Curentul, iulie 1943 (Anul 16, nr. 5520-5550)
1943-07-01 / nr. 5520
ANUL XVI, Noi§520 «PAGINI 7 LET împotriva unei afirmaţii ticăloase de PAMFIL ŞEICARU Un domn oarecare a binevoit să ne vorbească în româneşte la un post de radio american grăbindu-se să ne dea sfaturi — omul este generos, fiindică nu costă nimic să dai sfaturi — dar pe lângă sfaturi ne face şi o seriede învinuiri. O afirmaţie făcută de acel domn nu poate rămânea fără răspuns. Ce spune acel domn? „Dacă în România ar fi existat regimul constituţional şi dacă Titulescu ar fi fost şi mai departe ministrul de externe al României, nu ar fi existat nici un diferend între România şi Rusia Sovietică. Dacă acest diferend s’a produs, nu conducătorii sovietici, ci conducătorii României sunt de vină. Era şi este absolut absurd de a arunca o sfidare după alta vecinului aşa de puternic ca Rusia. România democrată trebue să găsească o cale potrivită pentru a repara aceste greşeli ale trecutului“. Este adevărat că Începând din Februarie 1938 regimul constituţional democrat a încetat să existe în România, dar ceea ce ni se pare o îndrăzneală împinsă până la neruşinare în falsificarea adevărului, este să se afirme că la origina atacului rusesc din Iunie 1940 stă neexistenţa unui regim democratic în România. Atunci, de ce Rusia Sovietică a atacat Finlanda în Decembrie 1939, când nimeni nu ar putea să nege existenţa unui regim democratic în Finlanda, unde guvernul este social-democrat ? De altfel nu există în Finlanda decât două partide puternice : socialdemocrat şi social-ţărănesc. Atunci, de ce Rusia Sovietică a atacat o ţara democrată, pacifică, aşa de mică în raport cu imensitatea Rusiei ? Dar ţările Baltice nu erau democrate ? Nu încheiaseră în Octombrie pacturi solemne cu Rusia Sovietică? Şi au ţinut în loc aceste pacte sau regimul democrat, pasiunea cotropitoare a Rusiei sovietice ? Dar Polonia nu era în 1939 aliata celor două mari democraţii — Anglia şi Statele Unite, — atunci când a fost atacată mişeleşte de Rusia Sovietică? Şi ferocitatea cu care Moscova urmăreşte exterminarea intelectualilor polonezi, tot din cauză de neconformism democratic o face ? Dar şi,ca crimă monstruoasă, asasinarea ''celor 10.000 de ofiţeri polonezi prizttfTTeri în pădurea de la Katyn, tot lipsei lor de convingeri democratice se datoreşte ? Şi acum o nedumerire : nu ar putea să ne spună acel domn la ce dată tovarăşul Stalin a introdus regimul democratic în Rusia Sovietică ? Există vreo dictatură în lume, în care dispreţul de ora să fie mai total, negaţia libertăţii de conştiinţă mai violentă ? Democraţia presupune libertatea de opinie, o serie de garanţii a drepturilor omului, conducerea politică fiind expresia unei voinţe liber exprimate a fiecărui individ în parte, fără ca majoritatea să-şi atribue dreptul de a confisca, Statul exterminând tot ce formează minoritatea. Când aceste libertăţi de opinie au existat în Rusia Sovietică ? Simpla opinie separată a fost socotita de regimul bolşevic ca o conspiraţie împotriva regimului şi reprimată sângeros. Şi iată că un domn ne aduce la cunoştinţă că numai din pricinii că în România a încetat să existe un regim democrat, Rusia Sovietică s’a congestionat de mânie şi ne-a trimis ultimatumul din Iunie 1940. Sunt atitudini care uluiesc prin cutezanţa falsificării adevărului. Dacă România ar fi avut un guvern social-democrat, pentru ' Ea Sovietică nu ar fi constioiodică în calea voinţii ei ’e să ajungă la gurile mă etapă spre ocupaadică sfărâmarea noi din înaintarea . -ni. Imitând o bună ■ celor care soo tale de virifietică, nu 1 s ’fi contestat I un articol „Duşmanul natural“, a cărui valoare politică o dovedeşte azi actualitatea kti. Examinând cele două aspecte posibile ale