Curentul, aprilie 1943 (Anul 16, nr. 5432-5459)
1943-04-01 / nr. 5432
2 (6 pagini) îlCurentul“ economic Civilizaţie, urbanism şi edilitate La venirea d-lui general de corp Capitalei pe care se făcea afişajul ade armată Ion Răşcanu în fruntea municipiului am avut o îndoială. Cunoşteam activitatea laborioasă a militarului şi edilului în toată com■ plaxitatea sa, şi m’am temut că ar putea să fie depăşit de cerinţele multiple ale unui oraş atât de pretenţios cum este Bucureştiul. Incadrându-şi activitatea zilnică într’un program de permanentă observaţie şi critică constructivă, a transformat serviciile şi direcţiile în organisme vii, utile şi necesare vieţei unei Capitale. Dela instaurarea unui nou spirit in administraţia municipală şi până la metoda de lucru şi înfăptuire, totul a fost revizuit şi apoi transformat. Simplu, elegant, energic primarul Capitalei s’a impus şi a dovedit că posedă ceea ce se cere unui gospodar: putere de muncă, discernământ, spirit de observaţie, înţelegător, modest şi prezent. Un singur exemplu este concludent pentru tot ceea ce am spus: panourile Const. Papaianopol funseseră într’o stare de degradare deadreptul revoltătoare. Vina — fiindcă neapărat sunt fi vinovaţi — o purta numai sistemul în stimă până ori. Nici o învestire şi numai venituri şi dacă se poate cât mai mari. Sesizându-se de această problemă primarul Capitalei a procedat aşa cum se cere: cu energie şi cu neînfrânat elan. In două săptămâni s’au găsit banii necesari reparaţiilor şi punerii la punct a întregului sistem de afişaj. Mâine, în halate curate, agenţii serviciului de afişaj municipal vor fi pe teren, demonstrând că pentru cele mai grele lucruri în aparenţă sunt soluţii simple. Observaţia şi ordinul precis. Capitala va căpăta desigur în toată complexitatea problemelor edilitare și urbanistice ce i se pun aspectul civilizat și occidental dorit. Edilul din fruntea primăriei este o chezășie. Ogoarele de pridaceri, peetre pereet Este adevărat că nu a plouat în toată ţara şi că multă umezeală s’a perdut din cauza vânturilor din luna Martie. Cu toate acestea, pământul nu se ară greu. Cine a terminat cu semănatul seminţelor cari se pun devreme — în mustul zăpezii — (mazăre, boresag, grâu de primăvară, ovăz, orz), are vreme acum să facă ogoare, pentru porumb. Toate culturile trebuie făcute în două arături. Aceasta este o lege în plugăra bine făcută. Pentru porumb trebuia făcut ogor adânc din vara sau din toamna trecută. Cine nu l-a făcut să-l facă acum. Mai este o lună până la pusul porumbului. Dacă facem acum ogor de primăvară, ia o palmă (şi îl boronim îndată, în acelaş conac), este vreme ca pământul să înflorească, se încălzeşte mai repede (find afânat) şi se pregăteşte pentru primirea seminţei. Dacă între timp mai dă şi o ploie — şi această ploaie nu se poate să nu vină, în luna lui Aprilie —avem cele mai bune condiţiuni pentru însămânţarea porumbului. Ogorul de primăvară se grăpează bine, nu se lasă „în brazdă crudă“ ca ogorul de toamnă. La semănat — peste o lună — dăm o arătură în faţă ca un lat de mână, sau trecem cu „cultivatorul“ (cu ghiare sau cu discuri), sau numai cu boroana după cum este cazul. Odată cu ogorul de primăvară, se poate îngropa și gunoiul, 20 de care la pogon este destul. Numai că trebuie să fie bine dospit, unsuros și moale. rsis . Prin decizia subsecretariatului de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile Nr. 1141, publicată în Monitorul Oficial din 2 Martie 1943, morile comerciale cum şi acelea care lucrează sub regim comercial, au fost obligate să depună la percepţia circumscripţiei respective, sumele încasate drept compensare (bonificaţie) pentru cantităţile de grâu aflate în depozitul lor la data