Curentul, aprilie 1943 (Anul 16, nr. 5432-5459)

1943-04-01 / nr. 5432

2 (6 pagini) îlCurentul“ economic Civilizaţie, urbanism şi edilitate La venirea d-lui general de corp Capitalei pe care se făcea afişajul a­­de armată Ion Răşcanu în fruntea municipiului am avut o îndoială. Cunoşteam activitatea laborioasă a militarului şi edilului în toată com■ plaxitatea sa, şi m’am temut că ar putea să fie depăşit de cerinţele mul­tiple ale unui oraş atât de pretenţios cum este Bucureştiul. Incadrându-şi activitatea zilnică în­­tr’un program de permanentă obser­vaţie şi critică constructivă, a trans­format serviciile şi direcţiile în orga­nisme vii, utile şi necesare vieţei unei Capitale. Dela instaurarea unui nou spirit in administraţia municipală şi până la metoda de lucru şi înfăptuire, to­tul a fost revizuit şi apoi transfor­mat. Simplu, elegant, energic primarul Capitalei s’a impus şi a dovedit că posed­ă ceea ce se cere unui gospodar: putere de muncă, discernământ, spirit de observaţie, înţelegător, modest şi prezent. Un singur exemplu este concludent pentru tot ceea ce am spus: panourile Const. Papaianopol funseseră într’o stare de degradare deadreptul revoltătoare. Vina — fiindcă neapărat sunt fi vi­novaţi — o purta numai sistemul în stimă până ori. Nici o învestire şi numai venituri şi dacă se poate cât mai mari. Sesizându-se de această problemă primarul Capitalei a procedat aşa cum se cere: cu energie şi cu neînfrânat elan. In două săptămâni s’au găsit banii necesari reparaţiilor şi punerii la punct a întregului sistem de afişaj. Mâine, în halate curate, agenţii ser­viciului de afişaj municipal vor fi pe teren, demonstrând că pentru cele mai grele lucruri în aparenţă sunt so­luţii simple. Observaţia şi ordinul precis. Capitala va căpăta desigur în toată complexitatea problemelor edilitare și urbanistice ce i se pun aspectul ci­vilizat și occidental dorit. Edilul din fruntea primăriei este o chezășie. Ogoarele de prid­aceri, peetre pereet Este adevărat că nu a plouat în toată ţara şi că multă umezeală s’a p­erdut din cauza vânturilor din luna Martie. Cu toate acestea, pă­mântul nu se ară greu. Cine a terminat cu semănatul se­minţelor cari se pun devreme — în mustul zăpezii — (mazăre, boresag, grâu de primăvară, ovăz, orz), are vreme acum să facă ogoare, pentru porumb. Toate culturile trebuie fă­cute în două arături. Aceasta este o lege în plugăra bine făcută. Pentru porumb trebuia făcut ogor adânc din vara sau din toamna trecută. Cine nu l-a făcut să-l facă acum. Mai este o lună până la pusul po­rumbului. Dacă facem acum ogor de primăvară, ia o palmă (şi îl boronim îndată, în acelaş conac), este vreme ca pământul să înflorească, se în­călzeşte mai repede (fi­nd afânat) şi se pregăteşte pentru primirea semin­ţei. Dacă între timp mai dă şi o ploie — şi această ploaie nu se poate să nu vină, în luna lui Aprilie —­­a­vem­ cele mai bune condiţiuni pen­tru însămânţarea porumbului. Ogorul de primăvară se grăpează bine, nu se lasă „în brazdă crudă“ ca ogorul de toamnă. La semănat — peste o lună — dăm o arătură în faţă ca un lat de mână­, sau trecem cu „cultivatorul“ (cu ghiare sau cu discuri), sau numai cu boroana după cum­­ este cazul. Odată cu ogorul de primăvară, se poate îngropa și gunoiul, 20 de care la pogon este destul. Numai că tre­buie să fie bine dospit, unsuros și moale. r­sis . Prin decizia subsecretariatului de stat­ al aprovizionării armatei şi populaţiei civile Nr. 1141, publicată în Monitorul Oficial din 2 Martie 1943, morile comerciale cum şi ace­lea care lucrează sub regim comer­cial, au fost obligate să depună la percepţia circumscripţiei respective, sumele încasate drept compensare (bonificaţie) pentru cantităţile de grâu aflate în depozitul lor la data de 1 Martie ora 24. In conformitate cu adresa Nr. 111.626/943 a Direcţiunei Generale a bugetului şi a contabilităţii generale a Statului, ministerul de finanţe a făcut cunoscut administratorilor fi­­nanciari că aceste restituiri din bo­nificaţii, urmează să se facă ven­i la Stat la art. 39 „venituri întâm­plătoare“, din bugetul ordinar al Statului pe exerciţ­ii în curs 1942/ 943. Mişcarea întreprinderilor Ripiceni, S. A. R . Fabrici şi rafinării de zahăr, spirt şi acid carbonic.