijlocaşi a oaspeţilor funcţionează impecabil şi quintetul ofensiv se menţine tot în careul gazdelor. Inevitabilul pare că nu va întârzia, căci Jiul joacă din ce in ce mai decis. Matchul vuietă al cuplajului de eri toreşte faptului, că in linia de atac ,Jefia Verua l-a constituit disputa dintre F. C. Rapid şi Jiul (Petroşanii), întâlnirea dintre bucureşteni şi minierii etape Valea Jiiului, prim, ţinuta ei spectaculoasă, cât şi prim felul cum s-a desfăşurat a constituit um admirabil spectacol footbalistic. Jiul după matchul dieconi ne-a făcut impresia că merită să figureze în campionatul de războiu. Echipa condusă de d. Şerbam Gerică, posedă putere de luptă, combativitate, elan şi oarecare technică. Ceea ce îi lipseşte formaţiei Jiului, este că mu aite prea mulţi trăgători la poartă. Şi matchul de eri cu mai mult noroc de partea Jiului de sigur că ar fi corespuns cu o victori© pentru oaspeţi. Dar în pauza jocului conducerea Jiului a făcut o mare greşeală, care de altfel l-a costat şi Victoria — introducând ca aripă dreaptă pe excelentul rugbyst Şerban Gerică. O fi Gerică bun jucător de rugby, dar de football — ,a dovedit ori, că nu este. Cu toate că atacul Jiului a fost descomplectat a doua repriză — echipa a funcţionat mai bine ca în prima parte a jocului. Atâta vreme cât Jiul s’a prezentat în condiţii excelente bucureştenii au dat dovadă că sunt în declin de formă. Şi dacă victoria a fost de partea lor aceasta se datoreşte numai faptului, că au mai multă rutină şi techmnică, totuşi figura făcută de fiul este cât se poarte de lăudatofilă şi frumoasă. Aşa că cinavul obţinut acum o săptămână la Petroşani în faţa aceluiaş adversar, desminte cu desăvârşire orice scuză a rapidiştilor. JOCUL. Lovitura de începere aparţine gazdelor, care atacă furtunos pe aripa dreaptă. Acţiunea se termină — în but. Lovitura de la colţ este executată de Bogdan, se produce învălmâşală. Şi Ashiceamu înscrie sec, în nu 3 al jocului. Deci Rapid—fiul 1-0. Minimii contraatacă, disperaţi şi în minuutul 6 al jocului obţin un corner. Balte Pop IV, balonul ajunge în faţa porţii, este boxat de Sadowsky, şi prea departe de poartă şi Vajdea interceptează puternic, dar mult pe alături. Din nou, Rapidul atacă, dar nu poate realiza mare lucru din cauza apărării Jiului, care funcţionează in atacul la om, excelent. Cu toate eforturile disperate ale aparării, oaspeţilor, Rapidul îşi impune un joc calm şi reuşeşte să domile categoric careul Jiului. Cu toate că superioritatea în câmp a F. C. Rapidului se accentuiază din ce în ce mai mult, nu se pot marca totuşi goaluri Această stare de lucruri se spulberă de-abia în n. 18, când Vajdea scapă pe tuşe şitrage puternic în bară. Sadowsky căzuse la pământ, şi Carpinet împinge balonul alături ratând egalarea. Jiul, devine din ce în ce mai periculos, dând apărării feroviarilor mult de lucru. Jocul se iuţeşte şi devine mult mai spectaculos. In cele din urmă , acţiunile se succed cu o repeziciune uimitoare contr’un teren în altul. Cei care reuşesc până la urmă, să menţină jocul în careul advers, sunt feroviarii. Deci din momentul acesta — Rapidul iarăşi domină până în m. 28 când Bogdan bine lansat de Asbiceanu trage fulgerător din colţul careului de 16 m. şi înscrie sec. Jiul, după primirea celui de al doilea goal contrar aşteptărilor, trece la un contraatac şi domină cu mici, intermitenţe careul gazdelor. In acest interval de timp, remarcăm valoarea şi posibilităţile echipei oaspete. Repriza întâia a