de 1 Martie ora 24. In conformitate cu adresa Nr. 111.626/943 a Direcţiunei Generale a bugetului şi a contabilităţii generale a Statului, ministerul de finanţe a făcut cunoscut administratorilor financiari că aceste restituiri din bonificaţii, urmează să se facă veni la Stat la art. 39 „venituri întâmplătoare“, din bugetul ordinar al Statului pe exerciţii în curs 1942/ 943. Mişcarea întreprinderilor Ripiceni, S. A. R . Fabrici şi rafinării de zahăr, spirt şi acid carbonic. Ordinea de zi a adunării generale extraordinare, convocată pentru ziua de 8 Aprilie, ora 17, la sediul societăţii din Bucureşti, cuprinde: sporirea capitalului social de la 200.000.0000 lei la 400.000.0000 lei, prin reevaluarea activului imobiliar. Societatea Naţională de Transporturi, Societate anonimă română. Adunarea generală ordinară realege următorul consiliu de administraţie, compus din d-nii: ing. V. Serdici, preşedinte; Gh. Serdici şi Ion Livezeanu, membri în consiliu. — Realege censori pe d-nii: Ion Puia, C. Coposu şi expert contabil M. Nicolescu, Banca Chrissovdoni, S. A. R. — Acţionarii societăţii sunt convocaţi în adunare generală ordinară, pentru ziude 12 Aprilie, ora 12, la sediul societăţii din Bucureşti. Imprimtext, S. A. R. pentru industria de imprimerie textilă. — Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1942, arată pentru exerciţiul anului expirat un beneficiu net de 3.440.774 lei, la un capital sociale de 25.000.0000 lei. — “Adunarea generală ordinară numeşte censor pe exerciţiul anului 1943, pe d. G. D. Bureţea, expert-contabil. Banca Apronomului, Societate anonimă. — Adunarea generală ordinară a băncii este convocată pentru ziua de 11 Aprilie, ora 10 dim., în localul propriu din Bucureşti. Golvani, Fabrică pentru articole decitotehnice. Societate anonimă, Timişoara. — Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1942, arată pentru anul 1942 un beneficiu net de 1.106.318 lei, la un capital social de 6.000.000 lei — Adunarea generală ordinară se ţine la 15 Aprilie, ora 10, la sediul societăţii din Timişoara. Banca Negoţului, S. A. R. — Adunarea generală ordinară realege ca censor activ pe d. Pantelimon Florescu, iar ca censor-supleant pe d. Constantin Haidu. V. I. C. O. — Vechea industrie de cristale şi oglinzi, fostă „August Zwoelfel“, S. A. R. — Sub această denumire, s'a constituit o societate anonimă pe acţiuni, cu sediul în Bucureşti, având drept obiect: industria şi prelucrarea de cristale, semi-cristale, geamuri, sticlării, oglinzi, porţelanuri şi orice alte produse similare sau anexe, fabricate direct sau indirect, comercializarea tuturor acestor produse, import, export, reprezentanțe, comision sau participare în întreprinderi asemănătoare. Capitalul social este de 6.000.000 lei, subscris de d-nii: Nic. Bădescu-Roșiori 50.000 lei, Nic Bugulescu 2.925.000 lei, Aug. Zwoelfer 50.000 lei, Banca de Credit. Român 2.825.000 lei, Raoul Bercea 50.000 lei, Jean Emil Costinescu 50.000 lei şi Gh. Popovici 50.000 lei. Cărăşana, Societate anonimă forestieră. Adunarea generală extraordinară primeşte demisia d-lui Grigora Popescu, administrator unic al societăţii. Numeşte un consiliu de administraţie format din d-nii: Alexandru Pherelsyde, ing. F. Siefer şi d-ra Constanţa D. Voina. Numeşte sensor activ pe d. Dumitru Voina, iar censor-supleant pe d. Dumitru Cârstea. Numeşte ca director al societăţii pe d. ing. Lazăr Iovănescu. Consiliul de administraţie decide numirea d-lui ing. F. Siefert în calitatea de administrator-delegat. Fraţii Stolhwerck, Societate anonimă, Braşov. Acţionarii societăţii sunt calculaţi în adunare generală ordinară, pentru ziua de 8 Aprilie, ora 4 d. a., în sala de şedinţe a fabricii din Braşov. Societatea