Curentul, iulie 1943 (Anul 16, nr. 5520-5550)

1943-07-01 / nr. 5520

ANUL XVI, Noi§520 «PAGINI 7 LET împotriva unei afirmaţii ticăloase de PAMFIL ŞEICARU Un domn oarecare a binevoit să ne vorbească în româneşte la un post de radio american gră­­bindu-se să ne dea sfaturi — o­­mul este generos, fi­indică nu costă nimic să dai sfaturi — dar pe lângă sfaturi ne face şi o serie­­de învinuiri. O afirmaţie făcută de acel domn nu poate rămânea fără răspuns. Ce spune acel domn? „Dacă în România ar fi existat regimul constituţional şi dacă Titulescu ar fi fost şi mai departe minis­trul de externe al României, nu ar fi existat nici un diferend în­­tre România şi Rusia Sovietică. Dacă acest diferend s’a produs, nu conducătorii sovietici, ci con­ducătorii României sunt de vină. Era şi este absolut absurd de a arunca o sfidare după alta veci­nului aşa de puternic ca Rusia. România democrată trebue să găsească o cale potrivită pentru a repara aceste greşeli ale trecu­tului“. Este adevărat că Începând din Februarie 1938 regimul constitu­ţional democrat a încetat să existe în România, dar ceea ce ni se pare o îndrăzneală împinsă până la neruşinare în falsificarea adevărului, este să se afirme că la origina atacului rusesc din Iu­nie 1940 stă neexistenţa unui regim democratic în România. Atunci, de ce Rusia Sovietică a atacat Finlanda în Decembrie 1939, când nimeni nu ar putea să nege existenţa unui regim demo­cratic în Finlanda, unde guver­nul este social-democrat ? De altfel nu există în Finlanda decât două partide puternice : social­­democrat şi social-ţărănesc. A­­tunci, de ce Rusia Sovietică a ata­cat o ţara democrată, pacifică, aşa de mică în raport cu imensi­tatea Rusiei ? Dar ţările Baltice nu erau democrate ? Nu încheia­se­ră în Octombrie pacturi solem­ne cu Rusia Sovietică? Şi au ţi­nut în loc aceste pacte sau regi­mul democrat, pasiunea cotropi­toare a Rusiei sovietice ? Dar Polonia nu era în 1939 a­­liata celor două mari democraţii — Anglia şi Statele Unite, — a­­tunci când a fost atacată mişe­leşte de Rusia Sovietică? Şi fe­rocitatea cu care Moscova urmă­reşte exterminarea intelectuali­lor polonezi, tot din cauză de ne­­conformism democratic o face ? Dar şi,ca crimă monstruoasă, a­­sasinarea ''celor 10.000 de ofiţeri polonezi prizttfTTeri în pădurea de la Katyn, tot lipsei lor de con­vingeri democratice se dato­­reşte ? Şi acum o nedumerire : nu ar putea să ne spună acel domn la ce dată tovarăşul Stalin a intro­dus regimul democratic în Rusia Sovietică ? Există vre­o dictatură în lume, în care dispreţul de ora să fie mai total, negaţia libertăţii de conştiinţă mai violentă ? Democraţia presupune liberta­tea de opinie, o serie de garanţii a drepturilor omului, conducerea politică fiind expresia unei voinţe liber exprimate a fiecărui indi­vid în parte, fără ca majoritatea să-şi atribue dreptul de a con­fisca, Statul exterminând tot ce formează minoritatea. Când a­­ceste libertăţi de opinie au exis­tat în Rusia Sovietică ? Simpla opinie separată a fost socotita de regimul bolşevic ca o conspiraţie împotriva regimului şi reprimată sângeros. Şi iată că un domn ne aduce la cunoştinţă că numai din pri­cinii că în România a încetat să existe un regim democrat, Rusia Sovietică s’a congestionat de mâ­nie şi ne-a trimis ultimatumul din Iunie 1940. Sunt atitudini care uluiesc prin cutezanţa falsi­ficării adevărului. Dacă România ar fi avut un guvern social-democrat, pentru ' E­a Sovietică nu ar fi consti­­oiodică în calea voinţii ei ’e­­ să ajungă la gurile mă etapă spre ocupa­­adică sfărâmarea noi din înaintarea . -ni. Imitând o bună ■ celor care so­­o tale de vir­ifietică, nu 1 s ’fi contestat I un articol „Duşmanul natural“, a cărui valoare politică o dove­deşte azi actualitatea kti. Exami­nând cele două aspecte