Curentul, martie 1943 (Anul 16, nr. 5401-5431)

1943-03-01 / nr. 5401

2 (8 pagini) si*Curentul ANUL­ XVI, No. 3401, Luni T Mariia Is»» INFORMAŢI­UNI • Rugăm unităţile mi­litare şi familiile ostaşi­lor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anunţurile mortuare ale erol­­or, ziarul „Curentul*­ în­ţelegând să publice gra­tuit astfel de texte» Cei cari au de publicat aceste anunţuri le vor trimite direct ziarului şi nu prin intermediari. • Persoanele care dau anunţuri la Mica şi Marea publicitate, sunt rugate a prezenta odată cu anun­ţul şi Carnetul de iden­titate.­­ D. Dimitrie Con­stantirteanu, a­­vocat consilier cl. I, în contenciosul Ministerului Afacerilor Interne, se înaintează membru în consiliul su­perior juridic al Statului. • Prin ordonanţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 27 Fe­bruarie crt­, se înfiinţează în Basa­rabia, la directoratul muncii şi asigu­rărilor sociale un fond al muncii, sub denumirea de „Fondul Muncii Basa­rabia“. Pe ziua de 1 Martie 1943 se numesc în comisiunea pentru verifi­carea şi judecarea micilor gestiuni ale Administraţie exploatării muncii penale următorii : , D. consilier Mihail Boambă, de la înalta Curte de Conturi, ca preşe­dinte ; d. E. Penciurescu, director în Direcţiunea penitenciarelor, ca mem­­bru ; d. Ion D. Eliad, subdirector la Administraţia E. M. P., ca membru; d. Ion N. Gorun, şeful Serviciului contabilităţii Administraţiei E. M. P. ca procuror ; d. Ioan Manole, subşef de birou la A. E. M. P. ca secretar. • Toţi domnii şefi de secţie „Muncă şi Lumină” de la întreprinderile din Capitală sunt convocaţi la conferinţa specială care se va ţine Luni, 1 Martie 1943 orele 17 precis în sala Căminului de ucenici Obor, lângă Gara de Est.­­ La ordinea de zi, fiind comunicări importante, prezentarea este obligato­rie. Casa Dotaţiei Oastei aduce la cu­noştinţă ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor miliari cari doresc a obţine burse şi ajutoare şcolare pentru copiii lor, elevi în şcoli secundare sau stu­denţi, ajutoare pentru îngrijirea să­nătăţii naştere şi căsătorie, că în ve­derea obţinerei acestor ajutoare sunt obligaţi a-şi înainta raportul pe cale ierarhică, susţinut de şeful uniăţii res­pective şi sprijinit de actele dovedi­toare. gv Luni 1 Martie a. c. orele 17 în sala Justinian a Facultăţii de Drept din Bucureşti, Academia de Ştiinţe Mo­rale şi Politice, Secţia de Drept Ro­man şi Istoria Dreptului, prezidată de d. profesor C. Stoicescu, va ţine o şedinţă închinată memoriei lui Ma­­tei G. Nicolau, deja a cărei moarte prematură şi unanim regretată se împlinesc 5 ani. D-nii prof. C. Stoicescu, prof. N. I. Herescu şi Valentin Al. Georgescu vor înfăţişa pe rând figura de roma­nist, filolog clasic şi de om al lui­­ Matei G. Nicolau. • In cadrul ciclului de conferinţe ■ „Germania de azi“ organizat de Aso­ciaţia Româno-Germană, vorbeşte Marţi 2 Martie a. c. ora 6 după amia­ză, Fundaţia Carol, d. arhitect I. D. Enescu, despre „Construcţiile şi arhi­tectura Germaniei de azi“. Conferinţa este însoţită de proecţiuni. Candidaţii şi candidatele înscrişi la depune examenul de capacitate pentru pedagogie , filosofie şi ştiinţele agri­cole, sunt înştiinţaţi că trebue să-şi completeze actele şi să le anexeze la cerere, cel mai târziu până la 5 Mar­tie a. c. . Deoarece în majoritatea judeţelor şi comunelor operaţiunea inventarie­rii vinului blocat este terminată, după cum reese din rapoartele primite la administraţia comercială M. A. T., ad­ministraţia financiară a primit dispo­­ziţii să rezolve cererile ce li se pre­zintă pentru desigilarea cazanelor de b­oxare, cât şi de intereselle pomicul­­torilor şi viticultorilor. Desigilarea cazanelor şi fabricaţia se va face cu respectarea prevederilor le­gii M. A. T. şi cu observarea dispozi­­ţiunilor ce s-au dat prin ordinul cir­cular mai sus amintit. In Monitorul Oficial Nr. 49 din 27 Febr. 1943, a apărut un decret lege pentru transformarea instalațiu­­nilor cazanelor industriale spre a trece la consumul de combustibil so­lid in loc de cel lichid. • In Monitorul Oficial de eri­ a a­­parut un decret pentru înaintarea u­­nor funcţionari din personalul admi­nistrativ şi de specialitate în asigură­rile sociale.