Urbană, S. A. R. pentru punerea în valoare a imobilelor. — Adunarea generală ordinară realege pe d. Al. Hiottu ca membru în consiliul de administraţie, pe o nouă perioadă de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1944. — Alege censori pentru gestiunea anului 1943, pe d-nii: C. Georgescu şi C. Luppa, iar censori-supleanţi pe d-nii: A. Tomasian şi M. Stanciu. Societatea Anonimă Română de Telefoane. — Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1942, prezintă pentru exerciţiul anului 1942 un beneficiu net de 597.686.436 lei, la un capital social de 3.300.000.000 lei. Diana, Societate anonimă română. — Adunarea generală ordinară realege în consiliul de administraţie pe d-niii: dr. George Dascălu şi Sever Rădescu. Realege censor pe d. Cezar Hârjescu, expert-contabil şi censor-supleant pe d. Ion D. Barca. TEUL DIMM Fim (Sărindar) începând de azi și în fiecare zi numai la ora Un ciclu de spectacole extrordinare cu MAESTRUL ION MANOLESCU în puternica piesă 5.30 99T A T A L II cu Ion Manolescu — Nelly Sterian — Maria Manolescu — C. Duţulescu — Pepe Georgescu Titu Vedea — Elena Aramă In fiecare seară ora 7.30 Joi, Sâmbătă şi Duminică Matineuri ora 3 ULTIMA SAPTAMANA Jubileul de 200 spectacole cu triumfalul succes Domnişoara de Ciocolată cu Nora Piacentini — Radu Beligan — Marcel Enescu — Nineta Gusti — Mircea Septilici — Cella Marion — V. Vasilescu — Clody Bertola — Titu Vedea — VI. von Eggerth, etc. Miercuri, 7 Aprilie, ora 7.30 Premiera „SEXTET“ cu Nora Piacentini și Radu Beligan Marţi 30 Martie 1943 Bursa este animată, fără să se înregistreze însă urcări. Cu excepţia Creditului Minier, trecut dela 1630 la 1730, lei, celelalte acţiuni sunt cotate la preţurile din ajun. Sunt în scădere: Letea dela 182 la 1750 şi Steaua Română dela 2200 la 2150 lei. Astra Română înscrie un curs la 4350 lei. S. T. B., urcă până la 4550 şi cedează la 4460 lei. Către închidere se observă un început de acalmie. Târgul de efecte este staţionar. Au cotat: ACŢIUNI Banca Naţională 14100. Banca Românească 920, 30. Astra Română 4400, 350. Steaua Română 2150. Creditul Minier 1720, 50, 30, 40. I. R. D. P. 590. Mica 1620, 25. S. R. D.3975, 4000. Letea 1780, 60, 50. Reșița 1650, 80, 50. S. T. B. 2500, 525, 50, 500, 475, 460. Teleoane 2250. Nitrogen 1620. Radio 1650, 700, 625, 40, 50. RENTE împroprietărirea 1922 54’/4. înzestrare mari 1934 71s/1, Vs. înzestrare mici 1934 60. Urb. Buc. 5"/* noul 52Vs. Unificată 4*/s%/ 56 7/8. 57. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI Scris Urb. Buc. noul 62Vi—63 Scris Urb. Buc. 10%/ 62V4—62V» Scris Urb. 5%/ vechi 49Vi—49‘/a Scris. Func. Rur. 10®/i 70—70l/* Rurale preschimbate 77V*—78 Scris Rur. nepresch. 33—33 % Bonuri Casa Rurală stamp. 52—51'A Oblig. Jud. 4Vs/# 90—91 Oblig. Corn. Buc. 45—45'/s Județene 5 la sută 67'/*—63 Casa Rurală 52—52ih RENTE Rente Expropriere bVH—54’A Rente Perpetuă 52—52V41 Renta Consolidării 3°/o 43'/â—43V4 Renta înzestrări mari 70/2—713Ai Renta Reîntregirii ex cup. 6OV4—60'/s Renta înzestrării mici 60—6OV2 Renta Reangajați 1933 56—56',v Renta Impr. Unirii 5% 51—WVj Renta Impr. Național 51—51'/s Renta 40/i C. A. M. 45—54»/* Renta Unificării 4°/i) 52%—52Vi ASIGURĂRI Astra Română 4350—4400 Creditul Minier 1730—1740 Asig Franco-Română 580—590 Generala 2950—3000 Naționala ' f 340—350 Agricola Fonc. 420—430 Asigurarea Românească 740—750 Vatra Dornei 510—520 BĂNCI Banca Națională 14100—14200 Banca Românească 920—930 Banc® Românească pui 900—910 Banca Urbană 500—520 Casa Rurală 480—490 Concordia 1770—1780 Banca Vultur 590—600 Banca Ilfov 670—680 Banca Agricolă 125—130 Banca de Scont 390—400 Banca Oituz 400—420 Banca Comerțului Craiova 340—350 Banca Albina Sibiu 600—610 Banca Comercială