sfârşit cu scorul de 2-0, găsind totodată atacul firului în careul gazdelor. REPRIZA A DOUA ! In repriza a doua — Rapidul, încetineală alura, dând dovadă că este lipsit de antrenament şi condiţie fizică, făcându-se dominat. Această slăbire a Rapidului se darui, dar nu poate să egaleze din cauza ghinionului şi a inecăpacităţii aripe drepte. Partida ie sfârşit cu rezultatul de 2-1 pentru Rapid (rezultat destul de onorabil şi pentru Jiul). ! ECHIPELE: RAPID: Sadowsky, Ghiulniţan, Moldoveanu, Costea, Răşinaru, Wetzer HI, Bogdan (Negrea), R. Florian, Asbiceanu, Tănăsescu (Bogdan). JIUL: Henzel, Paricid, Titeanu, Sirovan, Joja, Budan, Pop IV, Carpinet (Ghica), Sonny II, Cosma, Vajdea. A condus bine d. V. Georgescu. S’au remarcat: Florian, Wetzer, Moldoveanu, Bogdan şi Ghiuritan, dela Rapid. Dela Jiul au plăcut: Vajdea, Pop IV, Cosma, Titeanu şi Henzel. Vasile Pană şi Gh. Georgescu dispută titlul naţional semi-greu, la Buzău Duminică 13. Decembrie va avea loc la Buzău o mare reuniune pugilistică. Matchul vedetă al galei de la Buzău, îl va constitui ciocnirea dintre Vasile Pană şi Gheorghe Georgescu. Acest match va conta pentru campionatul naţional categoria semi-grea, deţinut actualmente de Georgescu. Gala de la Buzău va avea loc în sala Moldavia şi va începe la orele 10 dimineaţa. In restul programului se vor mai disputa încă două matchuri profesioniste şi trei amatoare. Rezultatele Cupei Eroilor prahoveni PLOEŞTI, 29 (prin telefon). — Duminică s’au disputat la localitate următoarele matchuri de volley în cadrul cupei „Eroilor prahoveni“, care s’au terminat cu rezultatele: Sport-Club (Ploeşti) — Concordia 9-15, 15-4 16-14; S. K. 38 — C. F. P. V. 13-3; Prahova — Sport-Club (Ploeşti) 15-6; 15-12. FINALA S. K. 38 — Prahova 15-17; 15-12. BASKET S. K. 38 — Sport-Club (Ploeşti) 6-6. DUMINICĂ UN NOU TURNEU DE BASKET Duminica viitoare se va disputa în localitate un nou turneu de basket şi volley la care vor participa următoarele echipe (basket) : Sportul Studenţesc — C. F. V. C., Prahova. Vor mai participa şi două echipe de volley feminin. Campionatul districtual de football la Timişoara TIMIŞOARA, 29 (prim telefon). — Duminică s’au disputat în localitate următoarele matchuri în cadrl campionatului districtual, care s’au soldat cu următoarele: Electrica—Chinezul 3—3 (1—1). Banatul—Vulturii 4—1 (2—0). Politechnica—Progresul 2—1 (0—1). Aniversarea sportului românesc O. S. R. comunică: Marţi 1 Decembrie 1942, va avea loc în Sala Dalles, aniversarea a 30 ani de la înfiinţarea instituţiei noastre. Cu acest prilej se va face învestirea norilor membri de onoare ai sportului românesc, constituirea „Consiliului de îndrumare sportivă“ şi se va expune proeoturi pentru noua organizare. Solemnitatea se va desfăşura într- un cadru festiv şi vor participa promotorii sportului românesc. Campionii de box ai Capitalei au fost desemnaţi în cadrul galei de ieri Ieri dimineaţă s-au desfăşurat în sala Roxy mattchuriile finale adio campionatelor de box amator ale Capitalei REZULTATE TEHNICE Cat. hârtie: Sandu Ion (A.C.T.) învinge din abandon la repriza doua pe Moreanu Paul (Tir). Cat. muscă: Georgescu N. (Tir) cedează la puinicte lui Sfetcu Ion (A.C.T.). Cat. cocoș : Pitu Iile (Turda) dispune la puncte de Stănescu Christian (J. C.). Cat. pană: Fărcăşescu Ion (Tir) este învtlas la puncte de Necula Nicolae (Tir). Cat. ușoară: Ursu Ilie (J. C.) învinge la puncte pe Stoianovici, Ion (Tir). Cat. semi-mijlocie: Enciu Gh. (J. C.) pierde la