Curentul, septembrie 1943 (Anul 16, nr. 5582-5611)
1943-09-01 / nr. 5582
CRONICA RĂZBOIULUI Faza culminantă a bătăliei din răsărit. Ofensivele „politice “ In sectorul central şi de sud al frontului oriental bătălia continuă cu aceeaşi violenţă ca şi zilele trecute, având ca centre de gravitate focarele de la vest de Orei; sud şi vest de Harkov; sud-vest de Vorosilovgrad (basinul Doneţului) şi cel de lângă Kuibişevo (frontul Mius). Atacurile principale ale armatelor sovietice din aceste centre de gravitate sunt date în direcţiile : Briansk, Poltava, Zaporojie şi Stalino, cu scopul de a atinge, în regiunea Orlovsk, râul Desna, în regiunea Harkov, râul Paio — afluenţii Niprului — şi în regiunea Dnipropetrovsk, Niprul. Se pare că în faza actuală a bătăliei, forţele sovietice întărite cu unităţi din rezervă, desfăşoară maximum desforţări, indiferent de pierderi, spre a obţine rezultate decisive. Orice ofensivă, chiar dacă dispune de forţe şi materiale considerabile, nu poate să se dea de ROMULUS SEIŞANU volte pe un’ spaţiu prea întins şi într’un timp îndelungat, în acelaş ritm. Ea atinge la un moment dat o fază de intensitate maximă, care cere din partea trupelor angajate in lupte, sforţări şi sacrificii extraordinare, iar după aceea intensitatea sa scade. Ofensiva în stil mare sovietică a atins faza culminantă după 50 de zile şi în cursul desfăşurării sale — după cum a reeşit din buletinele zilnice asupra operaţiunilor — centrele sale de gravitate s’au strămutat succesiv, sau alternativ, în 16 focare situate pe un front lung de 2110 km. De la 5. Iulie şi până azi, armatele sovietice au obţinut câteva succese tactice, dar n’au reuşit să străpungă frontul german, care a rămas articulat pe toată lungimea sa. In cursul luptelor — unele destul de grele, cum sunt cele din sectorul de sud — comandamentul german tocmai spre a frâna ofensiva sovietică şi a evita străpungerile, aplică metodele defensivei elastice, între care şi rectificările liniei sale de apărare pentru scurtarea ei în anumite secţiuni. In cadrul acestor cerinţe ale situaţiei şi defensivei elastice, trupele germane de la extremitatea frontului de sud, au evacuat oraşul şi portul Taganrog, de pe coasta Mărei de Azov, situat la est de vărsarea fluviului Mius, după ce au distrus toate instalaţiile militare. Perderile în oameni şi în material ale forţelor sovietice, în luptele din ultimele zile sunt severe, întrecând mult pe cele ale forţelor germane. • Cronicarii militari englezi ocupându-se de viitoarele operaţiuni ale armatelor angio-americane, susţin că „sezonul“ e prea înaintat pentru începerea unei ofensive în Mediterana orientală, având ca obiectiv Grecia şi Bulgaria. Ei recunosc că o asemenea, ofensivă, nu este de acelaş tip, ca cea din Tunisia şi Sicilia, căci din cauze de ordin geografic şi militar, teatrul de operaţiuni balcanic este legat cu teatrul de operaţiuni din Mediterana Orientală, marea Ionică şi marea Egee, şi prin particularităţile, ca şi prin spaţiu, reclamă o lungă şi minuţioasă pregătire. Se reaminteşte că în campania din Balcani din 1941, cu toate că forţele engleze stabilite în zona Salonicului, au avut la dispoziţia lor armatele Greciei şiIugoslaviei, cu întregul teritoriu al ţărilor respective, şi insulele din marea Egee, marea Ionică, împreună cu Creta din basinul oriental al Mediteranei, comandamentul britanic din Orient, nu numai că n’a fost în măsură să exploateze acea situaţie favorabilă, dar a lăsat forţele iugoslave şi greceşti să fie bătute şi distruse, separat; corpul expediţionar britanic a fost nevoit să părăsească acel teatru de război, spre a nu fi şi el nimicit; iar Insula Creta, cu toată superioritatea flotei britanice din Mediterana. n a putut fi apărată împotriva fulge(Continuare în pof/- 7-a) ANUL XVI, No. 5582 8 PAGINI 7 LEI COMUNICATUL OFICIAL GERMAN Miercurii 1 Septembrie 1943 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. IOANE » Redacti« V.5$%vCab. directorului Secretariatul r ■■îr&AOM -Adtorul delegat Secretarul gen. 4M.40.. 