Română 520—530 Banca de Credit Român 500—510 Banca Comerț Ital şi Rom. 420—430 Banca Forestieră 280—290 SOCIETĂȚI Astra Română 4000—4100 Creditul Minier 1630—1640 Steaua Română 2150—2200 Petrolul Românesc 1425—1450 I. R. D. P. 580—590 Petrol Block 400—410 Concordia 1780—1800 Prahova 470—480 Redevența 400—410 Petrol Govora 540—550 Telefoane opt. 2225—2250 Telefoane pui 2150—2175 Mica 1620—1630 Aur 1230—240 Letea 1750—1760 Letea puii 1720—1730 S. R. D. 4000—4100 S. T. B. opt. 2500—2550 S. T. B. pui 2475—2500 Reşiţa 1650—1660 Nitrogen 1620—1630 Credit Industrial 1420—1430 Soc. Naţ. de Gaz Metan 2700—2725 Govora Călimănești 170—180 Carpatina 3000—3050 Titan, Nadrag, Calan 1825—1850 Cartea Românească 1300—1310 Creditul Carbonifer 1760—1780 Marile Hoteluri 950—975 Radiodifuziune vechi 1725—1750 Radiodifuziune pui 1650—1675 Celuloza Zărneşti 600—610 Locuințe Eftine 590—600 Clădirea Românească 2025—2050 Credit Intrep. Electrice 630—640 Orrentul ANL’L XVI, No. 5432, Joi 1 Aprilie 1943 -tac noul regim de Imre la mira de afaceri a plăcilor şi sobelor de teracotă Ministerul de finanţe a aprobat următorul regim de taxare la cifra de afaceri, a plăcilor şi sobelor de teracotă: a) Fabricanţii de plăci şi sobe de teracotă sunt obligaţi să achite impozitul pe cifra de afaceri de 12°/6, după cum ei vând: plăci sau sobe de teracotă. b) Comercianţii care cumpără plăci de teracotă, sunt obligaţi să achite impozitul pe cifra de afaceri de kW/t, numai la diferenţa de preţ, între valoarea plăcilor cumpărate şi valoarea de comercializare a sobelor, astfel ca şi sobele puse de ele în circulaţie să-şi aibe impozitul achitat la valoarea reală de comercializare. Impozitul pe cifra de afaceri de 12%, cuvenit la diferenţa de preţ, pentru sobele de teracotă , întrucât este prea mare numărul celor cari se îndeletnicesc cu executarea sobelor de acest fel, şi cari nu pot fi urmăriţi la plata impozitului pe cifra de afaceri— se transpune sub forma de taxă proporţională de 6°/ml, asupra plăcilor de teracotă. Acest supliment de impozit de 0%/ se aplică independent de impozitul de 12%/, aferent plăcilor de teracotă — atât impozitul, cât şi taxa respectivă calculându-se la valoarea reală de circulaţie a plăcilor, care trebui să includă, conform art. 4 din lege, toate taxele, spezele şi impozitele, exclusiv impozitul excepţional 5°//. In acest mod, impozitul cuvenit asupra sobelor de teracotă se consideră complet achitat, iar comercianţii de sobp da teracotă vor fi dispensaţi de a mai conduce registrul special pentru diferenţele de preţ, controlul şi plata impozitului limităndu-se numai la cadrul restrâns al fabricanţilor de plăci de teracotă care vor achita impozitul pe cifra de afaceri cu anticipaţie la punerea în circulaţie a tuturor plăcilor de teracotă. Fabricanţii cari vând solp de teracotă gata, vor achita impozitul pe cifra de afaceri în acelaş mod, adică cota de 12%/. plus . suplimentul de 66°/(, socotit la valoarea de circulaţie a plăcilor, fără a mai datora alt impozit pe cifra de afaceri. Cei ce nu se vor conforma acestor dispoziţiuni speciale de taxare, vor fi executaţi la plată pentru timpul de la 1 Aprilie 1942, conform ordinului circular Nr. 457.140/943, adică după sistemul general al legii. . Aceste dispozițiuni sunt valabile până la data de 1 Aprilie 1943. ------OXOXOXOX • xoxoxoxo----- Noul preţ al acidului carbonic Comisariatul general al preţurilor a dat o deriziune prin care, preţul de vânzare al acidului carbonic (anhidrilă carbonică) lichid, se fixează la lei 40 kilogramul, loco fabrică, exclusiv taxele de consumaţie, inspozitele, timbrele de factură şi impozitul excepţional pentru apărarea ţării de 5°/p. Dispoziţiunile cuprinse în deciziunea Nr. 473 publicată în Monitorul Oficial Nr. ,225 din 23 Septembrie 1941, sunt și rămân abrogate. Dela C. F. R. MDA Mulittmişilor ziariştilor pe C. F. R. Lucrării© Comisiunei pentru t “ trafic combinat C. F. R.