­­ Or­dinea de zi a adunării generale extra­ordinare, convocată pentru ziua de 8 Aprilie, ora 17, la sediul societăţii din Bucureşti, cuprinde: sporirea capitalu­lui social de la 200.000.0000 lei la 400.000.0000 lei, prin reevaluarea acti­vului imobiliar. Societatea Naţională de Transporturi, Societate anonimă română.­­ Aduna­rea generală ordinară realege următo­rul consiliu de administraţie, compus din d-nii: ing. V. Serdici, preşedinte; Gh. Serdici şi Ion Livezeanu, membri în consiliu. — Realege censori pe d-nii: Ion Puia, C. Coposu şi­ expert contabil M. Nicolescu, Banca Chrissovd­oni, S. A. R. — Ac­ţionarii societăţii sunt convocaţi în a­­dunare generală ordinară, pentru ziu­­de 12 Aprilie, ora 12, la sediul socie­tăţii din Bucureşti. Imprimtext, S. A. R. pentru indus­tria de imprimerie textilă. — Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1942, arată pentru exerciţiul anului expirat un beneficiu net de 3.440.774 lei, la un ca­pital sociale de 25.000.0000 lei. — “Adu­­nar­ea generală ordinară numeşte cen­sor pe exerciţiul anului 1943, pe d. G. D. Bureţea, expert-contabil. Banca Apronomului, Societate ano­nimă. — Adunarea generală ordinară a băncii este convocată pentru ziua de 11 Aprilie, ora 10 dim., în localul propriu din Bucureşti. Golvani, Fabrică pentru articole dec­it­otehnice. Societate anonimă, Timi­şoara. — Bilanţul încheiat la 31 Decem­brie 1942, arată pentru anul 1942 un beneficiu net de 1.106.318 lei, la un capital social de 6.000.000 lei — Adu­narea generală ordinară se ţine la 15 Aprilie, ora 10, la sediul societăţii din Timişoara. Banca Negoţului, S. A. R. — Aduna­rea generală ordinară realege ca cen­sor activ pe d. Pantelimon Florescu, iar ca censor-supleant pe d. Constantin Haidu. V. I. C. O. — Vechea industrie de cristale şi oglinzi, fostă „August Zwoel­­fel“, S. A. R. — Sub această denumire, s'a constituit o societate anonimă pe acţiuni, cu sediul în Bucureşti, având drept obiect: industria şi prelucrarea de cristale, semi-cristale, geamuri, sticlă­rii, oglinzi, porţelanuri şi orice alte produse similare sau anexe, fabricate direct sau indirect, comercializarea tuturor acestor produse, import, ex­port, reprezentanțe, comision sau par­ticipare în întreprinderi asemănătoare. Capitalul social este de 6.000.000 lei, subscris de d-nii: Nic. Bădescu-Roșiori 50.000 lei, Nic Bugulescu 2.925.000 lei, Aug. Zwoelfer 50.000 lei, Banca de Cre­dit. Român 2.825.000 lei, Raoul Bercea 50.000 lei, Jean Emil Costinescu 50.000 lei şi Gh. Popovici 50.000 lei. Cărăşana, Societate anonimă forestie­ră.­­ Adunarea generală extraordina­ră primeşte demisia d-lui Grigora Po­­pescu, administrator unic al societăţii. Numeşte un consiliu de administraţie format din d-nii: Alexandru Phere­­lsyde, ing. F. Siefer şi d-ra Constanţa D. Voina. Numeşte sensor activ pe d. Dumitru Voina, iar censor-supleant pe d. Dumitru Cârstea. Numeşte ca direc­tor al societăţii pe d. ing. Lazăr Iovă­­nescu. Consiliul de administraţie deci­de numirea d-lui ing. F. Siefert în ca­litatea de administrator-delegat. Fraţii Stolhwerck, Societate anonimă, Braşov.