rivalităţii dintre popoare — cele occidentale şi cele ce intră în fatalitatea lucrurilor, — se opreşte asupra acelor „rivalităţi întipărite în cartea istoriei prin cursul inexorabil al evenimentelor şi care, cu toate silinţele guvernelor, cu toată mărinimia suveranilor, cu toate îmbrăţişările şi cu toate jurămintele de prietenie eternă, mai curând sau mai târziu izbucnesc. Aceste rivalităţi sunt cele mai periculoase, jocul lor serveşte de subiect la acea nesfârşită epopee, ce se chiamă istoria omenirei. Căci ele nu se împacă decât când unul din rivali a dispărut, sau cel puţin când amândoi, în urma unei largi şi dureroase experienţe, au dobândit convingerea că le este cu neputinţă să se suprime unul pe altul. Rivalitatea imperiului rusesc către noi aparţine acestei ultime categorii. „Ne explicăm, pentru că nu vrem ca să ni se atribue alte gândiri decât pe ale noastre. Departe de noi ideia de a acuza de ostilitate guvernul actual al imperiului vecin. Din contră, credem ferm că împăratul actual este un sincer partizan al păcii .Dar puterea lucrurilor este aşa, încât, presupunând chiar, că mâine un filantrop, şi chiar un filoromân s’ar sui pe tronul Ţarilor, problema ar rămâne aceeaşi. Existenţa noastră este incompatibilă cu realizarea idealului imperiului rusesc, ostilitatea sa contra noastră nu poate să înceteze decât în ziua în care va reuşi să ne suprime, sau în ziua în care îi va fi complect probat că îi este cu neputinţă să ne facă să dispărem. „Este inutil să scotocim istoria ca să ne convingem de acest adevăr. Oricât de puternice ar fi probele pe care ni le dă şi care demonstra că, de aproape două secole — adică de când ne cunoaştem — imperiul Ţarilor a făcut tot ce e cu putinţă ca să ne subjuge, oricât ar fi de evident că norocul singur ne-a scăpat de soarta Basarabiei şi a Poloniei, nu ar fi deajuns. Au mai fost şi alte rivalităţi care au durat două secole şi care, totuşi, nu-şi aveau izvorul în nemiloasa logică a lucrurilor. „Nu. Ceea ce dă Rusiei în contra noastră adevăratul ei caracter, este poziţiunea noastră pe harta Europei”. La fiecare cotitură a istoriei noastre, vom simţi respiraţia de fiară flămândă a Rusiei. In 1940, ne-a simţit izolaţi. Ne-a atacat pentru a ne smulge din nou Basarabia, îşi închipue cineva că o Rusie victorioasă s’ar resemna? Dar nu un guvern democrat, ci chiar un guvern social-democrat n’ar putea să convingă Rusia sovietică să renunţe la politica ei în Balcani-Iată, un ziar neutru democrat, apărând într’o ţară care poate fi socotită ca idealul democraţiei, cum este Suedia, publică în ziua de 10 iunie o foarte preţioasă informaţie privitoare la tendinţele politicei ruseşti în Balcani. Ziarul „Svenska Dagbladet“ enumeră, într-un articol, intitulat „Preţul Kominternului“, compensaţiile probabile pe care Rusia le va cere pentru suprimarea Kominternului. Este împotriva unui bloc nordic şi a unei federaţii polonezo-cehe, favorizează în schimb formarea unei uniuni sârbo-bulgare sub protecţia ei. Ţările baltice, Polonia orientală şi Basarabia vor fi încorporate Rusiei. Iată ce pretind azi bolşevicii când sunt prinşi aşa de puternic în luptă pe frontul german. Ce vor pretinde mâine, nu-i greu de bănuit. Dar ce înseamnă formarea unei uniuni sârbo-bulgare sub protecţia Rusiei, decât încadrarea României pentru a o sugruma ? Democraţie, înţelegere, transacţii? Unde este naivitate şi unde începe actul de agent al intereselor ruseşti? Conducătorii sovietici continuă politica de ieri a Ţarilor. Nu avem nici o iluzie. Dar este o ticăloşie să se spună că „sunt de vină conducătorii României că s’a produs diferendul, adică atacul rusesc din Iunie 1940”. Toate hărţile sovietice treceau Basarabia ca teritoriu vremelnic ocupat. Deci... h - ' XV i •, niriWiii'iMM Jgfac ■ -£ SHk X. Ministrul aviaţiei române asistă la explicarea celui mai rapid avion de vânătoare, Me 109 Numai pe calea armelor, India va scăpa de dominaţia engleză Apelul d-lui Subhas Chandra Bose - TOKIO, 29 (Rudd). — Corespondentul agenţiei ŞTEFANI transmite : Adresându-se compatrioţilor săi indieni din Marea Asie Orientală prin postul de radio Tokio, d. Subhas Chandra Bose, şeful naţionalist indian, i-a sfătuit să ia armele împotriva englezilor. El a subliniat inutilitatea mişcării de nesupunere, ca şi a stingheririlor şi artelor de violenţă împotriva unui inamic înarmat şi crud, insistând asupra necesităţii de a se lua armele pentru eliminarea influenţei engleze din India. Admiţând incapacitatea compatrioţilor săi din India de a organiza revoluţia armată pentru a lupta împotriva trupelor britanice ce ocupă ţara, vorbitorul a indicat drept datorie a indienilor din afara graniţelor ţării şi îndeosebi a celor din Asia Orientală de a lua numele contra Angliei, invitând pe toți indienii să se devoteze cauzei eliberării patriei oferindu-se propriul lor sânge. In comuna Şapte Sate-Iăpuşna şi la Buhuş] s’au găsit stilouri încărcate cu explozibil, şi s'au înregistrat primele două victime. Nu atingeţi obiectele găsîte în drum, ci semnalaţi prezenţa lor autorităţilor. Merislica aciualei raze a raurii Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN 29. — Faza actuală a războiului este privită de cercurile politice din Berlin drept cea mai caracteristă pentru întreg confratul în curs. Ea este dominată de o încordare de soiul celor cari se înregistrează de obiceiu doar în preajma unui războiu. In toate țările din lume se aşteaptă în clipa de faţă o acţiune hotărâtoare, iar după cum precizează cercurile din Berlin este limpede că inamicul se vede astfel silit să rişte totul, spre a încerca o asemenea acţiune. Faptul că şi în Anglia sau în America acţiunea militară ce se pregăteşte este privită în toată gravitatatea ei, reiese din declaraţiile pe care le fac specialiştii militari de acolo, declaraţii ce sunt urmărite la Berlin cu deplin interes. Caracteristice în această privinţă sunt declaraţiile specialistului american Baldwin, care a publicat pe ziua de ieri un articol, ţintind să arate greutăţile ce se leagă de o invazii în Europa. Pe drepit cuvânt atrage atenţia specialistul in chestiune asupra următoarelor puncte : I. Date fiind condiţiile războiului de astăzi, o invazie nu poate fi pregătită şi sprijinită doar de acţiunea bombardierelor. E nevoie de o dominaţie aeriană cu ajutorul avioanelor de vănatoare. De aceea tainelele de coastă unde e posibilă o invazie sunt resrănse ca număr, ele fiind determinate de raza de acţiune a avioanelor de vânătoare. 2. Faţă de mijloacele actuale de recunoaştere aeriană,momentul surprizei nu mai poate intra în joc. 3. O invazie cere o imensă concentrare de arme, muniţii, carburanţi, şi provizii de tot soiul, în teritoriul ce trebuie să constituie baza de plecare a forţelor invadatoare. 4. Invazia nu e posibilă decât prin massarea vaselor de transport şi de debarcare, acţiune pe care inamicul o poate surprinde şi combate din timp. Cercurile din Berlin înţeleg din plin nesiguranţa în care se află inamicul, care încearcă să pregătească lovitură, fără să ştie totuşi câtuşi de puţin care va fi reacţia în faţa ei. Ele adaogă, faţă de greutăţile puse în lumină de specialistul militar american următoarele fapte noui, venind în sprijinul forţelor de apărare : 1. In cadrul mobilizării totale ce s’a efectuat în Reich, numeroase divizii şi chiar armate noui au putut fi puse la punct De aceea puterile Axei privesc cu deosebită încredere lupta de uscat ce ar urma să se angajeze după o eventuală debarcare. 