posibile ale rivalităţii dintre popoare — cele occidentale şi cele ce intră în fatalitatea lucrurilor, — se o­­preşte asupra acelor „rivalităţi întipărite în cartea istoriei prin cursul inexorabil al evenimente­lor şi care, cu toate silinţele gu­vernelor, cu toată mărinimia su­veranilor, cu toate îmbrăţişările şi cu toate jurămintele de priete­nie eternă, mai curând sau mai târziu izbucnesc. Aceste rivali­tăţi sunt cele mai periculoase, jocul lor serveşte de subiect la acea nesfârşită epopee, ce se chiamă istoria omenirei. Căci ele nu se împacă decât când unul din rivali a dispărut, sau cel pu­ţin când amândoi, în urma unei largi şi­ dureroase experienţe, au dobândit convingerea că le este cu neputinţă să se suprime unul pe altul. Rivalitatea imperiului rusesc către noi aparţine acestei ultime categorii. „Ne explicăm, pentru că nu vrem ca să ni se atribue alte gândiri decât pe ale noastre. De­parte de noi ideia de a acuza de ostilitate guvernul actual al im­periului vecin. Din contră, cre­dem ferm că împăratul actual este un sincer partizan al păcii .Dar puterea lucrurilor este aşa, încât, presupunând chiar, că mâine un filantrop, şi chiar un filoromân s’ar sui pe tronul Ţa­rilor, problema ar rămâne aceeaşi. Existenţa noastră este incompa­tibilă cu realizarea idealului imperiului rusesc, ostilitatea sa contra noastră nu poate să înce­teze decât în ziua în care va reuşi să ne suprime, sau în ziua în care îi va fi complect probat că îi este cu neputinţă să ne facă să dispărem. „Este inutil să scotocim istoria ca să ne convingem de acest adevăr. Oricât de puternice ar fi probele pe care ni le dă şi care demonstra că, de aproape două secole — adică de când ne cu­noaştem — imperiul Ţarilor a făcut tot ce e cu putinţă ca să ne subjuge, oricât ar fi de evi­dent că norocul singur ne-a scăpat de soarta Basarabiei şi a Poloniei, nu ar fi deajuns. Au mai fost şi alte rivalităţi care au durat două secole şi care, totuşi, nu-şi aveau izvorul în nemiloasa logică a lucrurilor. „Nu. Ceea ce dă Rusiei în contra noastră adevăratul ei caracter, este poziţiunea noastră pe harta Europei”. La fiecare cotitură a istoriei noastre, vom simţi respiraţia de fiară flămândă a Rusiei. In 1940, ne-a simţit izolaţi. Ne-a atacat pentru a ne smulge din nou Basarabia, îşi închipue cineva că o Rusie victorioasă s’ar resemna? Dar nu un guvern democrat, ci chiar un guvern social-democrat n’ar putea să convingă Rusia sovietică să renunţe la politica ei în Bal­cani-Iată, un ziar neutru democrat, apărând într’o ţară care poate fi socotită ca idealul democra­ţiei, cum este Suedia, publică în ziua de 10 iunie o foarte pre­ţioasă informaţie privitoare la tendinţele politicei ruseşti în Balcani. Ziarul „Svenska Dag­bladet“ enumeră, într-un articol, intitulat „Preţul Kominternului“, compensaţiile probabile pe care Rusia le va cere pentru supri­marea Kominternului. Este îm­potriva unui bloc nordic şi a unei federaţii polonezo-cehe, favori­zează în schimb formarea unei uniuni sârbo-bulgare sub protec­ţia ei. Ţările baltice, Polonia orientală şi Basarabia vor fi în­corporate Rusiei. Iată ce pretind azi bolşevicii când sunt prinşi aşa de puternic în luptă pe fron­tul german. Ce vor pretinde mâine, nu-i greu de bănuit. Dar ce înseamnă formarea unei uniuni sârbo-bulgare sub protecţia Rusiei, decât încadra­rea României pentru a o su­gruma ? Democraţie, înţelegere, tran­­sacţii? Unde este naivitate şi unde începe actul de agent al in­tereselor ruseşti? Conducătorii sovietici con­tinuă politica de ieri a Ţarilor. Nu avem nici o iluzie. Dar este o ticăloşie să se spună că „sunt de vină conducătorii României că s’a produs diferen­dul, adică atacul rusesc din Iunie 1940”. Toate hărţile sovietice tre­ceau Basarabia ca teritoriu vre­melnic ocupat. Deci... h - ' XV