­­ Acţionarii societăţii sunt calculaţi în adunare generală ordinară, pentru ziua de 8 Aprilie, ora 4 d. a., în sala de şedinţe a fabricii din Bra­şov. Societatea Urbană, S. A. R. pentru punerea în valoare a imobilelor. — A­dunarea generală ordinară realege pe d. Al. Hiottu ca membru în consiliul de administraţie, pe o nouă perioadă de 3 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1944. — Alege censori pentru gestiunea anului 1943, pe d-nii: C. Georgescu şi C. Luppa, iar censori-supleanţi pe d-nii: A. Tomasian şi M. Stanciu. Societatea Anonimă Română de Tele­foane. — Bilanţul încheiat la 31 De­cembrie 1942, prezintă pentru exerci­ţiul anului 1942 un beneficiu net de 597.686.436 lei, la un capital social de 3.300.000.000 lei. Diana, Societate anonimă română. — Adunarea generală ordinară realege în consiliul de administraţie pe d-niii: dr. George Dascălu şi Sever Rădescu. Re­alege censor pe d. Cezar Hârjescu, ex­pert-contabil şi censor-supleant pe d. Ion D. Barca.­ ­ TEUL DIMM Fim (Sărindar) începând de azi și în fiecare zi numai la ora Un ciclu de spectacole extrordinare cu MAESTRUL ION MANOLESCU în puternica piesă 5.30 99T A T A L II cu Ion Manolescu — Nelly Sterian — Maria Manolescu — C. Duţu­­lescu — Pepe Georgescu Titu Vedea — Elena Aramă In fiecare seară ora 7.30 Joi, Sâmbătă şi Duminică Matineuri ora 3 ULTIMA SAPTAMANA Jubileul de 200 spectacole cu triumfalul succes Domnişoara de Ciocolată cu Nora Piacentini — Radu Beligan — Marcel Enescu — Nineta Gusti — Mircea Septilici — Cella Marion — V. Vasilescu — Clody Bertola — Titu Vedea — VI. von Eggerth, etc. Miercuri, 7 Aprilie, ora 7.30 Premiera „SEXTET“ cu Nora Piacentini și Radu Beligan Marţi 30 Martie 1943 Bursa este animată, fără să se înre­gistreze însă urcări. Cu excepţia Cre­ditului Minier, trecut dela 1630 la 1730, lei, celelalte acţiuni sunt cotate la pre­ţurile din ajun. Sunt în scădere: Letea dela 182 la 1750 şi Steaua Română dela 2200 la 2150 lei. Astra Română înscrie un curs la 4350 lei. S. T. B., urcă până la 4550 şi ce­dează la 4460 lei. Către închidere se observă un în­ceput de acalmie. Târgul de efecte este staţionar. Au cotat: ACŢIUNI Banca Naţională 14100. Banca Românească 920, 30. Astra Română 4400, 350. Steaua Română 2150. Creditul Minier 1720, 50, 30, 40. I. R. D. P. 590. Mica 1620, 25. S. R. D.3975, 4000. Letea 1780, 60, 50. Reșița 1650, 80, 50. S. T. B. 2500, 525, 50, 500, 475, 460. Teleoane 2250. Nitrogen 1620. Radio 1650, 700, 625, 40, 50. RENTE împroprietărirea 1922 54’/4. înzestrare mari 1934 71s/1, Vs. înzestrare mici 1934 60. Urb. Buc. 5"/* noul 52Vs. Unificată 4*/s%/ 56 7/8. 57. CURSURI INFORMAT­IVE SCRISURI Scris Urb. Buc. noul 62Vi—63 Scris Urb. Buc. 10%/ 62V4—62V» Scris Urb. 5%/ vechi 49V­i—49‘/a Scris. Func. Rur. 10®/i 70—70l/* Rurale preschimbate 77V*—78 Scris Rur. nepresch. 33—33 % Bonuri Casa Rurală stamp. 52—51'A Oblig. Jud. 4Vs­/# 90—91 Oblig. Corn. Buc. 45—45'/s Județene 5 la sută 67'/*—63 Casa Rurală 52—52ih RENTE Rente Expropriere bVH—54’A Rente Perpetuă 52—52V41 Renta Consolidării 3°/o 43'/â—43V4 Renta înzestrări mari 70/2—713Ai Renta Reîntregirii ex cup. 6OV4—60'/s Renta înzestrării mici 60—6OV2 Renta Reangajați 1933 56—56',v Renta Impr. Unirii 5% 51—WVj Renta Impr. Național 51—51'/s Renta 40/i C. A. M. 45—54»/* Renta Unificării 4°/i) 52%­—52Vi ASIGURĂRI Astra Română 4350—4400 Creditul Minier 1730—1740 Asig Franco-Română 580—590 Generala 2950—3000 Naționala ' f 340—350 Agricola Fonc. 420—430 Asigurarea Românească 740—750 Vatra Dornei 510—520 BĂNCI Banca Națională 14100—14200 Banca Românească 920—930 Banc® Românească pui 900—910 Banca Urbană 500—520 Casa Rurală 480—490 Concordia 1770—1780 Banca Vultur 590—600 Banca Ilfov 670—680 Banca Agricolă 125—130 Banca de Scont 390—400 Banca Oituz 400—420 Banca Comerțului Craiova 340—350 Banca Albina Sibiu 600—610 Banca Comercială Română 520—530 Banca de Credit Român 500—510 Banca Comerț