2. Apărarea antiaeriană s’a întărit considerabil. Semnificativ e faptul că avioanele germane de vânătoare au reușit recent să respingă bombardierele americane, — cari voiau să atace in plină zi Bremen-ul, — încă dinainte ca ele să-şi atingă ţelul. 3. Submarinele şi vedetele rapide, ca şi celelalte unităţi navale ale Axei, nu vor rămâne inactive in cazul unei invazii. In cursul pauzei aparente ce domneşte în clipa de faţă se lucrează cu intensitate la sporirea numărului de submarine. Ele sunt într’astfel înzestrate încât să poată combate cu eficacitate mijloacele de apărare moderne, puse în joc de inamic. 4. Un factor care sporeşte nesiguranţa inamicului îl alcătuieşte proporţia înarmărilor şi pregătirilor făcute de puterile Axei Nesiguranţa e cu atât mai mare, cu cât nu se ştie nimic, în cealaltă tabără, despre armele cele noui ale Axei. Dinmoment ce chiar specialiştii militari inamici, de speţa lui Baldwin, cer ca o invazie să fie pregătită printr'o lungă perioadă de uzură, cu ajutorul bombardamentelor aeriene, şi de vreme ce aceiaşi oameni îşi dau seama că ar trebui distruse cel puţin 3/5 din potenţialul de războiu al Germaniei, spre a se putea întreprinde cu şanse de succes, o invazie, — este limpede că inamicul departe de a fi găsit o soluţie militară, iar atacurile aeriene pe cari le dă între timp nu fac decât să întărească moralul populaţiei germane şi să-i sporească ura. La Bernt, se aminteşte că, sub vălul secretului militar, se pregăteşte in clipa de faţă flota aeriană, care va aplica la timp represaliile. Flota aceasta va veni să stânjenească şi ea în chip considerabil planurile inamicului. 'Mareşal Antonescu Sevastopol în mijlocul unui grup de ofiţeri germani şi români (I.K. Ho.) ■ Munca de război a studenţilor Ministerul Afacerilor Interne comunică : Urmare la comunicatele anterioare, se aduce la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Drept şi Litere şi ai Academiilor de înalte Studii Comerciale şi Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi şi în ziarele de mâine, va apare deciziunea ministerială cu tablourile nominale de repartizarea studenţilor la judeţele unde urmează să se presteze munca de război în administraţia locală. Toţi studenţii care figurează în tablouri, fie că s’au înscris voluntar, fie că au fost înscrişi din oficiu, sunt îndatoraţi să se prezinte la Prefectura de judeţ cea mai apropiată de locul unde se găsesc, pentru a-şi primi certificatul de călătorie gratuitate calea ferată până la prefectura unde sunt repartizaţi şi carnetul de activitate. Toţi studenţii menţionaţi în tablouri sunt îndatoraţi să se prezinte la prefecturile judeţelor unde au fost repartizaţi în ziua de 4 Iulie 1943, urmând ca în ziua de 5 Iulie ora 8 dimineaţa să înceapă cursul de iniţiere. Se reaminteşte studenţilor înscrişi în tablouri că munca de război este nu numai o obligaţiune legală rezultând din ordinul Conducătorului Statului şi din legea pentru organizarea muncii naţionale, dar şi o înaltă datorie morală şi naţională. Se reaminteşte de asemenea că deşi munca de război este gratuită, studenţii folosiţi în administraţiile locale, vor primi o indemnizaţie de întreţinere de 8000 lei lunar, călătoria gratuită pe calea ferată şi cei care se vor distinge prima de activitate. Indemnizaţia pe prima lună, se va achita studentului la prezentare, la prefectura judeţului căruia i-a fost repartizat. Uzita ini MM I. MM la ttri BERLIN, 29. (Radar). — La invitaţia d-lui dr. Rust, ministrul Reichului pentru educaţia publică, d. I. Petrovici, ministrul român al culturii naţionale, a sosit la Berlin. La sosirea sa în capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust şi de mai multe alte personalităţi germane. * BERLIN. 