i •, niriWiii'iMM Jgfac ■ -£ SHk X. Ministrul aviaţiei române asistă la explicarea celui mai rapid avion de vânătoare, Me 109 Numai pe calea armelor, India va scăpa de dominaţia engleză Apelul d-lui Subhas Chandra Bose - TOKIO, 29 (Rudd­­). — Corespon­dentul agenţiei ŞTEFANI transmite : Adresându-se compatrioţilor săi in­­dieni din Marea Asie Orientală prin postul de radio Tokio, d. Subhas Chandra Bose, şeful­­ naţionalist in­dian, i-a sfătuit să ia armele împo­triva englezilor. El a subliniat inutilitatea mişcării de nesupunere, ca şi a stingheririlor şi artelor de violenţă împotriva unui inamic înarmat şi crud, insistând asu­pra necesităţii de a se lua armele pentru eliminarea influenţei engleze din India. Admiţând incapacitatea compatrio­ţilor săi din India de a organiza re­voluţia armată pentru a lupta împo­triva trupelor britanice ce ocupă ţara, vorbitorul a indicat drept datorie a indienilor din afar­a graniţelor ţării şi în­deosebi a celor din Asia Orientală de a lua nu­mele contra Angliei, invi­tând pe toți indienii să se devoteze cauzei eliberării patriei oferindu-se propriul lor sânge. In comuna Şapte Sate-I­ăpuşna şi la Buhuş] s’au găsit stilouri în­cărcate cu explozibil, şi s'au înregistrat primele do­uă victime. Nu atingeţi obiectele găsîte în drum, ci semnalaţi prezenţa lor autorităţilor. Merislica aciualei raze a raurii Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN 29. — Faza actuală a răz­boiului este privită de cercurile poli­tice din Berlin drept cea mai carac­­teristă pentru întreg confratul în curs. Ea este dominată de o încor­dare de soiul celor cari se înregis­trează de obiceiu doar în preajma unui războiu. In toate țările din lume se aşteaptă în clipa de faţă o acţiune hotărâtoare, iar după cum precizează cercurile din Berlin este limpede c­ă inamicul se vede astfel silit să rişte totul, spre a încerca o asemenea ac­ţiune. Faptul că şi în Anglia sau în America acţiunea militară ce se pre­găteşte este privită în toată gravita­tat­ea ei, reiese din declaraţiile pe care le fac specialiştii militari de acolo, declaraţii ce sunt urmărite la Berlin cu deplin interes. Caracteristice în­­ această privinţă sunt declaraţiile specialistului ameri­can Baldwin, care a publicat pe­ ziua de ieri un articol, ţintind să arate greutăţile ce se leagă de o invazii în Europa. Pe drepit cuvânt atrage aten­ţia specialistul in chestiune asupra următoarelor puncte : I. Date fiind condiţiile războiului de astăzi, o invazie nu poate fi pregătită şi sprijinită doar de acţiunea bombar­dierelor. E nevoie de o do­minaţie ae­riană cu ajutorul avioanelor de vă­nat­oare. De aceea t­ainelele de coastă unde e posibilă o invazie sunt res­­rănse ca număr, ele fiind determi­nate de raza de acţiune a avioanelor de vânătoare. 2. Faţă de mijloacele actuale de re­cunoaştere aeriană,­­momentul surpri­zei nu mai poate intra în joc. 3. O invazie cere o imensă concen­trare de arme, muniţii, carburanţi, şi provizii de tot soiul, în teritoriul ce trebuie să constituie baza de plecare a forţelor invadatoare. 4. Invazia nu e posibilă decât prin massarea vaselor de transport şi de debarcare, acţiune pe care inamicul o poate surprinde şi combate din timp. Cercurile din Berlin înţeleg din plin nesiguranţa în care se află ina­micul, care încearcă să pregătească lovitură, fără să ştie totuşi câtuşi de puţin care va fi reacţia în faţa ei. Ele adaogă, faţă de greutăţile puse în lu­­mină de specialistul militar american următoarele fapte noui, venind în sprijinul forţelor de apărare : 1. In cadrul mobilizării totale ce s’a efectuat în Reich, numeroase divizii şi chiar armate noui au putut fi puse la punct De aceea puterile Axei pri­vesc cu deosebită încredere lupta de uscat ce ar urma să se angajeze după o eventuală debarcare. 