-C. F.R repartizarea permiselor de liberă circulaţie pe C. F. R. ale ziariştilor neputând fi terminate şi în urma cererii ministerului Propagandei Naţionale, Direcţiunea Generală C. F. R. a aprobat prelungirea valabilităţii actualelor permise până la data de 17 Aprilie anul curent inclusiv. TRAFICUL COMBINAT DE MĂRFURI C. F. R.—C. F. R. Prin reluarea navigaţiei pe Dunăre direcţia generală C. F. R. a comunicat organelor sale că s-au reluat şi cursele pentru transportul mărfurilor un trafic combinat C. F. R.—C. F. R. pe liniile de mai jos după cum urmează: 1) Pentru mărfuri de mică iuţeală: Pe linia Galaţi-Turnu-Severin. 2) Pentru mărfuri de mică şi mare iuţeală: Pe linia Brăila-Vâlcov-Sulina; Pe linia Brăila-Măcin; Pe linia Călăraşi-Ostrov. In consecinţă, direcţia comercială C. F. R. a dat ordin tuturor staţiilor să primească spre expediere, mărfuri pentru porturile şi agenţiile cuprinse pe liniile de mai sus. TRAFICUL DE CALATORI, BAGAJE ŞI MESAGERII INTRE FRANŢA, ELVEŢIA ŞI EUROPA DE SUD-EST Direcţia comercială C. F. R. face cunoscut că în tariful de călători, bagaje şi mesagerii între Franţa, Elveţia şi Europa de Sud-Est, via Germania a intrat în vigoare suplimentul 3, care conţine noui taxe de secţiune pentru liniile slovace, ungare, croate, sârbeşti, române, bulgare şi greceşti, COMISIONUL CE SE PERCEPE IA ABONAMENTELE PE C. F. R. Direcţia comercială C. F. R. face cunoscut că de la 1 Aprilie a. c. pentru abonamentele cu preţ integral sau cu 50 la sută reducere, ce se emit de către birourile oficiale de voiaj C. F R. sau de concesiunile de bilete autorizate se va percepe un comision de 2 la sută la valoarea abonamentului în loc de 40 lei. ,La abonamentele școlare, comisonul rămâne cel existent, adică 20 lei de abonament. CARNETUL ZILEI C&CMiaturiiL Alexandru Popescu- Telegra .• Teatru ales din Tope de Vega Scriitorul Alexandru Popescu-Telega, cunoscutul hispanist, publică acum două traduceri noul din marele scriitor Lope de Vega. Peste vorba de tragedia „Cavalerul din Olmedo” și comedia „Fără taină nu-i iubire”. Două opere puternice ale lui Lope de Vega în cari geniul său răsare cu posibilităţi uriaşe de mare creator. Traducerea d-lui Alexandru Popescu- Telega este foarte bună. Studiul, d-sale în legătură cu viaţa lui Lope de Vega şi studiile introductive cari precedează fiecare piesă, — sunt bogate şi bine informate. A apărut în editura cernăuţeană „Cultura Bucovinei“ romanul La Marginea oraşului" de Ion Munteanu. Romanul cuprinde pagini inedite în literatura română, din interesanta viaţă a periferiilor Capitalei. La Marginea Oraşului este primul roman al d-lui Ion Munteanu, autorul piesei de teatru „Peţitorii“ şi a plachetelor : „Sub scutul Regelui" şi „România de azi". ARTISTICE-CULTURALE Conferinţa d-lui prof. I .V. Gruia Sâmbătă, 3 Aprilie, orele 5. d. a. precis, la Ateneul Român va avea loc ultima şezătoare pin ciclul II „Marile figuri ale neamului“. La această şezătoare d. prof. univ. IV Gruia va conferenţia despre Mihail Kogălniceanu. Scriitorii : Gala Galaction, Traian Chelaru, Lucia Demetrius, Ştefan Baciu şi Tudor Scarlat vor citi din opera lor. D. Sassui Nicoară de la Opera Română va cânta cântece româneşti de pretutindeni. Un eveniment muzical va fi „Quartetul de coarde Th. Rogalski“, executat de membri Filarmonicei : d-na M. Capeleanu (vioara ); d-nii : I. Miruţ (vioara IX); Alex. Rădulescu (violă) şi I. Bonis (violoncel). „Ideile conducătoare ale învăţătorimii române“ Duminică 4 Aprilie 1943, ora 11 