29. (Rador). — Corespondentul agenţiei „Rador“ transmite : Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifestaţie de amiciţie româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru Rust, al cărui oaspete este ministrul educaţiei naţionale al României, ca şi primirea excepţională de care d. profesor Ion Petrovici s-a bucurat din primul moment, sunt folosite de presa germană de seară pentru a omagia lupta României şi contribuţia ei la noua ordine europeană. Delegaţia de studente şi studenţi români, îmbrăcaţi în frumoasele costume naţionale din toate regiunile ţării, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost deasemenea obiectul unor cuvinte elogioase din partea oficialităţii germane. In cursul scurtei sale şederi in Germania, d. profesor Ion Petrovici va vizita organizaţia şcolară şi extraşcolară a tineretului de aici, aşezămintele de învăţământ practic şi instituţiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercurile conducătoare germane au organizat mai multe recepţii oficiale, în cadrul cărora d. profesor Ion Petrovici va putea lua contact cu fruntaşii vieţii politice şi culturale germane. Prin locuri greu de străbătut, frontul este aprovizionat cu ajutorul cailor ’Joi ! Iulie îl Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere TELEFOANE; Redacţia X 3 Secretariaţji&jy' Secreta^jgea, Redacţia VW***' Redacţia sportiv^ $5 3.27.93 X53.40.88 A ■ ■ 3.27.33 P9&. Provincia ■» Birou! comenzilor»1 Proprietar î Tribunalul Ilfov. Ret Taxa poştală plătită direcției generale Cab. directorului Adtona delega: Contab. șl depoz. A bon. șl publicit Expediția sl vânz .Tipografie ui, Contenciosul «tul** S. A. R, Publicațiilor. No. 174/1938 «iar conform adrese! I. No 29.744/1939 Nr. 6 ABONAMENTE: 1 an 1700 lei; 6 luni 900 Iei; 3 luni 500 lei; instituțiile particulare si de Stat 3.500 lei anual. Pentru CanitaTS : 1 an 2000 Iei; 6 luni 1000 ei; 3 luni 600 iei. Izarra, a TONAJUL ANGLO-AMERICAN --------------- de GENERAL G. HARJA Anglo-saxonîi şi prietenii lor aminteau către sfârşitul lunei Mai că cifra scufundăreî vaselor anglo-saxone a scăzut, că acea curbă a scufundărilor a căzut brusc vertical, sau că „scufundările vaselor aliate au devenit minime din cauza războiului dus contra submarinelor inamice“. In seara de 1 Iunie nervositatea la radio Daventry atinsese punctul culminant. Aceasta se petrecea într’un timp când din partea Germaniei încă fiu se făcuse cunoscut rezultatul lunei Mai, a scufundărilor executate de submarinele şi aviaţia germană, în flota de comerţ anglo-saxonă. Din darea de seamă germană re-zultă că în luna Mai, submarinele germane au dat la fund 65 vase anglo americane cu un tonaj de 380.000 tone, iar aviaţia germană a dat la fund 11 vase de 50.000 tone; în total 76 vase cu 430.000 tone anglo-saxone au fost trimise în fundul oceanului în cursul lunei Mai, faţă de 423.000 tone trimise în acelaş loc în cursul lunei Aprilie. Deci curba scufundărilor nu a scăzut nici brusc — după cum afirmau anglo-saxonii — şi nici încet, ci s’a ridicat cu 7.000 tone .Acesta este rezultatul ofensivei Marelui Amiral Dönitz. La acest rezultat dobândit de ofensiva Mareluii Amiral Dönitz, trebuesc adăugate scufundările făcute de marinele de războiu şi aviaţia italiană şi japoneză, în acest caz scufundările vaselor anglo-americane trec de 500 de mH tone. Nu trebue pierdut din vedere că pierderile în tonajul angloamerican se mai datoresc şi minelor, care au produs pierderi şi avarii. Aşadar nu se poate vorbi despre o scădere în pierderile în tonaj la flotele anglo-americane, curba nu a scăzut, ci s’a ridicat în luna Mai cu câteva mii tone. Aceste pierderi sunt desigur resimţite de flotele anglo-americane, căci dacă se ia în consideraţie timpul de