2. Apărarea antiaeriană s’a întărit considerabil. Semnificativ e faptul că avioanele germane de vânătoare au reușit recent să respingă bombardie­rele americane, — cari voiau să atace in plină zi Bremen-ul, — încă dinain­te ca ele să-şi atingă ţelul. 3. Submarinele şi vedetele rapide, ca şi celelalte unităţi navale ale Axei, nu vor rămâne inactive in cazul unei invazii. In cursul pauzei aparente ce domneşte în clipa de faţă se lucrează cu intensitate la sporirea numărului de submarine. Ele sunt într’astfel în­zestrate încât să poată combate cu e­ficacitate mijloacele de apărare mo­der­ne, puse în joc de inamic. 4. Un factor care sporeşte nesigu­ranţa inamicului îl alcătuieşte pro­porţia înarmărilor şi pregătirilor fă­­cute de puterile Axei Nesiguranţa e cu atât mai mare, cu cât nu se ştie nimic, în cealaltă tabără, despre ar­mele cele noui ale Axei. Din­­moment ce chiar specialiştii militari inamici, de speţa lui Baldwin, cer ca o invazie să fie pregătită printr'o lungă perioadă de uzură, cu ajutorul bombardamen­telor aeriene, şi de vreme ce aceiaşi oameni îşi dau seama că ar trebui distruse cel puţin 3/5 din potenţialul de războiu al Germaniei, spre a se putea întreprinde cu şanse de succes, o invazie, — este limpede că inamicul departe de a fi găsit o soluţie mi­litară, iar atacurile aeriene pe cari le dă între timp nu fac decât să întă­rească moralul populaţiei germane şi să-i sporească ura. La Bern­t, se a­­minteşte că, sub vălul secretului mili­tar, se pregăteşte in clipa de faţă flota aeriană, care va aplica la timp re­presaliile. Flota aceasta va veni să stânjenească şi ea în chip conside­rabil planurile inamicului. 'Mareşal Antonescu Sevastopol în mijlocul unui grup de ofiţeri germani şi români (I.K. Ho.) ■ Munca de război a studenţilor Ministerul Afacerilor Interne co­munică : Urmare la comunicatele anteri­oare, se aduce la cunoştinţa stu­denţilor Facultăţii de Drept şi Li­tere şi ai Academiilor de înalte Studii Comerciale şi Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi şi în ziarele de mâine, va apare deciziunea ministerială cu tablou­rile nominale de repartizarea stu­denţilor la judeţele unde urmează să se presteze munca de război în administraţia locală. Toţi studenţii care figurează în tablouri, fie că s’au înscris volun­tar, fie că au fost înscrişi din ofi­ciu, sunt îndatoraţi să se prezinte la Prefectura de judeţ cea mai a­­propiată de locul unde se găsesc, pentru a-şi primi certificatul de călătorie gratuita­t­e calea ferată până la prefectura unde sunt re­partizaţi şi carnetul de activitate. Toţi studenţii menţionaţi în ta­blouri sunt îndatoraţi să se pre­­­zinte la prefecturile judeţelor unde au fost repartizaţi în ziua de 4 Iulie 1943, urmând ca în ziua de 5 Iulie ora 8 dimineaţa să înceapă cursul de iniţiere. Se reaminteşte studenţilor în­scrişi în tablouri că munca de răz­boi este nu numai o obligaţiune legală rezultând din ordinul Con­­ducătorului Statului şi din legea pentru organizarea muncii naţio­nale, dar şi o înaltă datorie mo­rală şi naţională. Se reaminteşte de asemenea că deşi munc­a de război este gratuită, studenţii folosiţi în administraţiile locale, vor primi o indemnizaţie de întreţinere de 8000 lei lunar, călătoria gratuită pe calea ferată şi cei care se vor distinge prima de activitate. Indemnizaţia pe prima lună, se va achita studentului la prezenta­re, la prefectura judeţului căruia i-a fost repartizat. ­ Uzita­­ ini MM I. MM la ttri BERLIN, 29. (Radar). — La invita­ţia d-lui dr. Rust, ministrul Reichului pentru educaţia publică, d. I. Petrovici, ministrul român al culturii naţionale, a sosit la Berlin. La sosirea sa în capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust şi de mai multe alte personalităţi germane. * BERLIN. 