puncte în faţa lui Niculescu Gh. (Victoria). Cat. mijlocie: Andrei Valentin (Tir) învinge la puncte pe Pipoş Tudor (J. C.). Cat. semigrea: Georgescu Gh. (Tir) este declarat învingător la puncte în faţa lui Dumitrescu C. (J. C.). Cat grea: Ionescu Nae (Tir) pierde la puncte în faţa lui Caracas Nicolae (J. C.). CAMPIONII In urma acestor rezultate sunt declaraţi campioni ai Capitalei pe 1942 : Sandu Ion (cat. hârtie), Sfetcu Ion (cat. muscă), Piţu Ilie (cat. cocoş), Necula Neculae (cat. pană), Ursu Ilie (cat. uşoară) , Niculescu Gh. (cat. semi-mijlocie), Andrei Valentin (cat. mijlocie), Georgescu Gh. (cat. semigrea), Caracas Nicolae (cat grea). ÎMPĂRŢIREA PREMIILOR Gruparea Tirul a primit cupa F. R. Boxului, deoarece a avut trei campioni Campionii au cucerit medalia de aur şi câte o cupă, iar finaliştii medalia de argint. Talmadiu a câştigat ciclo-crossul F. R. M. C.-uflui Duminică dimineaţa a avut loc în Capitală ciclo-cross-ul F. R. M. C.uhtli. La acest ciclo-cross au participat 30 concurenţi legitimaţi de grupări şi negitimaţi. CLASAMENTUL 1) Tâlmaciu (Leonida). 2) Radu Ioniţă (C. F. R.). 3) Ghinescu (Viforul Dacia). 4) Someşan (Viforul Dacia). 5) A. Florescu (nelegitimat). 6) Mihălescu (Leonida). 7) Marin Ştefănescu (Viforul Dacia). 8) Cimper (Viforul Dacia). Primii concurenţi au primit plachete şi diplome donate de F.R.M.C. PING-PONG Rezultate din campionatul oraşului Ploeşti PLOEŞTI, 29. (Prin telefon). — Duminică s’au disputat în capitala Prahovei, matchuri de ping-pong în cadrul campionatului oraşului Ploeşti. S’au înregistrat următoarele rezultate : Bilai Andreescu — Doru Dumitrescu, 21—13 ; 15—21; 21—19. Actualii referenţi stagiari de la Consiliul Legislativ vor fi înaintaţi pe loc la gradul de referenţi titulari d. n. Referenţii stagiari care nu au trecut examenul de capacitate sau care nu sunt dispensaţi de lege de a trece acest examen, sunt obligaţi a trece examenul la prima sesiune ce se va fixa după trecerea armatei pe picior de pace. Acei care nu se vor prezenta la acest examen, sau care vor fi respinşi la examen, vor fi puşi în disponibilitate. Locurile din referenţi stagiari rămase vacante prin înaintarea pe loc a actualilor referenţi stagiari, nu se vor completa decât în măsura în care vor deveni vacante locurile de referenţi titulari. Actualii referenţi titulari clasa IV, dobândesc gradul de referent titular cl. II, stagiul de referent titular cl. IV este socotit în gradul ce dobândesc. CARNETUL ZILEI Belferul... Când l'am cunoscut prima oară pe belfer, era odde toamnă târzie şi prin ramurile golaşe ale unor salcâmi. spre poşta de peste drum, sburau vrăbii flămânde şi friguroase. S'a aşezat pe scaunul dela catedră, a deschis catalogul, apoi şi-a desprins de după urechi cârligele ochelarilor, a scos batista dela buzunar şi ştergând lentilele a Început să zică’ aşa, cu privirile ceţoase, rătăcind tocmai prin fundul clasei, unde unul Popescu, — Dumnezeu să-l ierte, — juca ţintar cu un prieten care azi e popă in acelaş oraş : — Eu amicilor, să vedeţi! Nu sunt nici bun, nici rău ! Cine 'nvață, ia notă bună. Cine nu... Asta-i... Le rest ne vaut pas l'honneur d'etre nomme. Nu-i așa amicule ? „Amicul" era un anume Boerescu, mare tocilar și bun la socoteli, care s'a grăbit să răspundă, Indoindu-și spinarea: — Oh, mais oui... monsieur... Pe „amicul" belferul 11 lua deseori mai apoi şi-1 ducea la un birt în centrul oraşului, unde-i da să mănânce, fiindcă adevărul era acesta . Belferul era un sufet