Curentul, aprilie 1943 (Anul 16, nr. 5432-5459)

1943-04-01 / nr. 5432

COMUNICATUL OFICIAL GERMAN | Joi 1 Aprilie 1943 Director: Strada REDACŢIA 90I­ NISTRAŢIA re Nr. 6 , ANE: Cab. directorului 4.84.4? Ad­torul delegat 5.54.82 Contab. st depoa. 8.40.80 Abon. sl publici! 8.40.84 Expediţia si v&nz 42181 Tipografia 4.84.41 Biroul comenzilor. Personalul, Contenciosul 4.92.52 Proprietar: „Curentul” S. A. R. Tribunalul Ilfov. Registrul publicațiilor No. 174/1939 Taxa poștală plătită în numerar conform adresei direcției generale P. T. T. No. 29.744/1939 Abonamente: 1 .............................. 1700 lei 6 luni ........ 900 m 3 luni....................................... 500 „ tnstiuţiile de Stat şi particulare anual 3500 „ Redacţia Secretariatui­ r.p.­ Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sporitivă Provincia IL ŞEICARU Mint sowietice, la sin­­e lacul Lamm, respinse prin lupte corp la corp Enorme pierderi bolşevice în regiunea Staraia Rasa BERLIN, 30. (Rador). — De la car­tierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­mane comunică : Pe frontul de nord al capului de p©d Cuban şi în regiunea situată la sud-vest de Viazma au dat greş noui atacuri inamice cu mari pierderi sân­geroase. Numai în regiunea situată la sud-vest de Viazma au fost di­sitruse 27 de tancuri. In lupta defensivă dela sud de lacul Ladoga, in­­­fanteria noastră care lup­tă strălucit s'a distins din nou în cursul zilei de ieri. Prin grele lupte corp la corp, ea a respins asaltul maselor sovietice şi şi-a păstrat pretutindeni po­­­xifiile. In regiunea Staraia Rusa, trupele unui corp de armată german au res­pins toate încercările de străpungere inamice prin lupte grele care au durat săptămâni şi au înregis­trat prin aceasta un de­­t­aliu succes defensiv. De a 23 Februarie, sovieti­cii au pierdut in acest sector 61.460 de morţi, 2.978 de prizonieri, 293 de tancuri, 26 de tunuri, 806 mitraliere, 114 arun­cătoare de grenade, 206 cabine antitanc şi 1.036 de pistoale automate. In cursul luptelor de­­­fensive de la capul de pod Cuban s-au distins din nou romaţişnii române de in­fanterie. Inamicul a efectuat şi ieri, în nu­meroase puncte ale frontului tuni­­­sian, atacuri violente împotriva pozi­ţiilor germano-italiene, fără să reu­şească însă străpungerea intenţionată. Aviaţia a sprijinit prin intervenţii neobosite lupta defensivă a trupelor germano-italiene. Avioane germane de luptă au ata­­­cat ziua şi noaptea un c°nvoi Inamic pe coasta Africei de nord şi au înre­gistrat lovituri în plin, după ştirile de până acum, asupra 3 vase de comerţ. Noaptea trecută, avioane britanice au atacat localităţi în Germania de vest şi în capitala Reichului, arun­­­când bombe explosive şi incendiare mai ales la Bochum şi asupra unor cartiere şi suburbane ale Ber­linului. Au fost lovite mai ales cartiere de locuinţe. 27 din bombardierele ataca­­­toare au fost doborâte. Un atac de zi, dat de avioane ger­mane rapide de luptă împotriva unui oraş de pe coasta de sud a Angliei s-a desfăşurat cu succes. Trupe germane şi croate, în cola­­­borare cu formaţiuni din armata ita­­­liană, au sdrobit prin lupte care au durat săptămâni o mişcare de revoltă comunistă, instigată de Rusia Sovie­tică în sudul Croaţiei. In condiţii at­mosferice grele şi în ciuda terenului de luptă impracticabil din munţi şi a metodei viclene de luptă a răsculaţi­lor, rezistenţa organizată a fost în­­­frântă şi au fost capturate arme şi depozite de aprovizionare. Numai res­turi slabe ale bandelor comuniste au reuşit să scape fugi­nd în munţi. In regiunea situată la sud-vest de Viazma, bolşevicii au atacat din nou poziţiile germane proaspete, uneori in câte 12 şi 14 valuri. Toate atacurile au rămas fără rezultat. Interesant este faptul că în acest sector, inamicul nu a retras diviziile sale vlăguite în cursul luptelor pre­cedente pentru a le înlocui cu forma­ţiuni proaspete, ei cel mult au com­pletat aceste divizii cu oamenii din