29. (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Rador“ transmite : Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifes­taţie de amiciţie româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru Rust, al cărui oaspete este ministrul educaţiei naţionale al Româ­niei, ca şi primirea excepţională de care d. profesor Ion Petrovici s-a bu­curat din primul moment, sunt folo­site de presa germană de seară pen­tru a omagia lupta României şi con­tribuţia ei la noua ordine europeană. Delegaţia de studente şi studenţi ro­mâni, îmbrăcaţi în frumoasele costu­me naţionale din toate regiunile ţării, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost dease­menea obiectul unor cuvinte elogioase din partea oficialităţii germane. In cursul scurtei sale şederi in Ger­mania, d. profesor Ion Petrovici va vizita organizaţia şcolară şi extraşco­­lară a tineretului de aici, aşezămin­­tele de învăţământ practic şi institu­ţiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercu­rile conducătoare germane au orga­nizat mai multe recepţii oficiale, în cadrul cărora d. profesor Ion Petro­vici va putea lua contact cu fruntaşii vieţii politice şi culturale germane. Prin locuri greu de străbătut, frontul este aprovizionat cu ajutorul cailor ’Joi ! Iulie îl Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere TELEFOANE; Redacţia X 3 Secretariaţji&jy' Secreta^jgea, Redacţia VW***' Redacţia sportiv^ $5 3.27.93 X53.40.88 A ■ ■ 3.27.33 P9&. Provincia ■» Birou! comenzilor»1 Proprietar î Tribunalul Ilfov. Ret Taxa poştală plătită direcției generale Cab. directorului Ad­tona delega: Contab. șl depoz. A bon. șl publici­t Expediția sl vânz .Tipografie ui, Contenciosul «tul** S. A. R, Publicațiilor. No. 174/1938 «iar conform adrese! I. No 29.744/1939 Nr. 6 ABONAMENTE: 1 an 1700 lei; 6 luni 900 Iei; 3 luni 500 lei; institu­­țiile particulare si de Stat 3.500 lei anual. Pentru Ca­­nitaTS : 1 an 2000 Iei; 6 luni 1000 ei; 3 luni 600 iei. I­zarra, a TONAJUL ANGLO-AMERICAN --------------- de GENERAL G. HAR­JA Anglo-saxonîi şi prietenii lor amin­teau către sfârşitul lunei Mai că cifra scufundăreî vaselor anglo-saxone a scăzut, că acea curbă a scufundărilor a căzut brusc vertical, sau că „scu­fundările vaselor aliate au devenit minime din cauza războiului dus con­tra submarinelor inamice“. In seara de 1 Iunie nervositatea la radio Daventry atinsese punctul cul­minant. Aceasta se petrecea într’un timp când din partea Germaniei încă fiu se făcuse cunoscut rezultatul lunei Mai, a scufundărilor executate de sub­marinele şi aviaţia germană, în flota de comerţ anglo-saxonă. Din darea de seamă germană re-­­zultă că în luna Mai, submarinele germane au dat la fund 65 vase anglo americane cu un tonaj de 380.000 tone, iar aviaţia germană a dat la fund 11 vase de 50.000 tone; în total 76 vase cu 430.000 tone anglo-saxone au fost trimise î­n fundul oceanului în cursul lunei Mai, faţă de 423.000 tone trimise în acelaş loc în cursul lunei Aprilie. Deci curba scufundărilor nu a scăzut nici brusc — după cum afirmau an­glo-saxonii — şi nici încet, ci s’a ri­dicat cu 7.000 tone .Acesta este rezul­tatul ofensivei Marelui Amiral Dönitz. La acest rezultat dobândit de ofen­siva Mareluii Amiral Dönitz, trebuesc adăugate scufundările făcute de ma­rinele de războiu şi aviaţia italiană şi japoneză, în acest caz scufundările vaselor anglo-americane trec de 500 de mH tone. Nu trebue pierdut din vedere că pierderile în tonajul anglo­­american se m­ai datoresc şi minelor, care au produs pierderi şi avarii. Aşadar nu se poate vorbi despre o scădere în pierderile în tonaj la flo­tele anglo-americane, curba nu a scăzut, ci s’a ridicat în luna Mai cu câteva mii tone. Aceste pierderi sunt desigur resim­ţite de flotele anglo-americane, căci dacă se ia în consideraţie timpul de la 1 