­­ Specialiştii Direcţiei Comerciale a Pescăriilor, din Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor, au întocmit pro­­ectele de amenajare piscicolă pentru iazurile din comunele Brăeşti-Doro­­hoi şi Visterniceni-Lăpuşna. Pe baza îndrumărilor date de acea­stă Direcţie s’a mai înfiinţat o cres­cătorie sistematică de crap în co­muna Mofluiu-Dollj. Şi Consulatul de carieră la Oradea Mare este ridicat, pe ziua de 1 Mar­tie 1943, la rangul de Consulat gene­ral­­de carieră. D-l Mihai Marina consul, titularul Consulatului Românei la Oradea Mare, este numit, pe ziua de 1 Mar­tie 1943, consul general cl. II, în a­­ceeași calitate de titulari ai suszisului Consulat general. • In Monitorul Oficial de ori a apă­­cut un decret lege pentru angajarea cu contract a 15 profesori italieni la şcolile de grad secundar.­­ Monitorul Oficial de ori publi­că un decret lege relativ la regle­mentarea culturii tutunului pe anul 1943. Decretul prevede condiţiunile de cultivare, obligaţiunile cultivatori­lor, suprafaţa ce va trebui cultivată, precum şi sancţiunile pentru even­­tualii delicvenţi. Ş­­In Monitorul Oficial de Ori a apărut un decret prin care se defi­nitivează, pe ziua de 1 Martie 1943, în învăţământul profesional şi co­­mercal al băeţilor şi fetelor, o serie de profesori, profesoare, maeştri şi profesoare-maestre care în prezent funcţionează cu titlul provizoriu. Ş. D. inginer inspector general dl. II Băiatu M. Dumitru, director con­ducător al Direcţiunii atelierelor din Regia Autonomă C. F. R., se Înain­tează pe data de 1 Martie 1943, la grdul de inginer inspector general dl. I în cadrul ordinar al Corpului tehnic. „ Sinuciderea d-rei Maria lonescu din str. Speranţei 89, nu se datoreşte influenţii nefericite a romanului „La­cul blestemat" al d-lui Clitus Cons­­tantinescu. Dealtfel d-ra lonescu tră­­eşte şi declaraţia sa nu poate avea temei pentru că a avut şi supărări fa­miliare. Romanul, cum se ştie din cro­nicile literare, nu ajunge la concluzii pesimiste, eroul principal fiind doar un tip psihologic morbid şi imaginar. — 485 — «ft» In Monitorul Oficial a apărut următorul decret lege pentru adro­­garea unui alineat la art. 215 cod. penal. Art. unic. — Se adaugă un nou a­­lineat la art. 215 din codul penal, cu următorul text: între al. 2 și 3 (Di­vulgare de acte și secnete): „Când faptele enumerate în acest articol au fost comise în timp de războiu, pedeapsa va fi munca silnică dela 5 la 10 ani și degradare civică dela 3 la 5 ani, iar dacă au fost comise de un funcţonar public, agent sau pre­pus al guvernului şi interesează or­dinea de Stat, siguranţa publică, a­­părarea naţională sau relaţiunile in­ternaţionale ale României, se vor pe­depsi cu munca silnică dela 5 la 25 an şi degradarea civică dela 3 la 10 ani”. « D. Frosul Nicolae inspector cu una gradaţie în Corpul de Inspecţie şi Control, de la Subsecretariatul de Stat al Cultelor şi Artelor, este înaintat, pe data de 1 Martie 1943, la gradul de subinspector general fără gradaţie pentru Culte. Şi D. dr. Alexandru Silberg, asis­tent definitiv la catedra de chimie organică de la Facultatea de Ştiinţe din Timişoara, se transferă şi se înaintează, pe data de 1 Martie 1943, şef de lucrări definitv la laboratorul de chimie generală medicală de la Facultatea de Medicină a Universi­tăţi din Cluj-Sibiu. Ş. D. dr. Lascăr Buruiană, asistent la Facultatea de Medicină Veterina­ră din Bucureşti, se numeşte, pe data de 1 Martie 1943, conferenţiar definitiv la conferinţa de Lactologie de la Facultatea de Medicină Veteri­nară din Bucureşti. • D-nii abonaţi ai zia­rului „Curentul“, pentru a fi serviţi prompt, sunt rugaţi a trimite costul a­­bonamentului prin man­dat poştal sau cont cec 1300, cu cel puţin 7 zile înainte de 1, şi 15 ale fie­cărei luni, lipind pe ver­so cuponul de la mandat, eticheta cu care au pri­mit ziarul. Pentru sumele sosite la 11 şi 15, expedierea zia­­rului se face de la 1, iar pentru cele sosite la 20 şi 30 expediţia se face de la 15 ale lunii respective. Ş. D. inginer şef cl. I. Atanasiu D. Constantin, subdirector general la Regia Autonomă C. F. R., se înain­tează pe data de 1 Martie 1943, la gradul de inginer inspector general cl. II, în cadrul ordinar al Corpului Tehnic. -----oxoxoxox • xoxoxoxo----­Cronica Şahului — Sâmbătă 26 crt., la Cercul de şah Minist. de Finanţe, a avut loc matchul dintre Asociaţia Sportivă Politechnica şi puternicul cerc de şah „VENUS“ ob­­ţinânduse următoarele rezultate : Samarian-Venus-Tucă L. AP. 1—0, Pe­­temelli-Seimeanu (Venus) 1—0, Rusâ­­nescu E. (Venus)—Tigoianu 1—0, Cu­­ciuc—Vasilescu R. (Venus) 1—0. Parti­da Rusănescu C. (Venus)—Iordan (AP.) s-a întrerupt și probabil că Rusănescu va câștiga. Partida Leu (AP.)