Ital şi Rom. 420—430 Banca Forestieră 280—290 SOCIETĂȚI Astra Română 4000—4100 Creditul Minier 1630—1640 Steaua Română 2150—2200 Petrolul Românesc 1425—1450 I. R. D. P. 580—590 Petrol Block 400—410 Concordia 1780—1800 Prahova 470—480 Redevența 400—410 Petrol Govora 540—550 Telefoane opt. 2225—2250 Telefoane pui 2150—2175 Mica 1620—1630 Aur 1­230—240 Letea­­ 1750—1760 Letea puii 1720—1730 S. R. D. 4000—4100 S. T. B. opt. 2500—2550 S. T. B. pui 2475—2500 Reşiţa 1650—1660 Nitrogen 1620—1630 Credit Industrial 1420—1430 Soc. Naţ. de Gaz Metan 2700—2725 Govora Călimănești 170—180 Carpatina 3000—3050 Titan, Nadrag, Calan 1825—1850 Cartea Românească 1300—1310 Creditul Carbonifer 1760—1780 Marile Hoteluri 950—975 Radiodifuziune vechi 1725—1750 Radiodifuziune pui 1650—1675 Celuloza Zărneşti 600—610 Locuințe Eftine 590—600 Clădirea Românească 2025—2050 Credit Intrep. Electrice 630—640 Orrentul ANL’L XVI, No. 5432, Joi 1 Aprilie 1943 -tac noul regim de Imre la mira de afaceri a plăcilor şi sobelor de teracotă Ministerul de finanţe a aprobat ur­mătorul regim de taxare la cifra de a­­faceri, a plăcilor şi sobelor de tera­cotă: a) Fabricanţii de plăci şi sobe de te­racotă sunt obligaţi să achite impozi­tul pe cifra de afaceri de 12°/6­, după cum ei vând: plăci sau sobe de tera­cotă. b) Comercianţii care cumpără plăci de teracotă, sunt obligaţi să achite im­pozitul pe cifra de afaceri de k­W/t, nu­mai la diferenţa de preţ, între valoa­rea plăcilor cumpărate şi valoarea de comercializare a sobelor, astfel ca şi sobele puse de ele în circulaţie să-şi aibe impozitul achitat la valoarea reală de comercializare. Impozitul pe cifra de afaceri de 12%­, cuvenit la diferenţa de preţ, pen­tru sobele de teracotă , întrucât este prea mare numărul celor cari se înde­letnicesc cu executarea sobelor de a­­cest fel, şi cari nu pot fi urmăriţi la plata impozitului pe cifra de afaceri— se transpune sub forma de taxă pro­porţională de 6°/ml, asupra plăcilor de teracotă. Acest supliment de impozit de 0%/ se aplică independent de impozitul de 12%/, aferent plăcilor de teracotă — atât impozitul, cât şi taxa respectivă calculându-se la valoarea reală de cir­culaţie a plăcilor, care trebui să in­cludă, conform art. 4 din lege, toate taxele, spezele şi impozitele, exclusiv impozitul excepţional 5°/­/. In acest mod, impozitul cuvenit a­­supra sobelor de teracotă se consideră complet achitat, iar comercianţii de sobp d­a teracotă vor fi dispensaţi de a mai conduce registrul special pentru diferenţele de preţ, controlul şi plata impozitului limităndu-se numai la ca­drul restrâns al fabricanţilor de plăci de teracotă care vor achita impozitul pe cifra de afaceri cu anticipaţie la­ punerea în circulaţie a tuturor plăci­lor de teracotă.­­ Fabricanţii cari vând solp de tera­cotă gata, vor achita impozitul pe ci­fra de afaceri în acelaş mod, adică cota de 12%/.­­ plus . suplimentul de 66°/(­, socotit la valoarea de circulaţie­­ a plăcilor, fără a mai datora alt im­pozit pe cifra de afaceri. Cei ce nu se vor conforma acestor dispoziţiuni speciale de taxare,­ vor fi executaţi la plată pentru timpul de la 1 Aprilie 1942, conform ordinului cir­cular Nr. 457.140/943, adică după sis­temul general al legii. . Aceste dispozițiuni sunt valabile până la data de 1 Aprilie 1943. ------OXOXOXOX • xoxoxoxo-----­ Noul preţ al acidului carbonic Comisariatul general al­ preţurilor a dat o deriziune prin care, preţul de vânzare al acidului carbonic (an­­hidrilă carbonică) lichid, se fixează la lei 40 kilogramul, loco fabrică, exclusiv taxele de consumaţie, inspo­­zitele, timbrele de factură şi impo­zitul excepţional pentru apărarea ţării de 5°/p. Dispoziţiunile cuprinse­ în deciziu­­nea Nr. 473 publicată în Monitorul Oficial Nr. ,225 din 23 Septembrie 1941, sunt și rămân abrogate. Dela C. F. R. MDA Mu­lit­­tm­işilor ziariştilor pe C. F. R. Lucrării© Comisiunei pentru t “ trafic combinat C. F. R.