la 1 Octombrie 1942 şi până la 1 Iunie 1943, adică intervalul de opt luni, tonajul anglo-american dat la fund a crescut cu 30°/o, ceea ce înseamnă că el a atins 32.000.000 tone. La 1 Oct. 1942 erau scufundate 25.200.000 tone, la 1 Ianuarie 1943 erau 28.000.000, la 1 Iunie 1943, 32.000.000 tone, ceea ce desigur este o stare foarte îngrijorătoare de care se resimte flotele anglo-americane, care cu toată graba pusă de șantiere, în construirea vaselor, în mod practic nu se va putea ajunge la realizarea acestor sforțări. Dealtfel acest lucru reese clar din fie spuse de către secretarul ministerului hranei englez. la desbaterile făcute in parlament, relativ la aprovizionarea Angliei, ci a afirmat că ministerul a fost nevoit să sacrifice vase nevoilor armatei. Aceasta înseamnă că tonajul disponibil a scăzut mult in Anglia. Acesta-i adevărul, confirmat de realitatea lucrurilor. „Fapte Diverse de ELIZA MÂRZESCU Ocolul lumii îl fac gândurile oamenilor cu uşurinţă, lipsă de respect şi de emoţie. II fac cu mentalitatea excursioniştilor plecaţi într'o lungă şi plăcută plimbare, cerând de la natură, cu nerăbdare şi oarecare nervozitate încuviinţată de atotputernicia banului, o veşnică reîmprospătare, o originalitate crescândă care să mulţumească şi simţul estetic al unora, şi capriciile de prost gust a multor anonimi. Dar din această veşnică frământare pe care o cere imaginaţia oamenilor, sau posibilităţile lor materiale, ei nuă desprind decât măruntele fapte diverse chemate a le fi pe plac, acele nimicuri cu aparenţe mari, — mărite de puterea vizionară a clipei trecătoare, — din miezul cărora nu extrag nici sucul unei filosofii umane, nici generalităţile sociale ce le îndreptăţesc existenţa. Căci din generalităţi se desprinde, câteodată, ca o floare rară, excepţionalul, iar aparenţele-i extraordinare îşi au obârşia tot în ceea ce lumea s'a obişnuit să denumească „comun". Faptele diverse nu joacă, însă, în comedia umană, rolul de simpli figuranţi. Ele sunt posibilităţile infinite de dramă, farsă sau tragedia ale temperamentelor individuale, şi din ele se nasc, cresc şi înfloresc diferitele concepţii, diferitele mentalităţi şi controversele psihologice cari opun indivizii între ei, îi despart în tabere distincte, cu atitudini, numai, şi gesturi de-o superficială armonizare lăuntrică şi exterioară. Din ce sunt plăsmuite faptele diverse? Din mic, năzuinţi şi mari elanuri. Din sforţări pozitive cari atrag sau resping efortul muşchiular, din ideologii negative ce pot ascunde în labirintul lor intelectual toată gama criminalogiei moderne. Din contrastele cazac în modul de-a percepe trecutul şi de-a realiza viitorul, şi din posibilităţile extrem de mărginite pe care le are omul de-aşi desvolta, în existenţa sa socială, adevărata-i personalitate. Artişti de talent, cu infinite posibilităţi de creaţiuni spirituale, — şi-au clădit în aşa chip cărămizile faptelor diverse, încât au ajuns să nu mai facă artă pură, ci comerţ. Iar faptele diverse pe care-şi sprijină presupusa lor personalitate, — adică aceea de care, din comoditate, au o neapărată nevoie, — s'au contopit de mult, s’au asimilat perfect, cu manifestările unui talent real, cu visurile unor concreţi, dar păcătoşi făuritori de frumos. Iar dacă gândurile oamenilor ** străduiesc, în virtutea inerţiei individuale, ce le mână, să facă ocolul lumii cu uşurinţă, lipsă de respect şi emoţie, vina cade, de la sine, asupra acestor fapte diverse cărora tot oamenii le-au dat precădere în viaţă, făcând din nimicuri probleme greu de rezolvat, şi dict adevăratele probleme esenţiale, nimicuri ce slujesc doar la ridicarea temporară a flamurei însângerate a egoismelor personale. AG 6.24.47 554.32 3.40.80 340.84 4.23.32 484.48 4.92.59