serviciile de apro­zionare şi transmi­siuni. Acest fapt este foarte impor­tant, pentru că pentru aducerea pe front de trupe noui sovieticii aveau la dispoziţie o reţea de poli de comu­nicaţii foarte deasă, ceea ce ar fi permis fără îndoială orice mişcare de transport. In cursul ultimul atac terorist asupra teritoriului Reichului, în noaptea de 29 spre 30 Martie, bri­tanicii au trebuit să plătească un mare procent de bombardiere pierdute, dintre cele care veniseră la atac. După cât s-a stabilit până acum, 33 de avioane de bombar­dament și 250 de oameni din echi­paj au venit în ziua de 30 Martie să ia loc în marea listă a pierderi­lor suferite de britanici. Cu acest prilej trebuie să se mai spună încă odată că pierderile ina­micului în cursul atacurilor date noaptea sunt de bună seamă mult mai mari decât cele anunţate din par­tea germană, în urma acţiunilor a­­vioanel­or de vânătoare de noapte şi artileriei antiaeriene. Pe rând avioa­nele germane, cu prilejul atacurilor lor asupra Angliei, sunt nevoite să sboare numai o mică distanţă pe deasupra mării, bombardierele grele britanice tre­buie să vină mult mai de departe şi de multe ori trebuie să facă ocoluri mari din pricina apărării antiaeriene germane. Aşadar, nume­roase bombardiere britanice şi ame­ricane avariate de proiectilele germa­ne se prăbuşesc în Marea Nordului în cursul zborului de reîntoarcere. De asemeni, căderile de noapte pe teri­toriul britanic şi aterizările forţate în propria lor patrie măresc consi­­deatoil număru­l pierderilor suferite de Inamic. Bătălia continuă, cu furie, pe fronturile Tunisiei TOMIS, 30 (Rador). — Trimisul special al agenţiei Ştefani Armumică: Bătălia continuă cu furie pe toate fronturile Tunisiei. Cu deosebire în ceea ce priveşte rectorul sudic, trebue subliniat fap­tul că armata 8-a britanică, după ce fusese oprită pe linia Mareth, a în­cercat o manevră de încercuire, triimi­­ţând forţe importante peste Deşertul Sărat împotriva flancului drept al li­niei Mareth, pentru a lua pe la spate forţele care o apărau. Această manevră fusese insă prevă­zută de comandamentul forţelor Axei şi astfel, după ce au pricinuit inami­cului pierderi mari de oameni şi ma­terial în luptele date pe linia Mareth au putut să se strămute pe noui pozi­ţii, trecând prin condorul rămas liber pe coastă. Forţele britanice care făceau ma­nevra de încercuire şi-au dat toată si­inţa să se apropie de coastă şi să taie a­sfel mişcarea noastră de retra­gere, dar încercarea lor a dat greş cu pierderi considerabile. Bătălia aceasta a fost dată în secto­rul El­ Hamma, cam la 30 l­m., de coastă­ spre vest de Gabes, şi a fost foarte aprigă. Puternice forţe blinda­te britanice, încercând să înainteze spre coastă, au fost hotărît respinse de formaţiunile cuirasate germane care apărau flancul trupelor in miş­care Lupta i-a costat scump pe englezi, care au pierdut 30 de tancuri, mai multe tunuri montate pe care­­i ve­hicule blindate pentru trupe precum şi mai multe camionete şi alte vehi­cule automobile utilate special pentru lupta in pustiu. Şi în sectorul central, atacurile date de importante forţe americane din­spre Gebei spre câmpia coastei, au fost respinse. Americanii au pierdut aici mai multe tancuri. ROMA, 30. (Rador). — Comunicatul No. 1039, dat de cartierul general al forţelor armate italiene, are următo­rul cuprins : In bătălia de pe frontul tunisian, i­­namicul a aruncat noul forţe blindate şi de infanterie în număr considera­­­bil, forţe care au fost oprite cu efect şi contraatacate de trupele Axei. De­­jucând încercările de învăluire ale Inamicului, noul poziţii au fost ocu­­­pate după planuri stabilite dinainte. Aviaţia a atacat coloane de ca­mi­­­one şi tancuri inamice în marş către liniile înaintate. Şase avioane inamice au fost doborite de aviatori de vână­toare germanii, iar unul s-a prăbuşit, fiind lovit de tirul artileriei artiae­­­riene. Avioane germane au interceptat în apele portului