de aur şi un om drept cum rar ne-a fost dat să vedem ! Altfel, n'ai fi părăsit cancelaria şcolii in plină conferinţă, ca protest, atunci când unuia dintre noi ii mai trebuia o câtime la medie și dascălul de naturale ori de matematici nu vroia în ruptul capului... In dimineața acelei zile de toamnă, după ce ne-a fâcut un „résumé de l'Histoire de la littérature du XVIII-e siecle", vorbindu-ne despre societatea acelui secol, despre ideile noi, religia şi ştiinţa, ca şi mişcarea filosofică, belferul a trecut la poesia lirică, epică şi didactică, a aruncat o privire asupra prozei, moraliştilor şi criticilor, dela Vauvenargue la Duclos, Chamfort şi Rivarol, — pentru ca într’un târziu, obosit să termine astfel: — Dar toate astea amicilor, n'au nici-o valoare, dacă nu veţi ceti singuri cât mai mult. Nici-o carte nu-i atât de proastă, Încât sa nu folosească într'o privinţă oarecare... Dela belfer, am învăţat astfel pentru prima oară, valoarea cărţii In sine şi tot el ne-a desvăluit adevăratele frumuseţi ale literaturii. II vedeam mergând legănat, cu trupul lui scurt şi pălăria cu boruri enorme, căutând prin ramurile copacilor, cu privirile lui mioape înălţate spre azururi... Şi-l reconstituiam viaţa: cum umblase hoinar prin mahalele Bucureştiului, cum fusese in tinereţe paznic la închisoare, cum îl purtaseră anii prin nişte şcoli mărunte de ţară, ca să ajungă la urmă în urbea aceasta cu salcâmi prăfuiţi de pe malul Dunării... înalta lui concepţie despre artă — şi măsura adevărată a valorilor, am aflat-o abia intr'o seară, când belierul m'a luat acasă, — o cameră cu violuri de cărţi răsturnate pe masă, — peste drum de maidanul Poştei şi mi-a categorisit visătoria a cinci-şase caete de versuri in chipul următor: — Ca dumneatale amicale, mai scriu poezii acum, cel puţin încă şaizeci de mii de poeţi in ţara noastră. Dar ca ăsta, pe care-1 cblama Arghezi, nu mai scrie nici-unul. Răsfoiam „Cuvinte potrivite" şi nu mă dumiream cum poate spune tocmai belferul aşa ceva. — Ascultâ-mâ pe mine amicule, — ceteşte-l pe ăsta şi pe celălalt, căruia-i zice Baudelaire... Să vii să-mi spui pe urmă, când vei crede că-i înţelegi, dacă am dreptate. Da. Da ! Câtă dreptate avea belferul, această plămădire de pământesc şi ceresc, acest om care bea prăştină la rând cu toţi groparii prin hanurile Oborului, dar care-i ştia pe deasupra pe Ovidiu, Trenţiu şi Virgiliu... Intr'o altă toamnă l’am așteptat zadarnic pe belferii mutase... Şi numai târziu, la un Crăciun, l'am Întâlnit umblând în baston: tramvaiul ii făcuse și lul pocinogul, ca multor altora... Al. Raicu Lazi Cronica dramatică TEATRUL SAVOY: „Străbunescu et Comp.”, comedie muzicală în trei acte, de d-nii V. Vasilache şi Şt. Cristodulo Ne mai împăcasem puţin cu colaborarea domnilor Vasilache şi Cristodulo, după ultimele ei două produse „Săracu Gică“ şi chiar „Apartametnul 54“. Ba chiear pierdusem bunul, dar nepennisuil obicei, de a ne retrage, după actul al doilea, de la spectacolele acestor doi autori. Şi iată-i că, deodată, ne dau o lovitură pe care, după ultimele noastre dovezi de bunăvoinţă, n’o mai meritam; ne dau pe acest nefericit „Străbunescu“, atât de imprudent la aluziile pe cari io face la soarta acelora cari n’ar mai prinde tramvaiul după teatrul, încât în timpul primelor două acte, la lipsa altor atracţii, nu ne-a jucat la minte decât invitaţia atrăgătoare a lucrurilor lăsate la garderobă şi în a căror posesie ne-am grăbit să reintrăm înainte de a treia ridicare a