— Berlaki (Venus) se va disputa Duminică 28 crt. Matchul revanşe va avea loc Marţi, 2 Martie a. c. Campionatul de şah interşcolar al Capitalei, după runda şoaptea are ur­mătoarea înfăţişare : 1) Lie. Sft. Sava 27 p.; 2) Lie. Spiru Haret 27 p.; 3-4) Lie. Gh. Şincai şi Aurel Vlaicu câte 251/* P­­; 5) Lie. Industrial Nr. 2, 22 p.; 6) Lie. Nie. Bălcescu 21 p.; 7) Lie. Matei Ba­sarab 21 p.; 8) Lie. Sft. Gheorghe 16 p.; 9) Lie. Gh. Lazăr 14 p.; 10) Lie. N. Kretulescu 14 p.; 11) Lie. Construcţii Cvile 11 p. şi 12) Lie. Prof. Asociaţi 0 p. -----OXOXOXOX • xoxoxoxo—— I De Taşi fi cunoscut cu vreo zece ani mai devreme, pe Ariceanu, fos­tul meu tovarăş de dăscălie, nu mă mai trudeam că iau patalamaua li­cenţei. Aş fi rămas un scârbit fără titlu până în ziua când căpătăm cea mai înaltă diplomă fără de care ni­meni nu poate trece hotarul acestei vieţi pământeşti plină , de tristeţi şi caragiozlâcuri; diploma încetării din viaţă. Tovarăşul meu Ariceanu stăpânea trei teşcherele de licenţă : în litere, în drept, în teologie, dar cu toate astea, el era un surghiunit în târgul acela cu podgorii blagoslovite , câr­­naţ, ca focul, unde am belferit îm­preună. Măcar că era de trei ori În­văţat, şi avea pe deasupra întărir­­e capacităţii­­şi definitivării profesoralei dregătoria şcoalelor îl mazilise din scaunul catedrei pentru lipsă de cu­noştinţe... Dar nici el nu s’a lăsat !... A dat jalba la Tribunal împotriva Ministrului. Judecata a găsit că ma­­zilitul are dreptate. Cum, au zis ju­decătorii, după ce dumneatale Minis­ter i-ai dat la mână tre teşcherele de învăţătură şi l-ai întărit cu alte teşcherele în catedră, să văi acum să spui că nu e meşter bun? L-au pus deci la loc în scaun s au osândit dregătoria Şcoalelor să’l despăgubea­scă cu o sumă mare de bani pentru timpul cât a stat pe dinafară și nu a ma’ bătut capul școlarilor cu pros­tii. Asta nu s’ar fi putut întâmpla dacă tovarăşul meu ar f­itricat fie­rul într’o potcovărie, ori ar fi tuns mușteriii cu scări în chip de trepte formale. — „Ehei, mi-a făcutără e năsă­­râmba aia da‘ şi io le-am venit de hac !’*... Spunea adesea, râzând cu gura lui ştirbă, tovarăşul Ariceanu, când ne-adunam la câte un mezel­­ în cârciuma lui Iordache din târgul acela cu podgorii blagoslovite şi câr­­naţi ca focul Gheenii. Când am intrat şi eu in dârdora examenelor de licenţă, eram secretar de redacţie şi iscăleam August Prostii versuri şi proză umoristică la revista demult răposată Furnica. Gâdilam diafragma cititorilor, muşchiul acela subţire de deasupra abdomenului care saltă când râzi on sughiţi, fără să fi citit ce spune Bernard Shaw despre adevăratul umor, ce după dânsul este ceva de nedefinit, a pri­mary substance!... Stăpânii mei erau Ghiţă Ranetti şi Nae Ţăranu, fie-le ţărâna uşoară !... Ei m’au învăţat să torh venim în scris amar şi acrişor ca pelinul ce’l beam pe la cârciuma cu şopron bătrânesc a lui Boiangiu, pe la locanta jidovească dintre du­­ghen­­e cu haine vech din gura Pie­ţei, ori colo la cârciuma lui moş Gherghiceanu, de lângă biserica unde a cântat cândva din psaltich­e feri­citul Anton Pann... Şi tot ei îmi zi­ceau : „Ce’ţi mai bat, măi prostule, capul cu cartea ?... Nu te-am luat noi pe pricopseală ?... Dacă murim, n’o să’ţi rămâie ţie Furnica, tarapa­naua asta de parale şi chef fără sfâr­şit... I­a mai trage’i o stacană !... Ia mai roade o felie de ghiudeni!. Dar Maica Precista mi-a purtat de grijă. Ea nu m’a lăsat să ascult de dânşii să mă­ dau beţiei şi să rămâi fără teşcherea­ licenţei. Cum pu­team, cum nu puteam, mă mai des­­cotorseam de stăpânii mei şi mai dă­deam pe la Universitate măcar atât cât să-mi iscălească profesorii în ca­tastif. Cât despre dânşii,­­ au murit amândoi în sărăcie şi uitare, şi cine îşi mai aduce azi aminte de glumele cu care au desfătat atâta lume ?... Vai, dacă lumea ar fi ştiut cum