Philippeville un convoi escortat, lovind cu torpile două va­poare de câte 5.900 de tone fiecare. Un avion american cu două iuot°a re s’a prăbuşit în flăcări în comuna Giargatana (Ragusa). Unul din submarinele noastre, co­­­mandat de căpitanul Gianfranco Gaz­­zana, a scufundat în Atlantic un va­por de 7.000 de tone. Comunicatul oficial finlandez HELSINKI, 30 (Rador). — Co­municatul militar finlandez de Marţi 30 Martie anunţă : Un detaşament inamic, care voia să treacă peste ghiaţa lacului Onega către malul ocupat de tru­pele finlandeze, a fost împiedicat să-şi ducă planul la îndeplinire. Pe celelalte fronturi, nimic im­portant de semnalat. In toate sectoarele şi mai ales în cel sudic, aviaţia Axei a intervenit sprijinind puternic forţele terestre. In sectorul Viasma, toate atacurile sovieticilor s'au prăbuşit BERLIN, 30. (Rador). — Se dau următoarele amănunte la comunicatul militar german de Marţi: Comiunicatul oficial italian Ostaşii noştri luptă pe front şi sângerează pentru destinul Ţării noastre. Ajută-i, dându-le din sângele tău (Centrul de sânge conser­vat al Armatei Str. General Angelescu 140, tel. 4.22.25) colectează şi trimite sângele pe front). După cucerirea Harkovului. Grenadierii germani SS înaintează cu precauţie in oraş (PK­OK). Lecţii practice pentru marinarii ce se pregătesc pentru submari­nele italiene încercările de străpungere din Tunisia au eşuat Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Crâncenele rupte de ieri de pe frontul tunisian n’au adus vreo schimbare mai importantă cu privire la situaţia generală. For­ţele anglo-americane şi-au continuat pe toate fronturile puternicele lor a­­tacuri, dar formaţiunile germano-ita­liene au reuşit, apărându-se cu dâr­zenie, să respingă toate încercările de străpungere ale inamicului. S’au dat lupte îndârjite atât pe cel de nord, din apropierea coastei, unde forma­ţiunile armatei I-a britanice au ata­cat zadarnic poziţiile trupelor Axei. Duşmanul urmăreşte ca toate mijloa­cele să tăie prin atacuri simultane dinspre sudul şi mijlocul Tunisiei le­găturile trupelor Axei cari luptă pe frontul de sud tunisian, pentru a le izola pe această cale de forţele cari luptă la nord. Această ţintă operati­vă, urmărită de inamic prin lupte costisitoare, n’a putut fi îndeplinită nici într’un singur loc de pe întrea­ga întindere a frontului. In schimb, operaţiunile Axei sunt hotărîte de punctul de vedere strategic, de a-ţi păstra intacte propriile forţe faţă de un inamic cu mult superior ca număr şi material, asigurând po­ziţiile capului de pod tunisian în zo­nele sale vitale. Linia de luptă din sud apărată la început prin lupte mo­bile şi evacuată nestânjenit mai târ­ziu, nu reprezenta decât poziţii foarte înaintate cari au silit armata 8-a bri­tanică la concentrări de lungă durată şi la lupte sângeroase. Această linie nu­ trebuie însă socotită ca făcând parte dintr’o zonă vitală strategică a capului de pod tunisian. In decursul campaniei nord-africane, mareşalul Rommel s’a dovedit a fi şi în cele mai grele situaţiuni maestrul acelei tactici, care schimbă mereu defensiva cu contra-atacul, conducerea luptei mo­bile cu menţinerea îndârjită a unor zone defensive staţionare, silind pe inamic să ia mereu dispoziţii nepre­văzute De­sigur că cercurile germane sunt foarte reţinute cu privire la co­municarea amănuntelor operaţiunilor proprii şi inamice, având în vedere stadiul actual de nehotărâre a luptelor din toată Tunisia. Situaţia pe frontul de Răsărit Pe frontul de răsărit, spaţiul de la sud de lacul Ladoga a format şi în timpul zilei de ieri­ punctul de gra­vitate al acţionei ofensive sovietice care se desvoltă cu mare intensitate. Prin îndârjite lupte din apropiere, infanteria germană şi-a păstrat peste tot intacte pozitivte ei. De pe cele­lalte sectoare ale frontului nu se semnalează decât lupte locale, cari au avut o amploare mai mare numai în partea de nord a marelui cap de pod cuban şi în spaţiul