-C. F.R repartizarea permiselor de liberă circulaţie pe C. F. R. ale ziarişti­lor neputând fi terminate şi în urma cererii ministerului Pro­pagandei Naţionale, Direcţiunea Generală C. F. R. a aprobat pre­lungirea valabilităţii actualelor permise până la data de 17 Apri­lie anul curent inclusiv. TRAFICUL COMBINAT DE MĂR­FURI C. F. R.—C. F. R. Prin reluarea navigaţiei pe Dunăre direcţia generală C. F. R. a comuni­cat organelor sale că s-au reluat şi cursele pentru transportul mărfurilor un trafic combinat C. F. R.—C. F. R. pe liniile de mai jos după cum ur­mează: 1) Pentru mărfuri de mică iuţeală: Pe linia Galaţi-Turnu-Severin. 2) Pentru mărfuri de mică şi mare iuţeală: Pe linia Brăila-Vâlcov-Suli­­na; Pe linia Brăila-Măcin; Pe linia Călăraşi-Ostrov. In consecinţă, direcţia comercială C. F. R. a dat ordin tuturor staţiilor să primească spre expediere, mărfuri pentru porturile şi agenţiile cuprinse pe liniile de mai sus. TRAFICUL DE CALATORI, BAGA­JE ŞI MESAGERII INTRE FRANŢA, ELVEŢIA ŞI EUROPA DE SUD-EST Direcţia comercială C. F. R. face cunoscut că în tariful de călători, ba­gaje şi mesagerii între Franţa, Elve­ţia şi Europa de Sud-Est, via Germa­nia a intrat în vigoare suplimentul 3, care conţine noui taxe de secţiune pentru liniile slovace, ungare, croate, sârbeşti, române, bulgare şi greceşti, COMISIONUL CE SE PERCEPE I­A ABONAMENTELE PE C. F. R. Direcţia comercială C. F. R. face cunoscut că de la 1 Aprilie a. c. pen­tru abonamentele cu preţ integral sau cu 50 la sută reducere, ce se emit de către birourile oficiale de voiaj C. F R. sau de concesiunile de bilete au­torizate se va percepe un comision de 2 la sută la valoarea abonamentului în loc de 40 lei. ,La abonamentele­ școlare, comiso­­nul rămâne cel existent, adică 20 lei de abonament. CARNETUL­ ZILEI C&CMiaturiiL Alexandru­ Popescu- Telegra .• Teatru ales din Tope de Vega Scriitorul Alexandru Popescu-Telega, cunoscutul hispanist, publică acum două traduceri noul din marele scrii­tor Lope de Vega. Peste vorba de tragedia „Cavalerul din Olmedo” și comedia „Fără taină nu-i iubire”. Două opere puternice ale lui Lope de Vega în cari geniul său răsare cu posibilităţi uriaşe de mare creator. Traducerea d-lui Alexandru Popescu- Telega este foarte bună. Studiul, d-sale în legătură cu viaţa lui Lope de Vega şi studiile introduc­tive cari precedează fiecare piesă, — sunt bogate şi bine informate. A apărut în editura cernăuţeană „Cultura Buco­vinei“ romanul La Marginea oraşului" de Ion Munteanu. Romanul cuprinde pagini inedite în literatura română, din interesanta via­ţă a periferiilor Capitalei. La Marginea Oraşului este primul roman al d-lui Ion Munteanu, autorul piesei de teatru „Peţitorii“ şi a plache­telor : „Sub scutul Regelui" şi „Româ­nia de azi". ARTISTICE-CULTURALE Conferinţa d-lui prof. I .V. Gruia Sâmbătă, 3 Aprilie, orele 5. d. a. pre­cis, la Ateneul Român va avea loc ul­tima şezătoare p­in ciclul II „Marile figuri ale neamului“. La această şezătoare d. prof. univ. I­V Gruia va conferenţia despre Mi­hail Kogălniceanu. Scriitorii : Gala Galaction, Traian Chelaru, Lucia Demetrius, Ştefan Ba­­­ciu şi Tudor Scarlat vor citi din opera lor. D. Sassui Nicoară de la Opera Română va cânta cântece româneşti de pretu­tindeni. Un eveniment muzical va fi „Quarte­­tul de coarde Th. Rogalski“, executat de membri Filarmonicei : d-na M. Ca­­peleanu (vioara ); d-nii : I. Miruţ (vi­­oara IX); Alex. Rădulescu (violă) şi I. Bonis (violoncel). „Ideile conducătoare ale învăţătorimii române“ Duminică 4 Aprilie 1943, ora 11 dimi­neaţa, are loc în sala teatrului Roxy