Octombrie 1942 şi până la 1 Iunie 1943, adică intervalul de opt luni, to­najul anglo-american dat la fund a crescut cu 30°/o, ceea ce înseamnă că el a atins 32.000.000 tone. La 1 Oct. 1942 erau scufundate 25.200.000 tone, la 1 Ianuarie 1943 erau 28.000.000, la 1 Iunie 1943, 32.000.000 tone, ceea ce desigur este o stare foarte îngrijoră­toare de care se resimte flotele an­glo-americane, care cu toată graba pusă de șantiere, în construirea vase­lor, în mod practic nu se va putea ajunge la realizarea acestor sforțări. Dealtfel acest lucru reese clar din fie spuse de către secretarul mini­­sterului hranei englez. la desbaterile făcute in parlament, relativ la apro­vizionarea Angliei, ci a afirmat că ministerul a fost nevoit să sacrifice vase nevoilor armatei. Aceasta în­seamnă că tonajul­ disponibil a scăzut mult in Anglia. Acesta-i adevărul, confirmat de realitatea lucrurilor. „Fapte­­ Diverse de ELIZA MÂRZESCU Ocolul lumii îl fac gândurile oa­menilor cu uşurinţă, lipsă de respect şi de emoţie. II fac cu mentalitatea excursioniştilor plecaţi într'o lungă şi plăcută plimbare, cerând de la na­tură, cu nerăbdare şi oarecare ner­vozitate încuviinţată de a­tot­puter­­nicia banului, o veşnică reîmprospă­tare, o originalitate crescândă care să mulţumească şi simţul estetic al unora, şi capriciile de prost gust a multor anonimi. Dar din această veşnică frământare pe care­ o cere imaginaţia oamenilor, sau posibili­tăţile lor materiale, ei nuă desprind decât măruntele fapte diverse che­mate a le fi pe plac, acele nimicuri cu aparenţe mari, — mărite de pu­terea­ vizionară a clipei trecătoare, — din miezul cărora nu extrag nici sucul unei filosofii umane, nici ge­neralităţile sociale ce le îndreptă­ţesc existenţa. Căci din generalităţi se desprinde, câte­odată, ca o floare rară, excepţionalul, iar aparenţele-i extraordinare îşi au obârşia tot în ceea ce lumea s'a obişnuit să de­numească „comun". Faptele diverse nu joacă, însă, în comedia umană, rolul de simpli fi­guranţi. Ele sunt posibilităţile infini­te de dramă, farsă sau tragedia ale temperamentelor individuale, şi din ele se nasc, cresc şi înfloresc dife­ritele concepţii, diferitele mentali­tăţi şi controversele psihologice cari opun indivizii între ei, îi despart în tabere distincte, cu atitudini, numai, şi gesturi de-o superficială armoni­zare lăuntrică şi exterioară. Din ce sunt plăsmuite faptele diverse? Din mic, năzuinţi şi mari elanuri. Din sforţări pozitive cari atrag sau res­ping efortul muşchiular, din ideologii negative ce pot ascunde în labirintul lor intelectual toată gama crimina­­logiei moderne. Din contrastele ca­zac în modul de-a percepe trecutul şi de-a realiza viitorul, şi din posibi­lităţile extrem de mărginite pe care le are omul de-aşi desvolta, în exis­tenţa sa socială, adevărata-i perso­nalitate. Artişti de talent,­­ cu infini­te posibilităţi de creaţiuni spi­rituale, — şi-au clădit în aşa chip cărămizile faptelor diverse, încât au ajuns să nu mai facă artă pură, ci comerţ. Iar faptele diverse pe care-şi sprijină presupusa lor personalitate, — adică aceea de care, din comodi­tate, au o neapărată nevoie, — s'au contopit de mult, s’au asimilat per­fect, cu manifestările unui talent real, cu visurile unor concreţi, dar păcă­toşi făuritori de frumos. Iar dacă gândurile oamenilor ** străduiesc, în virtutea inerţiei indivi­duale, ce le mână, să facă ocolul lumii cu uşurinţă, lipsă de respect şi emoţie, vina cade, de la sine, asupra acestor fapte diverse cărora tot oa­menii le-au dat precădere în viaţă, fă­când din nimicuri probleme greu de rezolvat, şi dict adevăratele proble­me esenţiale, nimicuri ce slujesc doar la ridicarea temporară a fla­­murei însângerate a egoismelor per­sonale. AG 6.24.47 554.32 3.40.80 340.84 4.23.32 4­84.48 4.92.59

Next