de la sud­­vest de Wiasma. Atacurile sovietice din sectorul Cubanului au fost res­pinse de trupele germano-române, cari fac paza acestui sector. Succe­sele defensive ale unui corp german de armată, anunţat în ultimul comu­nicat, şi care a rezistat săptămâni de zile la Straja Russia, celor mai grele atacuri sovietice, lasă să se între­vadă că luptele pot fî considerate încheiate şi­ în acest spaţiu, sau cel puţin că ele au slăbit mult din in­tensitate. încheierea discuţiilor de la Washington Privitor la încheierea convorbirilor avute de ministrul de externe brita­nic la Washington, se declară la mi­nisterul de externe german, că aceste convorbiri s’au terminat evident fără rezultate practice. Acum e vorba ca secretarul de stat, Summer Welles să plece la Londra pentru a continua convorbirile. Nu s-a publicat nici un comunicat oficial cu privire la rezul­tatul conferinţei. In schimb, „British Official Press“ din Londra aduce un lung comentar de 4 pagini care re­prezintă o mostră tipică a artei de a îngrămădi pe 4 pagini serii întregi de vorbe goale. Anglia şi America nu par să se fi înţeles asupra problemei cum să lupte şi pentru ce să lupte. Cu privire la­ discutarea problemei lichi­dării Chartai, Atlanticului, Londra şi Wasinghtonul, au căzut la un acord principal. Diplomaţia nord-america­nă s’a hotărît la părăsirea treptată a Chartei Atlanticului în favoarea unor serii de combinaţiuni de politică de forţă care culminează în pactul a 4 puteri. Renunţarea pe faţă la Charta Atlanticului i-a venit mult mai greu lui Roosevelt decât lui Churchill, de­oarece preşedintele american a tras în războiu poporul său cu ajutorul unor lozinci umanitare, fiind deci mult mai dependent de părerile po­porului decât Churchill. Roosevelt e de altfel foarte interesat la lichida­rea Chartei Atlanticului, având in vedere mai ales America de Sud. In încheiere se declară in cercurile ger­mane că actul al doilea al comediei Chartei Atlanticului, se va juca la Londra. mai mult decât pentru măgar de DEM. I. DOBRESCU In China, cea mai mare crimă era minciuna şi cel mai mare templu al Chinei era templul „Adevărului“. Dar sub politicianism din cauza preţuri­lor maximale controlate, China deve­nise ţara cea mai mincinoasă din lume, pentru că toţi minţeau şi se minţeau cai un preţ maximal fan­tomă, pe care jurau toţi, dar pe care nimeni nu-l aplica. Toţi îşi furau singuri căciula. Cum nu era un con­trol serios, preţul maximal devenea un preţ minimal, de la care negusto­rii pleacă pentru a urca preţurile la infinit, dar sub care nu se mai co­boară niciodată spre a le scădea. A crede că numai prin lege poţi să în­chizi pe negustor în preţul maximal, este tot una cu a crede că, dacă ai închis graniţele statului, poţi să o­­preşti cucul de a eşi din ţară. In China politicianistă s’au făcut chiar mişcări serioase contra preţului ma­ximal necontrolat, preţul maximal în China era parigorie a scumpete! In China politicianistă, preţul maximal necontrolat era o minciună răcoritoare. 1. MM bine fără preţ maximal, decât cu preţ maximal fără control serios. Preţul maximal fără control ajunge la comerţul clandestin, care are nu­mai rolul să ascundă marfa pentru cei săraci, s’o scoată de ori unde ar fi ea ascunsă, ca s’o rezerve numai pentru oamenii bogaţi, care pot să plătească preţ mare, preţul maximal fără control, înseamnă scumpirea vieţii pentru cei săraci şi asigurarea alimentară pentru cei bogaţi, preţul maximal singur este o măsură reac­ţionară, pentru că numai controlul priceput poate umaniza un preţ ma­ximal. 2. Negustorii chinezi evitau preţul maximal în diferite feluri: a) sau în­casând un supliment de preţ, pe faţă şi fără să se teamă de un control slab; b) sau schimbând marfa prevăzută cu preţuri maximale şi dându-i o formă nouă; c) sau punând-o sub nume care prin ele înşile o feresc de orice maximalizare. Astfel, numele lor apărau de orice maximalizare : „varza nemţească“, spagheteler, „italiene", fa­sole sau berea regală, .e., etc. Ni­meni n'ar fi îndrăznit să controleze preţul maximal la asemenea mărfuri. 