din Ploeşti, conferinţa d-lui D. V. Ţoni, intitulată „Ideile conducătoare ale în­văţătorimii române“. Conferinţa are loc în cadrul celei de-a patra şezători literare închinată învăţătorilor-eroi, organizată de grupa­rea învăţătorilor scriitori prin Asocia­ţia învăţătorilor din jud. Prahova. Şezătoarea va fi deschisă printr’un cuvânt al d-lui Gh. Niculescu-Malu, preşedintele învăţătorilor prahoveni, după care, învăţătorii scriitori din toate regiunile ţării, vor citi versuri şi proză din opera lor, îşi vor da concursul : B. Iordan, I. D. Pietrari, Dem. Sâr­­bescu, St. Alexiu, Octav Sargeţiu, Do­rian Grozdan, Clementa Beşchea, V. Vlad, Mih. Stamate, V. Copilu-Chea­­tră. Prezentările : Mircea Ispir. Șezătoarea este organizată în scop de propagandă. Conferinţe Astăzi 31 Martie, orele 18, va avea loc la Fundaţia Carol I, ultima confe­rinţă din seria de primăvară, organi­zată de Centrala Caselor Naţionale sub preşedenţia d-lui prof. Ion Petrovici ministrul culturii naţionale şi al cul­telor. Va conferenţia părintele H. Rovenţa despre : „Religia ca factor educativ în Stat". " # Asociaţia Creştină a Femeilor Româ­ne continuă ora, de conferinţă şi medi­taţie în jurul sărbătorilor învierii Domnului Miercurea între orele 6—7 seara. A treia conferinţă a părintelui Gala Galaction, va avea loc azi Miercuri 31 Martie, orele 6 d. a., la sediul A. C. F. din str. Popa Rusu nr. 13. Hans von Benda a con­certat la Ploeşti Orchestra de cameră, sub conduce­rea maestrului Hans von Benda, a con­certat la 27 Martie a. c. în sala Odeon din Ploeşti. A cântat din J. S. Bach, J. Haydn. In concertul de oboi care a urmat, solistul Friethjof Fest a recoltat aplauze binemeritate. După câteva se­renade de M. Reger, a urmat muzica de Weber, unde dirijorul Hans von Benda a dovedit încă odată marea sa valoare de muzician. Mult apreciat a fost un supliment de Schubert și Reger. Concert de muzică de cameră al Academiei germane Academia Germană Lectoral Bucu­rești organizează Sâmbătă 3 Aprilie, ora 20.15, un concert de muzică de ca­meră— Ziegert Quartet—(Josef Haydn: Quartet op. 3 nr. 5; Ludwig van Bee­thoven op. 18 nr. 3; Wolfgang Ama­deus Mozart : Divertimento nr. 17 în re-major). CUGETAREA — GEORGESCU DELAFRAS a trimis în librării noutăţile : LIVIU REBREANU ADAM ŞI EVA COLECŢIA CLASICII ROMANI MIRON COSTIN Ediţie îngrijită de Prof. IOAN ST. PETRE AL. GREGORIAN POEME PENTRU CRUCIAŢI LUCIO D’AMBRA PROFESIUNEA DE SOŢIE La zi Bucureştii se transformă... Matei Ion Caragiale, — întârziat şi distins romantic pe meleagu­rile literaturii noastre, iubitor de heraldică şi istorie, inteligenţă profun­dă şi suflet de o rară distincţie, — ne-a evocat, voalate cenuşiu de tem­­permanentul său meandric, aspecte din Bucureştii de la sfârşitul veacului trecut, din acel secol pe care un scriitor francez îl califica, fără mena­jamente, cu epitetul de „blestemat". Din pânza străvezie a subiectivismului autorului „Crailor de Curte Veche", se conturează o atmosferă nu lipsită de vicii şi păcate, dar legată şi de nevoi spirituale, o viaţă neturburată inci de zeiţa Teh­­nicei, o Viaţă în care totul se mişcă după legi „mai orientale", mai do­­moale, dar prin­ aceasta, poate, urmându-se o evoluţie mai firească, or­ganică. Timpul a trecut de atunci, însă, repede. Încărcat până la saturaţie de frământări sociale, de răsboale aprige, de incrănceniri fără seamăn între oameni, şi totul sub semnul a­tot stăpânitor al Technicei, care a bătut şi aici la noi, „la porţile Orientului" supunând fără cruţare min­ţile şi, ceea ce e mai grav, chiar sufletele. Trecutul a odihnit puţin, vag in amintire, pentru ca să se înceţoşeze, apoi repede, în preocupările materiale şi economice, frivole şi destrămate ale cotidianului bucureş­­tean, acum îmbâcsit