3antab. $1 depo?. Redacția politicii 3.40.8$ ,#icon~|l publickt Redacția sportivă 3.27.'S3, r SjRwdkHkkSi vânz Provincia 4.89.28. Biroul comenzilor, PersonaluLcjl Proprietar: „Cureții »24 11 5 &4 82 3 40 81 3 40 84 4 23 32 4 84 48 «92 59 Tribunalul Ilfov. Registrul publ Taxa poştală plătită tn numerar’ direcției generale P. T. T. No .29.744'1938 A^ONAtt/nTMTF. : In provincie: 1 an 1.700 lei; 6 luni 900 lei; 3 luni 500 lei; In Capitală: 1 an 2.000 lei; 6 luni 1.000 lei ; 3 lună 600 lei; Instituţiile particulare şi de Stat 3.500 lei anual. O. 174/1938 rin adresei Soveticii n’au reuşit, a naiă suBenchialta »ormnmti, sa tam»iramai german Oraşul Taganrog ai fost evacuat BERLIN, 30 (Rador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : In grelele lupte, care durează în răsărit aproape fără întrerupere dela 5 Iulie, sovieticii n’au isbutit, cu toată marea lor superioritate numerică, să străpungă şi să disloce frontul german. Deşi inamicul, neţinând seama de marile sale pierderi, a aruncat mereu formaţiuni noui în luptă acolo unde reuşise să obţină pătrunderi, s’a putut totuși de fiecare dată să se păstreze sau să se recupereze liniile, printr’o apărare îndârjită și prin contraatacurile infanteriei noastre, care se bate incomparabil, fiind sprijinită strălucit de celelalte arme. Acolo unde s’a ajuns la replieri, ele s'au făcut în deplină ordine, după distrugerea tuturor obiectivelor importante pentru inamic, şi totdeauna cu scopul de a scurta frontul şi de a câştiga prin aceasta noui rezerve. Şi eri s’a ajuns la grele lupte defensive, mai ales in sectorul sudic al frontului de răsărit. Taganrogul, cu desăvârşire distrus, a fost evacuat metodic. In zilele de 28 şi 29 August, bolşevicii au pierdut 467 tancuri şi 82 avioane. Pe coasta de răsărit a Siciliei, formaţiuni ale aviaţiei germane şi italiene au atacat concentrări de vase la Augusta. Ele au scufundat 2 vase petroliere cu o deplasare de 16.000 de tone, precum şi alte două vase şi au avariat grave cargoboturi prin lovituri de bombe. Cu prilejul unui atac dus până de oparte în Mediterana occidentală, avioane germane de luptă au obţinut lovituri in plin cu bombe de mare calibru asupra unui vas de bătălie inamic şi asupra unui crucişetor. Câteva avioane inamice de hărţuire au aruncat în noaptea de 29 spre 30 August bombe izolate pe deasupra teritoriului german de vest. In regiunea Sevsk s’a distins în mod deosebit în lupte grele regimentul 12 grenadieri al diviziei 31 infanterie Prin evacuarea Taganrogului nu a fost compromis ansamblul operaţiunilor BERLIN, 30 (Rador). — Corespondentul militar al agenţiei DNR observă că pentru public, evacuarea Taganrogulu poate însemna o oarecare surpriză, cu atât mai mult cu cât nici sovieticii nu semnalaseră lupte în acest sector. Desigur că faptul replierii trupelor germane din acest sector are importanţa lui strategică. Adversarul nu a observat această manevră, ceea ce dovedeşte încă odată că înaltul comandament german fixează data operaţiunilor ce trebuiesc executae. In legătură cu acest fapt se mai subliniază la Berlin că oricât ar fi de importante unele localităţi sau regiuni, este posibil totuşi să se evacueze unele poziţii, fără să se compromită prin aceasta ansamblul operaţiunilor, deoarece forţele germane dispun de spaţiu suficient. Aşadar, germanii au învățat repede să se adapteze tacticei cerute de teren întins, adică ştiu să facă uz de tactica de luptă ela tied, fapt care permite sa se menajeze oamenii și materialul de război, pricinuindu-se în acelaş timp pierderi considerabile adversarului. COMUNICATUL OFICIAL ITALIAN] ROMA, 30. (Rador). — Comunicatul Nr. 1.192, dat de cartierul general al forţelor armate italiene, are următorul cuprins : Portul Augusta a fost atacat de una dintre formaţiunile noastre aeriene, care a lovit 4 unităţi cu o deplasare totală de 21.000 de tone. Un vas petrolier de 8.000 de tone a făcut explat,e fiind lovit de o bombă iar un altul, de