3. Negustorul chinez mai scăpa de preţul maximal, dacă, odată cu vânza­rea mărfei maximalizate, el servea clientului în mod obligatoriu şi oare­care „prestaţiuni“, care nu intră nea­părat în preţul mărfei şi deci nu con­­stitue mărirea preţului mărfurilor. In această privinţă, marii scriitori ai Chinei ne vorbesc de şiretclicurile ne­gustorilor chinezi: când închiriai un măgăruş ca să te transporte călare de la Peking la Nanking, plăteai transportul după un preţ maxima! Dar, dacă la prânz, când căldura era mare, proprietarul oprea măgăruşul ca să se odihnească şi în acest timp, călătorul se da la umbra măgarului, ca să se răcorească, proprietarul mă­garului îi cerea o plată pentru umbra măgarului, pentru că el zicea că-i in­­chiriase numai măgarul dar nu şi umbra lui. Dacă măgarul începea a rage, proprietarul cerea o plată pen­tru „cântecul“ măgarului; cerea o plată pentru coada măgarului care-1 apăra de muşte; cerea o plată pentru baliga lui, care da îngrăşămintea pă­mântului, etc. In prăvăliile alimen­tare, negustorii puneau totdeauna o orchestră şi clientul plătea obligato­riu o taxă pentru muzică, care în rea­litate era un supliment la preţ; odată cu ceapa sau cartofii, clientul cum­păra obligatoriu şi o predică a lui Confucius sau un marş militar, etc. Consumatorii chinezi spuneau : noi plătim pentru „umbra măgarului“, mai mult decât plătim pentru măgar. 4. In Pekingul politicianist puneau controlori ai preţurilor din pieţe, pe profesorii chinezi. Nişte bieţi oameni obicinuiţi numai cu speculaţiuni ab­stracte şi depărtate de viaţa reală şi mai cu seamă de viaţa pieţelor, ei erau păcăliţi de spiritul ascuţit şi de şiretenia ferecată a negustorilor, pe care nu ştiau cum să-i prindă Nu ştiau de unde şi cum s’o ia din joc. Un profesor căuta în dicţionar la cuvân­tul „speculă“ şi găsea cuvintele „spe­­culaţiune filozofică“. El se trudea să găsească ceva, învăţa minte, pentru specula alimentelor, dar nu găsea ni­mic. Profesorul de limba română­ în­cepea să studieze limba şi gramatica pieţelor şi uita cu totul chestiunea preţului alimentar. Profesorul de ma­tematici făcea în piaţă studii speciale de punerea legei oficiei şi a cerere­ în formule algebrice, etc. Profesorul de dans spunea că în piaţă el este (Continuare îtt pag. V-a) Situaţia fronturilor de înp ................ de ST. BECEANU­­. In capul de pod de pe Kuban In Caucazia de Vest, acolo unde pe­ninsula Taman se apropie de penin­sula Kerci pentru a face împreună două puternice capete de cleşte care strâng între ele Marea de Azov, acolo, trupele germane şi române îşi întind poziţiile lor spre a prelungi mult către Sud, frontul de luptă din Răsăritul Europei, întingând puternic în pă­mântul Caucazian un pinten de mare valoare operativă. Importanţa acestui sector de luptă, izolat de restul frontului, este dove­dită prin sforţările făcute de către Comandamentul Sovietic care se stră­­dueşte încontinu să înlăture din a­­ceastă zonă un ghimpe atât de pericu­los, putând în tot momentul constitui o bază solidă de atac pentru opera­ţiunile viitoare. Cu toate Încercările bolşevicilor şi cu toate zvârcolirile lor, trupele ger­mano-române continuă să menţină mai departe neclintit sectorul de ac­ţiune din peninsula Taman. Toate atacurile date de către sovie­tici, s-au prăbuşit în faţa dârzei rezis­tenţe a trupelor apărătoare, sau au fost împotmolite în regiunea de mlaş­tini a acestui front de luptă. Două elemente fac de nenvins sec­torul de luptă din peninsula Taman: — tăria naturală a poziţiilor; — valoarea combativă a trupelor. In adevăr, poziţiile din peninsulă se sprijină cu flancurile pe mare, deci sunt Inaccesibile manevrelor de În­toarcere. Linia principală de luptă înglobea­ză la rândul ei o serie de mlaştini şi lacuri, cari dau frontului de luptă o rezistenţă excepţională. In