şi ce fel se plăsmuiau glumele ace’,ca zugrăv­­e ori scrise, colo sus în odăi­ţa de deasupra cârciumii unde urlau toată ziua beţivii şi orătăniile se zba­teau de moarte în fundul unui bolo­­boc.. Un bucătar slinos eșea în curticica de sub fereastră, punea gâ­tul păsării pe gardina buto­ului, i-1 reteza dintr’o lovitură de satâr, și’i da drumul să se zvârcolească nepu­tincioasă între doagele căptușite cu sânge închegat. Așa ne zvârcoleam noi până să gă­sim o poantă caraghioasă. Când cireşele amare se pârguiseră de mult, de ai fi zis că’s bile negre pr­etre frunze, eu şi tovarăşul Tătoi ne înfăţişarăm la examenul de li­cenţă. Dar abia ne aşezarăm pe scau­ne în faţa profesorului, că el zise zbârlindu-şi ţăcălia : — Hai, hai, plecaţi d’aici ! — De ce, domnule profesor ?... în­trebă Tătoi. — Nu știți nimic. Vă trântesc! — E adevărat, zise tovarășul meu, că eu nu știu nime, fiindcă Alain scrie că en matière d’examen, Vigno­rance absolue est plus commode que le savoir relatif; dar ăsta a învățat, săracu... Și m’arătă profesorului cu cotul. — Așa ?... E, ia pune dumneatale "cutare și cutare... Făcu profesorul că­­tre­ mine. Apo , după ce’i răspunsei, tot răsfoind cu oche!ar­ i ihtr’uit ca­tastif, z se mângâindu-și țăcălia: Hm, dumneatale știi ceva... Da, da, uite, te-am găsit aici cu o notă maximă. Lucrarea dumitale despre Mahomets­­gesang al lui Goethe mi-a plăcut... Dar dumneatale ?... Ce știi ?... își zbârli iar tăvălia profesorul că­tre tovarășul meu. — Nu știu nimic. — Păi atunci, cum ?... — Domnule profesor, despre mine, eu n’ași fi venit niciodată să vă su­păr... — Păi de ce vii ?... — De gura nevestei-mi... Ea mă bate la cap... Ea mă cicăleşte mereu : du-te, du-te, du-te!... Azi dimineaţă.. — Ei, ce e?... Zâmbi profesorul. — Azi dimineaţă, când am plecat la examen, ea tocma întindea rufele pe frânghie... — Ei, şi?... — Şi mi-a zis aşa, când eşeam pe poartă : Ticuţule, Ticuţule!... Le vezi ce albe sânt ?... Aşa o să f­e şi b­ea­ta la examen !... Profesorul a râs cu mare poftă, şi-a mângâiat împăcat în sine ţăcălia, şi ne-a făcut pe amândoi scăpaţi, adică licenţiaţi în ştiinţa sa plină de calu­puri estetice. însemnările unui belfer L­ICENŢA de JOACHIM BOTEZ In ziua de 25 Februarie s-a ţinut în sala de Istoria Românilor, de la facul­tatea de litere din Capitală, şedinţa lu­nară a Institutului de istorie naţională. Seria comunicărilor a deschis-o de prof. Giurescu prin prezentarea monu­mentalei lucrări, în două volume mari, „Siebenbürgen“, rezultatul muncii, în cadrul Institutului, a unui număr de 40 proeminente personalităţi culturale ro­mâneşti. In prima parte, lucrarea cuprinde prezentarea documentară a Transilva­niei sub toate raporturile (istoric, geo­grafic, etnic, religios, etc.). Urmează în partea a doua, opera de creaţie românească în Transnistria din Care se poate observa, de către cei ne­­preveniţi, măreţia, efortul românesc în ridicarea nivelului de viaţă în această scumpă provincie românească. Un întins capitol este rezervat atitudinii noastre faţă de minorităţi, etc. Realizarea acestei lucrări cu un con­ţinut strict ştiinţific este un fapt de mândrie românească. D. Z. Pâclişanu în comunicarea: In jurul ierarhiei bisericeşti române din Transilvania în sec. XV a comentat Conţinutul diplomei regelui ungar Vla­dislav II dată, la 14 Mai 1494, egume­nului m-rii româneşti din Peri (Mara­mureş), al cărei original s’a descoperit la Bratislava, prin care diplomă se confirmă actul patriarhului constanti­­nopolitan Antonie din 1391. Se întăresc m-rii din Peri vechile privilegii cu con­diţia ca să dea ascultare arhiepiscopu­lui sau mitropolitului din Transilvania. Vorbitorul situiază reşedinţa acestei mitropoli ortodoxe din Transilvania, existente în sec. XV, la Vad, aducând şi preţioase contribuţii la cunoaşterea episcopului Ioan de Caffa. D. prof. I. Ionaşcu tratează subiectul: Data morţii mitropolitului muntean Ignatie I. Luând cuvântul la discuţii, d. prof. Papacostea a relevat admirabila operă realizată de Institutul de istorie naţio­nală prin lucrarea „Siebenbürgen“, apoi a subliniat — în legătură cu comunica­rea d-lui Pâclişanu, — influenţa exerci­tată de massele ortodoxe din statul un­guresc faţă de Vladislav II, împiedicân­­du-l de a înfăptui o alianţă