dimineaţa, are loc în sala teatrului Roxy din Ploeşti, conferinţa d-lui D. V. Ţoni, intitulată „Ideile conducătoare ale învăţătorimii române“. Conferinţa are loc în cadrul celei de-a patra şezători literare închinată învăţătorilor-eroi, organizată de gruparea învăţătorilor scriitori prin Asociaţia învăţătorilor din jud. Prahova. Şezătoarea va fi deschisă printr’un cuvânt al d-lui Gh. Niculescu-Malu, preşedintele învăţătorilor prahoveni, după care, învăţătorii scriitori din toate regiunile ţării, vor citi versuri şi proză din opera lor, îşi vor da concursul : B. Iordan, I. D. Pietrari, Dem. Sârbescu, St. Alexiu, Octav Sargeţiu, Dorian Grozdan, Clementa Beşchea, V. Vlad, Mih. Stamate, V. Copilu-Cheatră. Prezentările : Mircea Ispir. Șezătoarea este organizată în scop de propagandă. Conferinţe Astăzi 31 Martie, orele 18, va avea loc la Fundaţia Carol I, ultima conferinţă din seria de primăvară, organizată de Centrala Caselor Naţionale sub preşedenţia d-lui prof. Ion Petrovici ministrul culturii naţionale şi al cultelor. Va conferenţia părintele H. Rovenţa despre : „Religia ca factor educativ în Stat". " # Asociaţia Creştină a Femeilor Române continuă ora, de conferinţă şi meditaţie în jurul sărbătorilor învierii Domnului Miercurea între orele 6—7 seara. A treia conferinţă a părintelui Gala Galaction, va avea loc azi Miercuri 31 Martie, orele 6 d. a., la sediul A. C. F. din str. Popa Rusu nr. 13. Hans von Benda a concertat la Ploeşti Orchestra de cameră, sub conducerea maestrului Hans von Benda, a concertat la 27 Martie a. c. în sala Odeon din Ploeşti. A cântat din J. S. Bach, J. Haydn. In concertul de oboi care a urmat, solistul Friethjof Fest a recoltat aplauze binemeritate. După câteva serenade de M. Reger, a urmat muzica de Weber, unde dirijorul Hans von Benda a dovedit încă odată marea sa valoare de muzician. Mult apreciat a fost un supliment de Schubert și Reger. Concert de muzică de cameră al Academiei germane Academia Germană Lectoral București organizează Sâmbătă 3 Aprilie, ora 20.15, un concert de muzică de cameră— Ziegert Quartet—(Josef Haydn: Quartet op. 3 nr. 5; Ludwig van Beethoven op. 18 nr. 3; Wolfgang Amadeus Mozart : Divertimento nr. 17 în re-major). CUGETAREA — GEORGESCU DELAFRAS a trimis în librării noutăţile : LIVIU REBREANU ADAM ŞI EVA COLECŢIA CLASICII ROMANI MIRON COSTIN Ediţie îngrijită de Prof. IOAN ST. PETRE AL. GREGORIAN POEME PENTRU CRUCIAŢI LUCIO D’AMBRA PROFESIUNEA DE SOŢIE La zi Bucureştii se transformă... Matei Ion Caragiale, — întârziat şi distins romantic pe meleagurile literaturii noastre, iubitor de heraldică şi istorie, inteligenţă profundă şi suflet de o rară distincţie, — ne-a evocat, voalate cenuşiu de tempermanentul său meandric, aspecte din Bucureştii de la sfârşitul veacului trecut, din acel secol pe care un scriitor francez îl califica, fără menajamente, cu epitetul de „blestemat". Din pânza străvezie a subiectivismului autorului „Crailor de Curte Veche", se conturează o atmosferă nu lipsită de vicii şi păcate, dar legată şi de nevoi spirituale, o viaţă neturburată inci de zeiţa Tehnicei, o Viaţă în care totul se mişcă după legi „mai orientale", mai domoale, dar prin aceasta, poate, urmându-se o evoluţie mai firească, organică. Timpul a trecut de atunci, însă, repede. Încărcat până la saturaţie de frământări sociale, de răsboale aprige, de incrănceniri fără seamăn între oameni, şi totul sub semnul atot stăpânitor al Technicei, care a bătut şi aici la noi, „la porţile Orientului" supunând fără cruţare minţile şi, ceea ce e mai grav, chiar sufletele. Trecutul a odihnit puţin, vag in amintire, pentru ca să se înceţoşeze, apoi repede, în preocupările materiale şi economice, frivole şi destrămate ale