cortinei. Autorii — fiindcă personagidle lor nu se iau unul drept altul — își închipuie că, de data asta, n’au scris o farsă. Incercînd să se definească singuri la program — ba că au scris „o comedioară de alt gen“ (?), ba că au scris una „fără gen“ — omit singura ideie pe care, totuşi, o aveau la îndemână : că au scris o farsă fără conţinut, adică fără acţiune, fără situaţii şi aproape fără subiect (ceea ce, la materie de farse, nu se poate). N’aveam nevoe să vedem actul al treilea, ca să înţelegem că, până la urmă, Sile Dănescu (V. Vasilache), duşman al femeilor, se va însura cu Mândra, sau că Mândra, despre care aflăm foarte devreme că nu e nici hoaţă, nici „femee", nu poate avea decât raporturi filiale cu Străbunescu dar chiar dacă am fi văzut actul al treilea, tot n’am fi priceput de ce, pentru toată treabă asta, a fost nevoe să ascultăm două acte fără haz ? Aşa stând lucrurile, poate că era mai bine dacă nu ne mai lăsam deloc lucrurile la garderobă, fiindcă, pentru spectacole ca „Străbunescu", nici nu merită măcar să-ţi scoţi şoşonii. Şi fiindcă autorii făgăduesc la program că, dacă nu reuşesc la „comedioarele de alt gen“, au în cele „fără gen“, se întorc la farsă, îi sfătuim şi noi să lase acest gen propriu şi să se întoarcă la generozitatea atâtor sute de texte vechi cari n’au fost scrise ca să tânjească în biblioteci, ci ca să inspire şi eventual să se dea în întregime, autorilor lipsiţi de mijloace, adică de inspiraţii personale. In zelul lor de a îmbrăţişa „alt gen", autorii au uitat să scrie roluri cari să pună la valoare măcar manifestarea actoricească a spectacolului. A jucat trupa obişnuită a Cărăbuşului, care ţine afişul teatrului atunci când domnul Tănase e la turneu. Mircea Ştefănescu trigfitogramul Artp&to Luni 30 Noembrie 4942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.558.00: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. Muzică va 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.10: Taraful Ion Matache. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. 1. Orchestra N. Martini ; 2. Muzică variată (discuri), zică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială la limba rusă 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii : Orchestra Soc. Rom. de Editură-voce Nicu Stoenescu. 18.50: Jurnalul tineretului. 19.00: Octetul de Mozart. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (discuri). 19.50: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.05: Serviciul de publicitate. 20.10: Ivonne Demetriad Rosetti, acompaniat de Bibi Alexandrescu. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Universităţile româneşti“. Prof. Anibal Theodorescu: Universitatea di® Bucureşti. 21.00: Seară de Operă : Trubadurul de Verdi (Transmisie de la Opera Română). 22.50: Dansuri norvegiene de Grieg. 23.00: Muzică, variată uşoară (discuri) 24.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA (280.9 m.) 13.00: Deschiderea emisiunii, învăţătura zilei, Muzică românească (disc.). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13 45: D. Traian Constantinescu-hawaiană. 