cu Polonii catolici in contra lui Ştefan cel Mare. Teatru şcolar pentru copii Duminică 28 Februarie 1943, ora 11 dimineaţa, „Teatrul Şcolar" ţine al 11-lea spectacol pentru copil şi tineret in sada Teatrului Alhambra (în dosul Poştei Centrale). Se va putea piesa „Vrăjitorul cel Rău" feerie muzicală de d. P. Popescu Peppo, in interpretarea „artiştilor“ eleve de la şcoala primară Nr. 13 fete, de sub di­recţiunea d-nei Margareta Daschievici. Direcţia de scenă: d. N. Baltasiu ; coreografia : d-ra Ioană Măneascu. Acompaniamentul muzical: orchestra regimentului 2 Vânători de Gardă sub conducerea d-lui subit. Panadtache Ge­orgescu. ------oxoxoxox • xoxoxoxo----­ Noul comandant al po­liției italiene ROMA, 27 (Rador). — Generalul Hazon, vice-comandant al poliţiei ita­liene, a fost numit general coman­dant al acestei trupe, în locul gene­ralului Gambelli, care a ieşit la pen­sie. Azi matineu ora 3.30 Teatrul „MARIA FILOTTI (Sărindar) CEL MAI FRUMOS SPECTACOL AL CAPITALEI „PUŞLAMAUA“ COMEDIE IN 3 ACTE DE GUGLIELMO GIANNINI SE RADE IN HOHOTE ! Cu o strălucită distribuţie în frunte cu marii comedieni MARIA FILOTTI-V. MAXIMILIAN şi IORDANESCU BRUNO, AL. GIU­­GARU, FLORICA STERESCU, CELLA MARION, ION GHEOR­­­GHIU V. BULANDRA, VIRGINIA STOICESCU, TITU VEDEA. In fiecare seară la ora 7.30. Tel. 4.84.94 siunea italiană, va vorbi, în româneşte, astăzi, 28 Februarie, orele 11, în sala Dalles despre Octavian Goga-poet Conferenţiarul va fi prezentat publi­cului de d. prof. N. I. Herescu, preşe­dintele Societăţii Scriitorilor Români. Expoziţia Canisius din palatul „Curentului", rămâne des­chisă până în ziua de 6 Martie a. c. Conferinţe In ziua de Miercuri, 3 Martie a. c. orele 18 (6 p. m.) d. prof. D. Gusti, va ţine in ciclul întitulat „România" referatul său „Satul" în amfiteatrul laboratorului de mecanică al universi­­­tăţii (b-dul Academia Nr. 7, intrarea A etajul I). OCTAVIAN GOGA Concert esrie muzicală armeană „Konlitas" organizează un concert în beneficiul Consiliului de patronaj al operelor so­ciale şi al soc. nat. a Crucii Roşii a Ro­mâniei Duminică, 28 Februarie 1943, orele­­17, în sala fundaţiunii „I. I. Dal­les“. La Zi S­ ar crede că starea de spirit financiară nu e favorabilă extazului artistic, şi cu toate astea, cele mai valoroase şi mai multe dintre ta­blourile pictorului Grigorescu sunt proprietatea Băncii Naţionale. Au fost adăpostite astfel, şi ferite de licitaţii ruinătoare, nişte capodopere care fac onoare micii Românii de odinioară, ce s a arătat capabilă de atâtea miracole. . . . Bine păstrate, aceste tablouri continuă, de acolo, să faca operă de adevărată educaţie a ochiului, fiindcă multe dintre ele sunt reproduse cu moderaţie, fie parţial, fie integral pe biletele noastre de bancă. In felul acesta, cine aleargă exclusiv după biletul de o mie, îşi poate jus­tifica râvna printr'o vocaţie artistică pentru care marele nostru pictor, dacă ar mai trăi, ar fi foarte măguliţi . Dar un cetitor îmi face onoarea de a mă întreba dace n n ar fi o bună propagandă reproducerea frumoaselor ţărance ale lui Grigorescu, în diferite foto-montaje destinate unei largi răspândiri. M-a nimerit rău tocmai pe mine. Am despre astfel de lucruri alte concepţii decât cele curente, şi în primul rând nu-mi place abuzul de opera unui artist. A face fotomontaje din tablourile lui Grigorescu mi s'ar părea o flagrantă greşeală de gust, fiindcă toată sensibila lui co­loare, cufundată într'o baie de indiferenţă care se chiamă coloarea­­tipografică, îşi pierde valoarea artistică. Multe reproduceri­­artistice se fabrică, în industria grafică, dar ele fac apel la admiraţia exclusivă a celui disperat de a nu fi văzut originalul. Dintre tablourile lui Grigorescu sunt de cules vre­o treisprezece sau cincisprezece femei de o robustă frumuseţe ţărănească. Cu umerii plini, cu sânii abondenţi, invoalte ca nişte flori, cu mersul lor plin de graţie, desculţe ca nişte zeiţe, cu sapa la spinare, ele reprezintă o evo­care artistică pe care aş feri-o de reproduceri, trunchiate, desfăcute din tablouri, tocmai de teama ca vulgarizarea lor prea răspândită să nu lase impresia că toată lumea românească umblă desculţă şi cu o sapă primitivă pe umerii înţeleg să sacrific frumuseţea estetică a unui tablou, ca să