cotidianului bucureştean, acum îmbâcsit de supra-confortul şi febra materiala, ce a câştigat totul dea valma, fără discernământ, fără nici o discriminare între bun şi rău, distrugând nevoia de spirit, ce mai dăinuia, încă, acum câţiva zeci de ani. Bucureştii a devenit însă oraş „occidental"; străinii cari ne-au vizitat au fost încântaţi, iar noi ne-am Împăunat de mândrie. Am subliniat acest rapid avatar al Capitalei noastre nu cu intenţia de a contesta nenumăratele binefaceri ale Technicei, sau de a mă lamenta pentru trecut. Regretul postum, — acel „où sont Ies neiges d'antan" al boemului Francois Villon, — e tot atât de nepotrivit pentru acei ce trăesc adânc în actualitate, — ca o armură medievală faţă de un tank modern. Dar, mi se pare că, prin acastă repede şi forţată transformare a Bucureştilor, ceva din specificul lor de altădată s'a pierdut; ceva, care făcea ca deosebirea să fie mai puţin vie, mai puţin pregnantă între viaţa spirituală a satelor noastre, — pulsând totdeauna de autentic românism, — şi aceia a Capitalei totdeauna mai înstrăinată, mai impură. Prin acest proces nenatural de schimbare s'a contribuit mult la adâncirea tot mai profundă, a deosebitei, pe care n'o cunoştea decât prea puţin trecutul şi căreia viitorul va trebui să-i găsească, neapărat, o soluţie de disolvare. Căci, poate, — întocmai ca şi Faust, — Capitala Bucureşteană nu şi-a găsit liniştea nici in cuceririle prea exclusive ale technicei intelectualiste, nici in viaţa superficială prea înnămolită In materialism; va trebui desigur, tot ca în opera lui Goethe, credinţa purificatoare în spirit, şi mai ales în cel nealterat românesc, pentru ca oraşul să-şi câştige echilibrul ce-i merită o evoluţie mai firească şi mai împăcată cu valorile autohtone. Alexandru Baciu Ateneul Român Miercuri 31 Martie c. ora 5 d. a. d. prof. I. Simionescu, preşedintele Academiei Române, închee ciclul prelegerilor sale la Universitatea Ateneului Român, cu subiectul „Din minunăţiile naturii“. Intrarea liberă, uşa E. MMel! Capitalei CALENDAR Miercuri 31 Martie 19 ORT. : Jum. Postului. Cuviosul IpatrI CAT : Sf-ta Balbina. PROT. : Balbina ! SPECTACOLE Teatre OPERA: Cavaleria rusticană fi Falat NAŢIONAL : Pământ STUDIO : Taina nunţii. MUNICIPAL : Scampolo. SAVOY : Un băiat de zahir MIC : Jobenul fermecat. NOSTRU : Scandalul. SĂRINDAR : D-ra de ciocolată» COMOEDIA : Se caută o pereche. ALHAMBRA : Relache. LIPSCANI : Cantonamentul veseliei. MUNCA ŞI LUMINAUn duşman al poporului. CINEMATOGRAFE x Contra ARO : O noapte furtunosă şi jurnal. CAPITOL : Cele două orfeline cu Alid» Valii şi jurnal. FANTASIO : „Prima Intâlnire”cu Maria Denis şi Vittorio de Sica. SCALA : Romanul unui tânăr sărac, cu Amedeo Nazzari şi Caterina Boratto, şi jurnal de război. TRIANON : Şapte ani de noroc cu Hans Moser şi Theo Lingen. REGAL : Răsbunarea fluviului şi jurnal. ARPA : Misteriosul domn Patrick şi jurnal. SELECT : Contesa Castiglione ft jurnal. VICTORIA : Casa păcatelor şi jurnal. EEMMA : Soţul ideal cu Heinz Rubrman şi jurnal. BD PALAS : „Călăul din Venefl*'' ft ultimul jurnal. » NISSA : Sherlock Holmes şi jurnal.j CORSO : Părinţi şi copii şi jurnal. '. ELYSEE : Sherlock Holmes, jurnal şi revistă. OMNIA : Amantul misterios, jurnal şi revistă. FRANKLIN : Amanta secretă şi jurnal* Cartierul AIDA : Desamăgire, jurnal şi revistă. ALCAZAR : Rembrandt, jurnal şi revistă. AMERICAN : Habanera cu Zarah Leander şi trupa de reviste. BARCELONA: „Fiica corsarului verde“, jurnal şi revistă CARMEN : Giarabuli, jurnal şi artişti. CARMEN-SYLVA : Pionerul junglei, jurnal şi revistă. COTROCENI : Intr’un cămin de domnişoare şi jurnal. CLASIC (str. Lizeanu): Tosca şi jurnal. CRANGAŞI : Lumină în întuneric, jurnal şi