acelaş tonaj, a luat foc. In Mediterana occidentală, un convoi inamic a fost atacat de avioane germane, care au avariat un vas de bătălie şi un crucişetor. Formaţiuni mari ale aviaţiei inamice au făcut incursiuni la Orte, în împrejurimile Neapolei, în provincia Salerno şi la Catanzaro, pricinuind stricăciuni importante. Şapte avioane au fost doborâte de aviatorii noştri de vânătoare, iar alte două de aviatorii de vânătoare germani. Un aparat „Spitfire” a căzut incendiat, fiind lovit de tirul artileriei antiaeriene. Semnat : General AMBROSIO. Un adaos al comunicatul militar a munţa : In luptele aeriene din zilele de 27 şi 29 August, sergentul major Luigi Gorini din Alseno (Piacenza), din regimentul 3 al aviaţiei de vânătoare s'a distins doborând 2 avioane de bombardament cu câte 4 motoare și un aparat de vânătoare cu două motoare. — Telegrama împăratului Japoniei adresată Regelui Simeon II TOKIO, 30 (Rador). — Cu prilejul morţii Regelui Boris III, împăratul M. S. REGELE SIMEON II Japoniei a trimis o telegramă de condoleanţe Regelui Simeon II, noul Suveran al Bulgariei. Generalul comandant al unei M. U. de aviaţie dă instrucţiuni lt. comandor Galeno Francisc, care a fost citat prin ordin de zi pe Armată, împreună cu grupul său de avioane Stukas Anglo-americanii pregătesc o nouă acţiune de debarcare? Prin telefon de la corespondentul nostru din Serlin BERLIN 30 —in sursă militară germană aflăm că activitatea de recunoaştere a aviaţiei a stabilit existenţa unor importante concentrări de vapoare de transport inamice în Mediterana din următoarele trei puncte 1. In spaţiul răsăritean al Tunisiei şi în primul rând în portul Bizerta. 2. In apele Stefnei şi mai ales in portul Augusta. 3. In regiunea Oran. Concentrările de vapoare de transport şi de vase speciale de debarcare în Tunisia şi Sicilia fac să se creadă că în cercurile germane că anglo-americanii intenţionează să încerce debarcăi în Suadul Italia şi, în primul rând in peninsulele Calabria, şi în Apui. Ambele peninsule oferă, datorită caracterului lor natural, un teren de ajuns de puţin potrivit pentru operaţii militare importante, deoarece ele nu permit desfăşurarea unor forţe puternice, terenul lor carstic fiind tăiat continuu de văi adânci şi prăpăstioase. In Calabria este aproape imposibil să se instaleze aeroporturi, iar în Apulia aceasta este cu putinţă numai in câteva puncte din Sudul peninsulei. De aceea, cercurile militare germane socotesc că ambele aceste peninsule nu sunt potrivite pentru porni de aici războiul împotriva continentului european. Afară de aceasta, ambele peninsule pot fi zăvorâte la baza lor cu forțe relativ puțin importante, obligând inamicul să fixeze aici însemnate unităţi ofensive, cu un minimum de folos. Concentrările din regiunea Oran permit să se afirme atât pe baza numărului vaselor aflate în porturi cât şi după alte informaţii că numărul total al trupelor aflate acr atinge 300.000 de oameni. Destinaţia unei asemenea armate este probabil Corsica şi coasta sudică a Franţei. Asupra şanselor unei asemenea întreprinderi, cercurile germane refuză să se lase atrase în orice discuţie. Recunoaşterile germane au stabilit deasemeni că pe coastele sudice al Angliei sunt concentrate unităţi militare mai importante şi că în porturile Angliei de Sud au apărut numeroase vase de debarcare. S’ar putea deci aştepta şi din această parte acţiuni inamice Desigur că nu se poate încă şti exact în ce măsură aceste fapte reprezintă pregătiri serioase pentru noui operaţii de debarcare şi pentru noui întreprinderi anglo-americane şi dacă nu cumva ele, nu sunt decât manevre acoperitoare sau înşelătoare. Datorii prea mult uitate de MIRCEA V. PIENESCU Ori de câte ori încearcă cineva să introducă într’o problemă economică, elemente de natură socială sau naţională, i se aruncă epitetul — pejorativ bineînţeles — de teoretician, sau chiiar — şi atunci ironia este şi mai caustic administrată — pe acela de poet. Asta ca şi cum teoretician şi poet