mă aleg cu un avantaj moral, cu o reputaţie naţională oarecare şi justă, — dar nu înţeleg să mă servesc de Grigorescu pentru a acredita în lume neadevărul că am fi nişte primitivi pitoreşti şi atâta tot. Arta, in acest caz, nu ne-ar aduce nici un fel de servicii, şi am jertfi-o degeaba: mate­garitas ante porcos! Reproducerile trebue să servească adevărul ştiin­ţific şi să nu aspire la cel estetic, care li se refuză. Aş avea şi un argument de natură estetică. Arta se ocupă cu ceea ce e VARIABIL, instabil şi nerepetat, în lume, pe când Ştiinţa îm­brăţişează tot ce e fenomen identic, de repetiţie, DE CONSTANŢA şi de stabilitate. O reproducere artistică O­e toate probabilitâţile să fie in­ferioară originalului, deci să fie o mistificare, e o leziune adusă adevă­rului ştiinţific şi artistic. Acela care ar avea ideea de a grupa pe cele treisprezece femei desculţe ale lui Grigorescu într'un fotomontaj destinat unei mari răs­pândiri ar trebui să fie, din punctul de vedere artistic, un nepriceput. Din fericire, cred că o asemenea idee nu va trece nimănui prin cap. O admiraţie necontrolată de simţul critic ar împinge pe om la grave greşeli de gust. Tablourile lui Grigorescu să rămână bine păstrate, acolo unde se află, tot arta lor să nu fie trivializată prin reproduceri abuzive. Roimilus Dianu ARTISTICO-CULTURALE Conferinţa d-lui George Sbârcea la radio Redactorul nostru, d. George Sbârcea vorbeşte Marţi, 2 Martie, orele 18, la radio România şi Bucureşti, despre „Oameni şi obiceiuri din Finlanda". Conferinţa face parte din ciclul­­„Ţări prietene şi aliate". Octavian Goga poet­a r ') Sub asupiciile Societăţii Scriitorilor Români, d. prof Paolo Soldati, din mi- Deschiderea cursului de limba română la universitatea din Lisabona LISABONA, 27 (Rador). — In prezenţa decanului Universităţii din Lisabona, d. Guimarea, a profesorilor Facultăţii de litere, a directorului Institutului de înalte studii, precum şi a ministrului României şi a lectorului de limba ro­mână d. Victor Buescu, s’a deschis la Universitatea din Lisabona cursul de limba română. După ce a prezentat pe noul lector, decanul facultăţii de litere a rostit o alocuţiune, in care a reamintit legătu­rile existente dintre cele două ţări la­tine şi a mulţumit guvernului român pentru trimiterea lectorului. De profi Victor Buescu a ţinut apoi lecţia inaugurală, vorbind despre lati­nitatea naţiunii şi a limbii românie, in faţa unei numeroase și selecte asis­tente. Ziarele portugheze au publicat dări de seamă cu privire la această festi­vitate. Opera Română Astăzi Duminică 28 Februarie 1943, ora 2 precis Opera Română repre­­­zintă „D-na Butterfly“ cu d-nele Ana Tălmăceanu, Victoria Costescu-Duca, Venera Ticul­escu și d-nii : M Ştirbey, A. Borneanu, C. Niculescu, etc. Dirijează d. Constantin Ţurcanu. Seara la ora 7 se va reprezenta „Werther" cu d-nii : Mircea Lazăr, Al. Alger, Gh. Ştefănescu, G. Oprişan, C. Niculescu şi d-nele : Nela Dimitriu, Florica Popovici, etc. Dirijează : Alfred Aless­an­drescu. Teatrul „Aoâncă şi Lumină" Azi, Duminică 28 Februarie, la ora 15, se reprezintă pentru ultima oară pie­sa „Stai că trag!“ de Marin Iorda. Sea­ra, la ora 19, se reprezintă „Brânduşa“ de Brieux, tradus de Emil Gîrleanu. In pregătire „Un duşman al poporu­lui“ de H. Ibsen şi „Greerele şi Fur­nica“ (pentru copii şi tineret) de Ion Vasiliad. Direcţia de scenă, la ambele piese: VICTOR ION POPA. Istoria doctrinelor economice? prof. Dimitrie B. lonescu Cartea de mai sus a d-lui Dimitrie B. lonescu, profesor de economie poli­tică la universitatea „Regele Ferdinand I“ din Cluj-Sibiu, încoronează o înde­lungată activitate didactică. Dela în­­­ceput ţinem să facem o remarcă: autorul n’a căutat originalitate cu orice preţ. Originalitatea aceasta ce e uşor realizabilă într’o monografie în care o analiză mai amănunţită a datelor e po­sibilă, dar care în general lipseşte marilor lucrări de ansamblu, în carri se pune mai ales problema distribuirii materialului nu o găsim nici în stu­diul d-lui D. B. I. Doctrinele economice au fost în ma­rea lor majoritate străbătute în mai toate aspectele de studii speciale ce le-au fost consacrate. Reliefând însă a­­numite aspecte ale acestora, fiziono­­­mia ansamblului se schimbă foarte a­­­deseori și atunci