cuprinsul frontului de luptă din peninsula Taman se află şi capul de pod peste Cuban străjuit de către trupele române. Dacă la tăria poziţiilor adăugăm va­loarea luptătorilor, şi a comandamen­telor, ne explicăm uşor cauzele pentru care asalturile bolşevicilor s-au pră­buşit cu pierderi mari. Nu de mult comanda unuia din sec­toarele de luptă româneşti din această parte a frontului, a fost luată de ge­neralul Boiţeanu, un militar desăvâr­şit şi o figură proeminentă în oştire. Cu astfel de comandanţi, putem a­­vea toată încrederea în viitor. Ei sunt aceia care cu siguranţă vor deschide drumuri de glorie prin noui fapte de arme săvârşite, cu care în curând ne vom câştiga drepturile noastre sfinte, iar în decursul istoriei, generaţiile viitoare se vor mândri. Afirmaţiunile noastre sunt atât de adevărate, încât nu mai departe decât în ultimile comunicate oficiale de răz­boiu germane, trupele române au fost citate pentru modul lor exemplar de luptă. Unităţi de infanterie română s-au distins în regiunea capului de pod Ku­ban, unde un coalbiaatac românesc a reuşit .ms-aducând numeroşi prizonieri Este o dovadă in plus a voinţei noastre de luptă hotărâtă pe care ne-au propus să o ducem până la ca­păt în acest războiu. Războiul în Africa de Nord Operaţiunile din Tunisia se desfă­şoară în raport cu disproporţia consi­derabilă efectivelor introduse în lup­tă de către beligeranţi. In această privinţă am arătat, in­­tr’o cronică precedentă, influenţa fac­torului numeric într’o operaţiune de războiu. Cu acest reper, vom căuta deci să arătăm desfăşurarea evenimentelor. Având superioritatea numerică de partea lor, adică un efectiv de 4-5 ori mai mare decât forţele Axei (clasica prevede că ofensiva trebue să fie de trei ori mai puternică decât defensi­va), aliaţii caută cu orice preţ o deri­ziune operativă pe acest front de luptă. Nimic nu a fost cruţat pentru a se atinge acest scop. Pregătirile au fost făcute cu toată grija. Toate resursele naţiunei brita­nice şi o considerabilă contribuţie ma­terială americană, au fost concentrate pe frontul de luptă Tunisian, unde se caută un succes de prestigiu. Deşi luptele au cuprins întregul tea­tru de operaţiuni Nord-African, to­tuşi centrul de greutate al ofensivei se află în sectorul Sudic al Tunisiei, adică pe frontul Armatei 8-a britani­că, comandată de generalul Montgo­mery. Armata mareşalului Rommel desfă­şurată cu grosul dealungul liniei Ma­­reth, primeşte tot efortul presiunea adversarului. Ea este supusă la trei atacuri. Un atac frontal, îndreptat direct a­­supra liniei fortificată Mareth, atac al cărui efort se face Pentru străpun­gerea acestei linii dealungul coastei în direcţia Galies. Un atac de largă învăluire, îndrep­tat pe la celălalt capăt al liniei Ma­reth prin deşerturi pentru a cădea în spate şi întoarce întreaga linie forti­­ficată. In sfârşit, un atac mai îndepărtat a­­supra spatelui în regiunea Magnasia Gabes, desfăşurat de către forţele a­­mericane Patton. Atacul principal este cel de întoar­cere. Pornite din regiunea muntoasă, co­loanele de atac britanice au ocolit li­nia Mareth străbătând deşertul Cai­­dat ,au ocolit apoi înălţimile Djebel Tebaga şi au pătruns in deşertul El Fedjadi pentru a cădea la El Hamal, situat la Vest de Gabes. Faţă de aceste atacuri concentrice superioare, atitudinea mareşalului Rommel nu poate fi decât una singu­ră : defensiva mobilă. Rezistenţa limitată, pentru a cauza pierderi mari adversarilor; luptă în retragere; contra atacuri; manevre di­bace şi mişcare; iată mijloacele care stau la dispoziţia comandantului ar­matelor Axei pentru a se sustrage puternicei presiuni adverse. Printr’o conducere mobilă şi abilă a bătăliei, prin contraatacuri şi mane­vre oportune, mareşalul Rommel vă putea face faţă situaţiunei grele din Tunisia, creiată prin superioritatea zdrobioare a adversarilor. Aviatori italieni, întorși din misiune, povestesc peripețiile lupte­lor la care au luat parte.

Next