de supra-confortul şi febra materiala, ce a câştigat totul dea valma, fără discernământ, fără nici o discriminare între bun şi rău, distrugând nevoia de spirit, ce mai dăinuia, încă, acum câţiva zeci de ani. Bucureştii a devenit însă oraş „occidental"; străinii cari ne-au vizitat au fost încântaţi, iar noi ne-am Împăunat de mândrie. Am subliniat acest rapid avatar al Capitalei noastre nu cu in­tenţia de a contesta nenumăratele binefaceri ale Technicei, sau de a m­ă lamenta pentru trecut. Regretul postum, — acel „où sont Ies neiges d'antan" al boemului Francois Villon, — e tot atât de nepotrivit pentru acei ce trăesc adânc în actualitate, — ca o armură medievală faţă de un tank modern. Dar, mi se pare că, prin acastă repede şi forţată transformare a Bucureştilor, ceva din specificul lor de altădată s'a pierdut; ceva, care făcea ca deosebirea să fie mai puţin vie, mai puţin pregnantă între viaţa spirituală a satelor noastre, — pulsând totdeauna de autentic ro­mânism, — şi aceia a Capitalei totdeauna mai înstrăinată, mai impură. Prin acest proces nenatural de schimbare s'a contribuit mult la adân­cirea tot mai profundă, a deosebitei, pe care n'o cunoştea decât prea puţin trecutul şi căreia viitorul va trebui să-i găsească, neapărat, o so­luţie de disolvare. Căci, poate, — întocmai ca şi Faust, — Capitala Bucureşteană nu şi-a găsit liniştea nici in cuceririle prea exclusive ale technicei intelec­­tualiste, nici in viaţa superficială prea înnămolită In materialism; va trebui desigur, tot ca în opera lui Goethe, credinţa purificatoare în spirit, şi mai ales în cel nealterat românesc,­­ pentru ca oraşul să-şi câştige echilibrul ce-i merită o evoluţie mai firească şi mai împăcată cu valorile autohtone. Alexandru Baciu Ateneul Român Miercuri 31 Martie c. ora 5 d. a. d. prof. I. Simionescu, preşedintele Aca­demiei Române, închee ciclul prelege­rilor sale la Universitatea Ateneului Român, cu subiectul „Din minunăţiile naturii“. Intrarea liberă, uşa E. MMel! Capitalei CALENDAR Miercuri 31 Martie 19 ORT. :­­ Jum. Postului. Cuviosul IpatrI CAT : Sf-ta Balbina.­­ PROT. : Balbina ! SPECTACOLE Teatre OPERA: Cavaleria rusticană fi Falat NAŢIONAL : Pământ STUDIO : Taina nunţii. MUNICIPAL : Scampolo. SAVOY : Un băiat de zahir MIC : Jobenul fermecat. NOSTRU : Scandalul. SĂRINDAR : D-ra de ciocolată» COMOEDIA : Se caută o pereche. ALHAMBRA : Relache. LIPSCANI : Cantonamentul veseliei. MUNCA ŞI LUMINA­­Un duşman al poporului. CINEMATOGRAFE x Contra ARO : O noapte furtunosă şi jurnal. CAPITOL : Cele două orfeline cu Alid» Valii şi jurnal. FANTASIO : „Prima Intâlnire”cu Maria Denis şi Vittorio de Sica. SCALA : Romanul unui tânăr sărac, cu­ Amedeo Nazzari şi Caterina Boratto, şi jurnal de război. TRIANON : Şapte ani de noroc cu Hans Moser şi Theo Lingen. REGAL : Răsbunarea fluviului şi jur­­nal. ARPA : Misteriosul domn Patrick şi jurnal. SELECT : Contesa Castiglione ft jur­­nal. VICTORIA : Casa păcatelor şi jurnal. EEMM­A : Soţul ideal cu Heinz Ru­br­man şi jurnal. BD PALAS : „Călăul din Venefl*'' ft ultimul jurnal. » NISSA : Sherlock Holmes şi jurnal.­­j CORSO : Părinţi şi copii şi jurnal. '. ELYSEE : Sherlock Holmes, jurnal şi revistă. OMNIA : Amantul misterios, jurnal şi revistă. FRANKLIN : Amanta secretă şi jurnal* Cartierul AIDA : Desamăgire, jurnal şi revistă. ALCAZAR : Rembrandt, jurnal şi re­vistă. AMERICAN : Habanera cu Zarah­ Leander şi trupa de reviste. BARCELONA: „Fiica corsarului ver­de“, jurnal şi revistă CARMEN : Giarabuli, jurnal şi artişti. CARMEN-SYLVA : Pionerul junglei, jurnal şi revistă. COTROCENI : Intr’un cămin de dom­nişoare şi jurnal. CLASIC (str. Lizeanu): Tosca şi jur­nal.­­ CRANGAŞI : Lumină în întuneric, jurnal şi revistă. . DACIA : Abandonata şi jurnal. DIANA : Atac la Baku, jurnal şi re­vistă. DICHIU : Sânge vienez, jurnal şi re­vistă.