doctrinele a­par destul de bogate în conţinut ca să răspundă multiplelor preferinţe ale unui istoric. O problemă bine tratată e aceea ce se referă la sensul şi justificarea prin care forţa politică poate interveni În viaţa economică. Acestei chestiuni i-au­ fost dealtfel consacrate nenumărate monografii mai ales în Germania şi Italia unde mercantilismul a prins atât de trainic rădăcini. In ceea ce priveşte raportul dintre viaţa reală şi teoria economică, cartea d-lui D. B. Ionescu este în multe pri­vinţe mai oportună chiar decât un tratat sistematic de economie politică. Tratatul priveşte ansamblul vieţii e­­conomice în lumina câtorva principii puse şi dinainte fixate, pe când o isto­rie a doctrinelor economice fixează condiţiunile şi ipotezele în care o teo­rie economică a fost şi poate încă fi valabilă. Ea dă cercetătorului un indis­pensabil simţ al relativităţii în viaţa economică. Totodată îl scuteşte şi de surprize, oricând posibile de a gândi doctrine ce au mai fost gândite, de a prezenta drept noutăţi, fapte şi idei ce au­ fost expuse de înaintaşi. T. C. SPECTACOLELE CAPITALEI Duminică 28 Febr. 1943 Calendar ORT.:­­ Dum. lăsat de carne. CAT.:­­ Sexagesima. PROT.: Roman. TEATRE I OPERA: mat.: D-na Butterfly; seara: Werther. NATONAL: mat.: Coana Chirița; sea­ra: Pământ. STUDIO: mat.: Ultima noapte; seara: O crimă celebră. MUNICIPAL: mat.: Spect. pentru co­pii: Casa Păpuşilor. seara: Stăpâna din La Paz. SAVOY: mat. şi seara: Avanti Tănase. MIC: mat. şi seara: Jobenul fermecat. NOSTRU: mat. şi seara: Scandalul. SĂRINDAR: mat. şi seara: Puşlamaua. COMOEDIA: mat. şi seara: Bobiţă. ALHAMBRA: mat. şi seara: Gioconda Palace. LIPSCANI: mat. şi seara: Cantonamen­t­ ivl \r pe pî î­oi MUNCĂ ŞI LUMINĂ: mat.: Stai că trag; seara: Brânduşa. CINEMATOGRAFE . Centru CAPITOL : Cele două orfeline cu Alida Valii şi jurnal. FANTASIO: Documentul 7-3 cu Isa Miranda. SCALA : Casa păcatelor şi jurnal. TRIANON :Fra Diavolo. Jurnal nou. REGAL : Fanfullo da Lodi şi jurnal. ARPA: Eva e de vină şi jurnal. SELECT : „Kean“ cu Rossano Brazzi şi Marietta Lotti şi jurnal nou. VICTORIA : Regina de Navarra şi jurnal. FEMINA: Violete in bucle cu Lilia Silvi şi jurnal. ELYSEE : Asediul cetăţii Osaka, jurnal şi revistă. NISSA: Privighetoarea Nordului, re­vistă. BIZANTIN : 7 ani de ghinion şi jurnal. CORSO : Angelica şi jurnal. OMNIA : Luiza, jurnal şi revistă. FRANKLIN : Lumină un întuneric şi jurnal.­­­Cartiere AIDA: Coroana de fier, jurnal şi re­vistă. ALCAZAR : Pilotul ghinionist, jurnal şi revistă. AMERICAN : Sancta Maria, jurnal şi revistă. BARCELONA: îmblânzitor fără voie, jurnal şi revistă. CARMEN : Suflete păgâne, jurnal şi re­vistă. CARMEN SYLVA : Aşa te vreau, Jur­nal şi revistă. CLASIC : Fiica corsarului verde, Jurnal. COTROCENI : Sânge vienez şi jurnal. CRÂNGAŞI : Primii fiori, jurnal. DACIA : Primii fiori, jurnal. DIANA: Vagabonzii veseli, jurnal şi revistă. DICHIU : Giuliano de Medici, jurnal şi revistă. EDISON : Motanul încălţat, jurnal şi re­vistă. ELDORADO: Vivere, jurnal şi revistă. FLORIDA: Un vals la miezul nopţii, jurnal. GLORIA: 6 zile In permisie şi jurnal. ILEANA : Infamie şi jurnal. IZBÂNDA: Morena Clara şi jurnal. LIA: Amantul misterios şi jurnal. MARCONI : Marco Visconti şi jurnal. MARNA : Teroarea din umbră, jurnal şi revistă. MILANO : Un vis vienez şi Jurnal. MIORIŢA : O aventură romantică şi jurnal. MODEL : Regele spadei şi jurnal. NERO : Proscrisul şi jurnal. NONI: Privighetoarea Nordului şi jur­nal. ODEON : Ospăţul nebunilor şi jurnal. PACHE : Iluzii, jurnal şi revistă. PARIS : Barbă albastră şi jurnal. PRINCIAR : Valsul dragostei, jurnal şi revistă. REX: Desamăgire şi jurnal. ROMA : Cine e mai fericit ca mine, jurnal. TOMIS : Neguţătorul de sclave şi jurnal. TRIUMF : Misterul din Santona, jurnal. UNIC : Rigoletto şi jurnal. UNIREA : Doi tigri şi jurnal. VENUS : Amanta secretă, jurnal şi re­vistă. VERGU: Oameni In primejdie, jurnal şi revistă. VOLGA : O femeie In noapte şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI : G. P. U. jurnal şi revistă. « Duminică 28 Februarie IMS na Stoian ; 3) d-na Titela col. Hague : De vorbă cu c­­piii ; 4) învăţătura co­piilor. 9.30: ORA RELIGIOASA : Transmi­siunea slujbei religioase dela sfânta Pa­triarhie. 