revistă. . DACIA : Abandonata şi jurnal. DIANA : Atac la Baku, jurnal şi revistă. DICHIU : Sânge vienez, jurnal şi revistă. GLORIA: „Dezamăgire" şi Jurnal. EDISON: „Asediul Alcazarului", Jurnal şi revistă. FLORIDA : Motanul încălţat şi jurnal. ILEANA : O femeie în noapte şi jurnal. ISBANDA: „Scampolo" şi tornai. ILIA: „Decădere" şi jurnal. MARNA : Teresa Venerdi, jurnal şi revistă. MARCONI : Barbă albastră şi jurnal. MIORIŢA : Absenţe nemotivate şi jurnal. MODEL : Iubirea cea mare, jurnal şi revistă. MEXIC: Steaua din Sevilla, jurnal şi revistă NERO : Un vis sub cer albastru şi jurnal. NONI: „O nuntă cu bocluc" şi jurnal. ODEON : Giuliano de Medici şi jurnal. PACHE : Rigoletto, jurnal şi revistă. PARIS : Destin şi jurnal. REX : O aventură romantică şi jurnal. ROMA : Violete în bucle şi jurnal. SPLENDID : Aventurile amoroase ale lui Don Pasquaie, jurnal şi revistă. TOMIS : G. P. U. şi jurnal. TRIUMF : Luiza, jurnal şi revistă. UNIC : Decădere şi jurnal. UNIREA : Motanul încălţat, jurnal şi revistă. VENUS : Cavalerul mascat, jurnal şi revistă. VERGU : Dragostea scutită de vamă, jurnal şi revistă. VOLGA : Teroarea din umbră și jurnal. VOLTA : Scampolo, jurnal şi revistă. „ Femeia în faţa unei profesiuni „Cercul de Studii“ an seminarului pedagogic universitar „Carmen Sylva“ din Bucureşti ţine şedinţă publică. Miercuri 31 Martie a c., ora 5 p. m. la liceul „Carmen Sylva“. D-na prof Eleonora V. Rădulescu voi face o comunicare asupra chestiunii: „Femeea în fața unei profesiuni". anwiterSporul Miercuri 31 Martie 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 6.55-8.00: Deschiderea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.45: Deschiderea emisiunii ; Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : ORA SATULUI. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Ştefan Micu. 15.30 : Muzică variată (disc). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. Emisiune specială în limba 16.40 rusă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Jazzul Radio. Selecţiuni de Verdi. Viaţa noastră culturală de Em 17.00 18.00 18.45 Bucuta, 19.00: D-ra Jeana Georgescu — voce şi Mircea Săulescu — vioară. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA, RADIO 1 BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (disc). 19 50 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.05 : Serviciul de publicitate. 20.10 : Corul Radio, dirij de prof. I. Croitoru 20.40: UNIVERSITATEA RADIO Ciclul „Stâlpi ai puterii sufleteşti“: Gala Galaction: Rugăciunea DIO — Ciclul 21.00 • ORA GERMANIEI 22.00 : Radio-jurnal: Sport 22.00 • Serviciul de publicitate. 22.20 : Muzică variată uşoară (discuri) 23.30 : închiderea emisiunii .-De la 2150 la 23.00 emisiune pentru Străinătate pe postul d de undă scurtă RADIO MOLDOVA (pe unda medie de 280.9 m și unda scurtă de 64.5 m ) 13.00: Deschiderea emisiunii. 13 30- Radio Jurnal (I) 13 45- Jazzul Rudolf Wagner 14.30 ■ Muzică românească 15.00: Închiderea emisiunii de prânz 18.30: Deschiderea emisiunii; Muzică variată (discuri). 19 00 MOLDOVA PITOREASCA; D. prof .univ. Năstase; Drumuri şi popasuri basarabene. 19.15 : D-na Ecaterina Carp (voce). 19 35: Quartet în la major de Mozart (discuri) 20.00: CONFERINŢA. D prof. Mircea Mancaș : Jocul și Arta. 20.15: D-ra Lucia Burada (vioară). 22.30: închiderea emisiunii. Expoziţii Pictorul (miniaturist) George Catare va deschide a 18-a expoziţie de pictură (nuduri, portrete peisagii) în sala din str. Brezoianu 23, la 1 Aprilie 1943. Vernisajul ora 12, A apărut: Soldatul Neaţă în război Cartea mult aşteptată de toţi acei care s'au amuzat cu „Păţaniile soldatului Neaţă”, de Neagu Rădulescu Comenzile, contra ramburs la Imprimeriile „CURENTUL” 250 desene cu text