­­ GLORIA: „Dezamăgire" şi Jurnal. EDISON: „Asediul Alcazarului", Jur­nal şi revistă. FLORIDA : Motanul încălţat şi jurnal. ILEANA : O femeie în noapte şi jur­nal. ISBANDA: „Scampolo" şi tornai. I­LI­A: „Decădere" şi jurnal. MARNA : Teresa Venerdi, jurnal şi revistă. MARCONI : Barbă albastră şi jurnal. MIORIŢA : Absenţe nemotivate şi jurnal. MODEL : Iubirea cea mare, jurnal şi revistă. MEXIC: Steaua din Sevilla, jurnal şi revistă NERO : Un vis sub cer albastru şi jurnal. NONI: „O nuntă cu bocluc" şi jurnal. ODEON : Giuliano de Medici şi jurnal. PACHE : Rigoletto, jurnal şi revistă. PARIS : Destin şi jurnal. REX : O aventură romantică şi jurnal. ROMA : Violete în bucle şi jurnal. SPLENDID : Aventurile amoroase ale lui Don Pasquaie, jurnal şi revistă. TOMIS : G. P. U. şi jurnal. TRIUMF : Luiza, jurnal şi revistă. UNIC : Decădere şi jurnal. UNIREA : Motanul încălţat, jurnal şi revistă. VENUS : Cavalerul mascat, jurnal şi revistă. VERGU : Dragostea scutită de vamă, jurnal şi revistă. VOLGA : Teroarea din umbră și jur­nal. VOLTA : Scampolo, jurnal şi revistă.­­ „ Femeia în faţa unei pro­­fesiuni „Cercul de Studii“ an­ seminarului pe­dagogic universitar „Carmen Sylva“ din Bucureşti ţine şedinţă publică. Miercuri 31 Martie a c., ora 5 p. m. la liceul „Carmen Sylva“. D-na prof Eleonora V. Rădulescu voi face o comunicare asupra chestiunii: „Femeea în fața unei profesiuni". anwiterSporul Miercuri 31 Martie 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 6.55-8.00: Deschiderea emisiunii; Ra­dio jurnal; Concert de dimineaţă; în­chiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.45: Deschiderea emisiunii ; Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : ORA SATULUI. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Ştefan Micu. 15.30 : Muzică variată (disc). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. Emisiune specială în limba 16.40 rusă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Jazzul Radio. Selecţiuni de Verdi. Viaţa noastră culturală de Em 17.00 18.00 18.45 Bucuta, 19.00: D-ra Jeana Georgescu — voce şi Mircea Săulescu — vioară. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA, RADIO 1 BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (disc). 19 50 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.05 : Serviciul de publicitate. 20.10 : Corul Radio, dirij de prof. I. Croitoru 20.40: UNIVERSITATEA RADIO Ci­clul „Stâlpi ai puterii sufleteşti“: Gala Galaction: Rugăciunea DIO — Ciclul 21.00 • ORA GERMANIEI 22.00 : Radio-jurnal: Sport 22.00 • Serviciul de publicitate. 22.20 : Muzică variată uşoară (discuri) 23.30 : închiderea emisiunii .-De la 2150 la 23.00 emisiune pentru Străinătate pe postul d de undă scurtă RADIO MOLDOVA (pe unda medie de 280.9 m și unda scurtă de 64.5 m ) 13.00: Deschiderea emisiunii. 13 30- Radio Jurnal (I) 13 45- Jazzul Rudolf Wagner 14.30 ■ Muzică românească 15.00: Închiderea emisiunii de prânz 18.30: Deschiderea emisiunii; Muzică variată (discuri). 19 00 MOLDOVA PITOREASCA; D. prof .univ. Năstase; Drumuri şi popa­suri basarabene. 19.15 : D-na Ecaterina Carp (voce). 19 35: Quartet în la major de Mo­­zart (discuri) 20.00: CONFERINŢA. D prof. Mircea Mancaș : Jocul și Arta. 20.15: D-ra Lucia Burada (vioară). 22.30: închiderea emisiunii. Expoziţii Pictorul (miniaturist) George Catare va deschide a 18-a expoziţie de pictură (nuduri, portrete peisagii) în sala din str. Brezoianu 23, la 1 Aprilie 1943. Vernisajul ora 12,­­ A apărut: Soldatul Neaţă în război Cartea mult aşteptată de toţi acei care s'au amuzat cu „Pă­ţaniile soldatului Neaţă”, de Neagu­ Rădulescu Comenzile, contra ramburs la Imprimeriile „CURENTUL” 250 desene cu text

Next