11.15: Transmisiunea dela Ateneul Român a concertului simfonic al Orch. Filarmonica dirij. de George Schnee­voigt (Finlanda), solist : Sandu Albu, vioară. Program Jan Sibelius: Simfonia II în re major, Concert pentru vioară și orchestră (solist: Sandu Albu), în pauză, prezentarea concertului Em Ciomac: Fragmente simfonice din suita „Leminkaimen", Finlanda — poem sim­fonic. 13.00: Ora oficială; Radio-jurnal (in­formativ­ şi cultural). 13.10: Concert de masă (discuri). 13.40: SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Ora oficială; Radio-jurnal. 14.15: SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 14.30: ORA RĂNIŢILOR; Orchestra Gr. Dinicu. 15.30: ORA SATULUI : 1) învăţătura Duminicală ; 2) Alex. Lascarov Moldo­­vanu : De vorbă cu sătenii; 3) Apostol D. Culea: Cântecele de nuntă ; 4) Vale­riu­ Măgureanu : Gazeta sătenilor. 16.30 : ORA MUNCA ŞI LUMINA : 1) Lozinca bunului muncitor ; 2) Cuvânt către muncitori de prof. Romulus Stăn­­culescu, director general al Oficiului „Muncă şi Lumină" ; 3) Corul „Muncă şi Lumină" al funcţionarilor Ministeru­lui Muncii condus de prof. Const. Ră­­dulescu ; 4) „Sergentul scrie" versuri de I. D. Pietrari spuse de Coca Farago ; 5) Corul „Muncă şi Lumină“ al func­ţionarilor Ministerului Muncii, condus de prof. Const. Rădulescu ; 6) Jurnalul muncitorului. 17.10 închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii ; Muzică variată (discuri). 18.30: Theodor Sibiceanu şi Gaston Ursu : Muzică la două piane. 19.00: Muzică cerută de abonaţii Soc Române de Radiodifuziune (discuri) : Uvertură la „Flautul fermecat“ de Mo­zart; Allegro moderato din concertul grosse în re minor de Haendel ; Andan­te con motto din „Simfonia netermi­nată" de Schubert; Epitalam din „Lo­hengrin“ de Wagner ; Piesă de concert de Weber; Preludiile de Liszt. 20.00: Ora oficială ; Radio-Jurnal (in­formativ și cultural). 20.15 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 20.20: Muzică variată (discuri). 20­15: Cronica războiului de Romulus SeişanU. 21.00: Concert de muzică variată (discuri). 22.00: Ora oficială; Radio-Jurnal ; Sport. 22.20 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 22.35 : Seară de dans şi cântec (disc­.). 24.00: Închiderea emisiunii. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 7.55: ORA DIMINEŢII ; Deschiderea emisiunii ; Radio-Jurnal ; Concertul de dimineaţă al Fanfarei Batalionului de Gardă Regală, condusă de cpt. D. Cră­­ciunescu ; închiderea orei. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.55 ORA COPIILOR : 1) învăţătura copiilor ; 2) „Cântec de primăvară" scenariu radiofonic de Atanasie Mitric, interpretat de Şc. Primară de Fete No. 15 de sub direcţia d-nei Augusta Ştefa­nul, conducerea muzicală: d-na Maria­ Cugetarea­ Georgescu Delafras prezintă o nouă ediţie din MAI TREYI de Mircea ELI­A­DE O carte, care marchează un punct culminant in evoluţia roma­nului românesc de azi.­­ — 534 — Oficiul educaţiei tineretului Oficiul educaţiei tineretului, din Mi­nisterul Culturii Naţionale, a convocat la Bucureşti pentru zilele de 28 Febr.2­2 Martie, pe toţi delegaţii săi din ţară. Ei vor raporta despre activitatea edu­cativă realizată până în prezent, vor primi instrucţiuni noui şi vor examina împreună cu conducătorii Oficiului pro­blemele de ordin practic ce se pun ime­diat. Se va examina de asemenea acti­vitatea educativă pe timapul vacanţei, precum şi diferite alte obligaţii ce pot apărea în aceste împrejurări excepţio­nale. In afară de şedinţele de lucru va fi şi o şedinţă publică. Duminică 28 oor, orele 17, la Liceul Carmen Sylva. Şedinţa, în care se vor citi rapoartele de activitate, va fi prezidată de d. Mi­nistru Petrovici, care va da îndemnuri asupra întregei activităţi educative. Vor mai participa la această şedinţă, membrii Consiliului superior pedagogic, ai Consiliului consultativ al oficiului, directorii de învăţământ, inspectorii ge­nerali şi de specialitate, directorii şcoa­­lelor secundare din Capitală, diriginţii claselor, etc., pe lângă delegaţii din ţară. Acest sfat privitor la problemele de educaţie ale tineretului va ţine seamă pentru viitoarea orientare, atât de ex­perienţa trecutului, cât şi de multe su­gestii ce s-au primit din partea Corpului didactic şi al părinţilor.

Next