sunt de ruşine. Noi ne-am obişnuit cu acest mod de apreciere şi persistăm să amestecăm în discuţii „de afaceri" gânduri care lipsesc şi asta în dauna acelui interes general, atât de puţin înţeles şi atât de puţin luat în consideraţie. Un înalt sentiment de dreptate socială şi un imperativ politic care a înfrânt prie rezistenţă, au făcut ca la 1934 să se voteze legea pentru asanarea datoriilor agricole şi urbane. Agricultorii mari şi mici erau în situaţia de a nu mai putea să-şi plă - tească datoriile şi avutul lor putea fi expus la vânzare pentru despăgubirea creditorilor de tot felul. O clasă întreagă trăia sub ameninţare şi o întreagă ramură de producţie se vedea paralizată îrn menirea ei socială şi naţională. Forul competent a tăiat nodul gordian şi plugarii s-au văzut cu datoriile micşorate la puterea lor de plată. Plugarul care datora 100 mii lei, nu mai avea de plată decât 25 mii lei şi aceştia în 17 ani. Toate aceste măsuri nu s-au luat la întâmplare, ci au fost rezultate din calcule precise. Datoriile au fost contractate atunci când grâul era 120 mii lei vagonul şi trebuiau plătite atunci când plugarii nu mai luau decât 30.000 lei pe acelaş vagon de grâu. Băncile, deponenţii şi tezaurul public au fost puse la contribuţie exclusiv în favoarea plugarilor datori. Depunerile au îngheţat şi multe din fondurile care trebuiau să circule pe piaţă la fei. Cei şaptesprezece ani, trebuiau respectaţi şi plugarii nu mai puteau fi deranjaţi decât pentru a plăti ratele mici minuscule câteodată şi dobânda ajustată la un cuantum convenabil. Liniştea a revenit pe ogoare şi în casele plugăreşti. Şi a durat asta nouă ani, încheiaţi. In acest timp băncile, deponenţii şi toţi cei cari împrumutaseră pe plugari au stat şi stau cu banii închişi, aşteptând să treacă cei opt ani,, câţi au mai rămas. Asta le-a produs şi le produce lor şi pieţii, multe neajunsuri. Se întâmplă însă că lucrurile s’au schimbat mult faţă de ceea ce era în 1934. Vagonul de grâu a ajuns la 260 mii lei, oul la 10—12 lei, brânza peste 300 lei şi aşa mai departe. Toate aceste preţuri sunt în favoarea plugarilor oropsiţi de la 1934. Este oare nevoie să o spunem noi că un elementar simţ de solidaritate socială îi obligă să lichideze restul datoriilor pe care le mai au? Este vorba, câteodată, de câteva sute sau mii de lei. O găină, câteva ouă şi ceva-ceva din rodul ogoarelor şterge o datorie şi răsplătesc ceva din semnul de solidaritate de care au beneficiat, din plin la 1934. Aşteptăm gestul şi nu ne îndoim că va fi făcut. Cel ce semnează aceste rânduri cere un pic de ascultare de la plugari. Acest pic de ascultare, pe care îl cere, nu se întemeiază, însă, numai pe simţul datoriei şi a solidarităţii, ci şi pe cuminţi calcule, de bună gospodărie . Pentru datoriile reduse averea plugarului stă ipotecată şi deci fără întreaga libertate de a dispune de ea. Achitând, ştergi ipotecile şi cureţi averea de orice urmă de sărăcie şi necaz. Achitarea este astăzi o socoteală cum nu se poate mai bună. Ai făcut datoria când vindeai grâul cu 120000 lei. Ţi s'a redus cu 3 sferturi şi o plăteşti când iei pe grâu 260.000 lei. Asta înseamnă o nouă reducere mai mare ca cea dela 1934. De ce să nu foloseşti aceste împrejurări? Ştii ce va veni? Crezi că ,preţul va putea, să crească ,mereu? Dar dacă va scădea? Iată întrebări pe care trebue să le pui. In momentul de faţă datoria de 1000 lei făcută în anul 1930 şi devenită 250 lei în 1934, se plăteşte cu o sumă ce echivalează cam 31—32 lei de atunci, dacă ţinem socoteală că preţul grâului a crescut mai mult ca de 8 ori. Dacă şi asta este poezie, atunci hotărît lucru că nu mai ştim noi ce înseamnă o afacere bună! FIlRtlUE OAT OUE ALE IMESALM PREZAil Suveranul, Mareşalul Conducător şi Vice-preşedintele consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei. Sobra ceremonie dela • Schineta Ne aflăm la Schineta, moşia mareşalului Constantin Prezan. Conacul îmbrăcat in zăbrania de doliu stă copleşit de tristeţe. Bătrânul