14.05: Muzică pentru masă (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz 22.30: închiderea emisiunii. Concert de fanfară. claviaturi ,Gazeta Tribunalelor“ pe luna Noemihrie, cuprinde prea loasolce colaborări ale d-lor Gh. Oatescu, George Flastara, Petronius Ilvescu, precum şi un bogat material juridic. A VI-a şezătoare „Vremea“ la Ateneul Român In cadrul şezătorilor „VREMEA“ Sâmbătă 5 Decembrie orele 5 d. a., va avea loc a VI-a şezătoare. La această şezătoare scriitorii: Tudor Arghezi, Philippide, I. Minulescu, Al. Stamatiad vor citi din operele lor. Un program excepţional muzical va ilustra această şezătoare. TEATRUL „Muncă şi Lumină" Azi Luni 30 Noembrie, seara la ora 20.30 se reprezintă ultimul spectacol cu „BRÂNDUŞA“ 3 acte de Brieux, cu aceeaşi interpretare de la premieră. Miercuri 2 Dec, seara la ora 20.30, va avea loc premiera piesei „SA NU PUI MANA’N FOC“ de Bernard Shaw. Direcţia de scenă: VICTOR ION POPA. CALENDAR Luni 30 Noembrie 1942 ORT.: Sf. Ap. Andrei. CAT.: Sf. Andrei. PROT.: Andrei. TEATRE I OPERA : ora 8 Trubadurul. NAȚIONAL: ora 8.30: Coana Chiriţa. STUDIO : ora 8: Ultima noapte. MUNICIPAL: oi Í5: Margareta : 3. COMOEDIA: ora 5: Un om de treabă. TEATRUL NOSTRU: ora 8.45: Femeia Dracului. SAVOY: ora 8,45: Străbunescu et Co. SĂRINDAR: ora 8,45: D-ra de ciocolată. ALHAMBRA: ora 8,45: Papa Lebonnard. MUCA IS LUMINA: ora 8,30 : Brândușa. LIPSCANI: ora 8,45: Tarzan 1943. CINEMATOGRAFE Centru ARO : „Violete în bucle“ cu Irasema Dilian, Lilia Silvi. Jurnal nou SCALA: „Bastardul“ cu Georg Lokkeberg şi Jurnal. CAPITOL : „Iubirea cea mare" cu Zarah Leander, Jurnal. TRIANON : Destin, cu Heinrich Georg, Jurnal. REGAL : „Pentru un sărut" cu Alida Valii şi Jurnal. SELECT : „Jocul cu Moartea“ cu Fosco Giachetti şi Leftura Solari şi Jurnal nou. FEMINA: „Lumină la întuneric, cu Alida Valii şi jurnal nou. CINEMA A.R.P.A.: „Giarabule“ cu Doris Duranti, jurnal nou. BD. PALAS : Abandonata şi Jurnal. ELYSEE: Poliţia are cuvântul, jurnal şi revistă. CORSO : Noaptea nopţilor, jurnal. BIZANTIN: Burma în flăcări, jurnal şi revistă. OMNIA : „Dragoste la zero grade", Jurnal şi revistă. NISSA : Poliţia are cuvântul, Jurnal. VICTORIA: Suflete păgâne, Jurnal. FRANKLIN : Hanul plăcerilor, jurnal. Cartiere AIDA: Sancta Maria, jurnal şi revistă. ALCAZAR: Friederic cel Mare, jurnal şi revistă. AMERICAN : O aventură romantică, Jurnal şi revistă. BARCELONA : Spaima spionilor Jurnal. CARMEN: Am furat un milion ,jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA : Burma în flăcări, jurnal şi revistă. COTROCENI : Piraţii din Malaezia, Jurnal. CLASIC : Magia junglei, jurnal. CRANGAŞI: Secretul celor 13 mascaţi, jurnal. DACIA : Suflete sbuciumate, jurnal. DICHIU : îmblânzitor fără voie, jurnal şi revistă. DIANA : Comoara din insula piraţilor, Jurnal şi revistă. ELDORADO : Monumentul Indian, jurnal. EDISON : Favoritul împărătesei, Jurnal. FLORIDA : Spiritele nopţii, jurnal. GLORIA : Sânge vienez, jurnal. ILEANA : Hanul plăcerilor, jurnal. IZBANDA : Guiliamo de Medici, jurnal. LIA : Regele Circului, jurnal. MARCONI : Coroana de fier, jurnal. MARNA : Luisa, jurnal şi revită. MILANO : Cântăreţul poporului, jurnal. MIORIŢA: Giuliano de Medici, jurnal. MODEL: Catelina, jurnal şi revistă. NERO: Fiica corsarului verde, jurnal. NONI : Biruitorii aerului, jurnal. ODEON : Fata fără nume Jurnal. PACHE : Totul se întâmplă noaptea, jurnal şi revistă. PARIS : In vâltoarea destinului, Jurnal şi revistă. REX: Tovarăşi la drum şi Jurnal. SPLENDID : Misterul unei crime, jurnal şi revistă. TOMIS : Regele spadei şi jurnal. TRIUMF : 7 ani de ghinion, jurnal şi revistă. UNIC : Intr’un cămin de domnişoare, jurnal. UNIREA: Banditul şi femeia, jurnal. VENUS : La sud de Page-Page, jurnal şi revistă. VEEGU : Dragoste la zero grade, jurnal er Prviciu VOLGA: Rătăcire, jurnal. VOLTA-BUZEȘTI: Tom Mix, jurnal și revisă.