ostaş, stăpânul blând şi plin deosebită chibzuinţă, nu se va mai strecura prin alei, îndrumând cu bunătate pe cei din jur. Mareşalul Prezan, unul din marii şi vajnicii făuritori ai întregirii neamului nostru, nu mai este. Ţara recunoscătoare, prrin glasul Conducătorului Statului, a orânduit să se facă mareşalului dispărut, funeralii naţionale Mareşalul Prezan s’a născut în comuna Butimanu din judeţul Ilfov, în ziua de 27 ianuarie 1861. In 1880 pune tresa de sublocotenent, în 1892 este făcut maior, în 1901 colonel, în 1907 generali de brigadă, n 1914 de divizie, iar la 1 ianuarie 917 general de corp de armată. Şi-a desăvârşit studiile militare la ontainebleau şi în Germania. In războiul de întregire, datorită sebitelor sale calităţi ostăşeşti, i se încredinţează o sumă de posturi de ăspundere, iar în 1917 este numit el al Marelui Stat Major al armatei. Mai târziu, capătă chiar comanda întregii armate, pe care o duce la deplină izbândă. In calitatea sa de comandant al regimentului 7 Prahova, numărul 35, regiment ce-i poartă azi numele,, de cmandant al brigăzii 12 infanterie de comandant al diviziei a şaptea, a erpului IV armată, ori al întregei rmate, Mareşalul Prezan şi-a făcut cu prisosinţă datoria, iar meritele ce au încununat fruntea şi laudele neprecupeţite ale întregei naţii, s’au topit în rangul de mareşal, la care fost înălţat in anul 1930, ca un prinos de recunoştinţă din partea ţării. In ultima vreme mareşalul îşi presimţea moartea. Şi-a ales singur locul gropniţei de veci în mijlocul naturii, la cei trei stejari şi când de curând preoţii satului trebuia să plece ca misionar, l-a reţinut spunându-i că întâi să-l înmormânteze, fiindcă i-a sosit sfârşitid, şi apoi să împlinească vrerile ţării. Trupul neînsufleţit a fost aşezat pe catafalc, în odaia cea mare a casei noui. Un sicriu simplu de lemn, m-a făşurat în tricolorul ţării, iar deasupra, casca, spada şi bastonul de mareşal. Conacul e aşezat pe creasta ■ unui deal în mijlocul unei păduri intro minunată poziţie. M. S. Regele, Mareşalul Conducător, d. prof. Mihai Anitonescu şi ceilalţi slujbei religioase demnitari în timpul Ultimul salut dii dimineaţă, la Schineta, lângă Vaslui au avut loc funeraliile naţionale ale Mareşalului Constantin Prezan, într’un cadru de ostăşească sobrietate. Două zile, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale marelui dispărut a odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde acum avea două luni preoţii au slujit prohodul tovarăşei sale de viaţă. In faţa conacului pâlcuri de săteni în albe straie câmpeneşti aşteaptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul sicriului înveşmântat în flamura tricoloră cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul“, în frunte cu generalul Manai. In faţa casei împresurată de verdeaţă, regimentele ţării şi-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt , 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispărut. De dimineaţă, Luni, Episcopul Huşilor slujeşte o scurtă rugăciune, asistat numai de preotul satului, potrivit ultimilor dorinţe ale defunctului. Sicriul este apoi scos afară şi aşezat pe catafalcul înălţat sub cerul liber, în mijlocul drapelelor şi al ostaşilor din regimentul 7 infanterie Nr 25 „Mareşal Prezan”. ( Sosirea Suveranului a mareşalului Conducător şi a guvernului La ora 9 dimineaţa, soseşte în gara Băceşti un tren special din care coboară d. Mareşal I. Antonescu, Conducătorul Statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de miniştri, g-ral Pantazi, ministrul apărării naţionale, C. Vasiliu, ministru subsecretar de Stat la interne, colonel Davidescu, şeful cabinetului militar al Conducătorului, lt. col. Eugen Niculescu, adjutant al d-lui Mareşal, şi suita militară în frunte cu d-nii: maior Catcanescu, comandor Deveselu şi căp. Zilişteanu. Compania de onoare dă onorul, comandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în cadenţele Imnului Regal, poposeşte în gară (front vnuara în pag. V dl