Curentul, septembrie 1943 (Anul 16, nr. 5582-5611)

1943-09-01 / nr. 5582

8 (8 pagini) IN­FORMAŢII! IMI • Rugăm unităţile mi­litare şi familiile ostaşi­­lor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai tr­i­mită bani pentru anun­ţurile mortuare ale eroi­lor, ziarul „Curentul“ in­ţelegând să publice gra­tuit astfel de texte. O Io Monitorul Of­cial No. din 30 August 1943 a apărut tabloul me­dicilor cu o vechime de peste 20 ani de servicii şi care au desfăşurat activitate excepţională, contribu­nd pr­e munca lor la progresul institu­ţiei sau serviciului la care lucrează , se acordă gradaţie de merit.­­ Se autoriza Creditul judeţean şi comunal să contracteze la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni, un îm­prumut de 300 milioane lei, rambur­sabil in 10 ani, cu o dobândă de 4 ju­­mătate pe an, care va servi la acor­dări de credite diferitelor unităţi ad­ministrative locale şi exploatări co­muna­le, pentru constricţiuni produc­tive şi de folos obştesc. Împrumutul va fi garantat cu obli­­gaţiuni emise de Creditul judeţean fi comunal de 5 la sută, în valoare no­minală de lei 390 milioane, a căror valoare reală calculată la cursul ofi­cial reprezintă echivalentul împru­mutului. • D. dr. Petriu C. Valeriu se nu­meşte medic secundar la secţia,de ra­diologie de la spitalul Piatra Neamţ. •­ La liceul de Construcţii civile şi edilitare din B-dul Reg. Maria Nr. 24 Bucureşti, se fac înscrierii în fiecare zi între orele 8—12 pentru examenul de admitere în clasele l-a şi V-a. La examenul de admitere pentru clasa l-a, se primesc absolvenţi a 4 clase primare­­ La examenul de admitere pentru clasa V-a, se primesc absolvenţi ai gimnaziului sau ai unei şcoli simi­lare, înscrierile ţin până Marţi 14 Sep­tembrie 1943. Informaţiuni la secretariatul liceu­lui, între orele 8—12. # Colaboratorul nostru prof Alex. Bogdan aduce prin tipărirea unor ex­celente manuale de Instrucţie civică şi Drept constituţional o serioasă con­tribuţie la educaţia cetăţenească a elevilor şcoedei noastre secundare. Direcţiunea şcoalei din ucenici Nr. 3 Automobilişti din B­ucureşti, B-dul Regele Mihai I Ntr. 5, aduce la cunoştinţa întreprinderilor şi d-lor patroni automobilişti că, în confor­mitate cu legea, sunt obligaţi să-şi înscrie ucenicii automobilişti numai la această şcoală, cunoscând că în caz contra vor suferi rigorile legii. Înscrierile se fac zilnic în orele 17—19 Examenele de corigenţi se vor ţine între 1 şi 15 Septembrie ort. • Comisia centrală de recrutare, roagă a publica urmatoarele : Conform aparenţiunei între Guvernul Regal şi Guvernul Reichnlm­ German, relativ la Înrolarea în armata germană a emigranţilor ruşi şi ucrainieni pose­sori de paşapoarte „Dr. Nansen“, emigranţilor fără naţionalitate, a mi­noritarilor ruşi şi ucrainieni aliaţi pe teritoriul român precum şi a foştilor ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din vechea armată nisă şi armatele albe ale ge­neralilor Denichin şi Vranghel care a«' tn almon­te se găsesc In teritoriile ad­ministrate de Statul Român, se aduce la cunoştinţă celor ce intră In catego­riile de mai sus, că recrutarea acestora se va face la reşedinţa cerc­urilor teri­toriale aliate In capitalele de judet în­cepând dela 1 Septembrie 1943. • In cultul de conferinţe, organi­zat de Asociaţia generală a oltenilor pe anul In curs, —­ va conferenţia, Duminică 5 Septembrie a. a, orele 11 dimineaţa, în sala, Dales — Domnul docent universitar ,dr. M. Canicule­­scu, tratând inportanta problemă : „Şcoli de grad universitar pentru Oltenia", Intrarea liberă. • Direcţiunea cursului profesional de u­cenici nr. 8, croitori anunţă pe domnii patroni croitori că sunt obligaţi să-şi înscrie ucenicii la şcoală, în str. Matei Basanatu nr. 30 (Şcoala primară). înscrierile au loc zilnic, la Cancelaria şcolii, între orele 16-20. Examenele de corigenţă, amânări şi absolvenţă vor avea loc în zilele de 11, 13 şi 14 Septembrie, orele 16-20. LICEUL „Principele Carol“ CALEA DOROBANŢI 32 BUCUREŞTI înscrierii şi reinserted zilnic. — 505 — 6 Se primeşte demisiunea din pos­tul de director al seminarului din Ga­laţi a prea cucernicului preot profesor C .Todirescu. • P. G. preot Porcescu Scarlat, pro­fesor titular la seminarul din Roman, se numeşte director al seminarului din Galaţi, în locul P. C. preot C. Todi­rescu. • D. profesor Vintilă Mihăilescu, directorul învăţămnntului superior, se deleagă secretar general al depar­tamentului, în locul d-lui profesor Napoleon N. Creţu, demisionat. • Se înfiinţează, pe lângă direc­ţiunea­ produselor nemonopolizate, ser­viciul producţiei şi colectării ţuicii, care se va ocupa cu: adunarea elementelor informative cu privire la situaţia re­coltei , fructelor, producţiei vinului şi rachiurilor şi a preţurilor acestor pro­duse; cumpărarea ţuicii de la producă­tor; înfiinţarea de centre proprii pen­tru fabricarea ţuicii. • D. Bucur Cojocari a fost numit din nou în postul de mijlocitor autori­zat pe lângă oborul de cereale Cons­tanţa, jud. Constanţa. • D. Simion Leahu, prim preşe­dinte al tribunalului Iaşi, se desemnea­ză cu prezidarea comisiunii locale de disciplină C. F. R. Iaşi, pe termen de 2 ani, în locul d-lui Aurelian Apostu, înaintat consilier de Curte de Apel. • D. avocat Emil Sgoanţă, se nu­meşte membru in comisiunea interi­mară a baroului avocaţilor din jude­ţul Dolj,­­ în locul avocatului Ştefan Predoiu, decedat.­­ Comisia de examinare a căpita­nilor, promoţiile: 1925, 1926, 1927 şi 1928, din armata de uscat, care n’au stagiul pe front şi au absolvit cursul de informare la centrele de instrucţie ale armelor ,se compune din : 1. Preşedinte: general de divizie Gheorghe Radu ; 2. Mem­bru perma­­­nent pentru toate armele şi serviciile : colonel Zlotesiau Mihail, şeful de Stat major al direcţiei superioare a învă­ţământului militar. •­ Direcţiunea şcoalei normale „Pia Brătianu” aduce la cunoştinţa d-ne­­lor profesoare titulare, detaşate şi u­­tilizate, să se prezin­te la şcoală Miercuri 1 Septembrie ora 9 diminea­ţa în vederea lucrărilor din început de an şcolar. Examenul pentru ocuparea locurilor v­acante la pala de subofițeri ac­ivi Examenul pentru ocuparea locurilor vacante la Şcoala de subofiţeri teh­nici auto şi secţia submaiştri militari mecanici auto, va avea loc la data de 10 Septembrie 1943, în localul Şcoalei de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto (calea Griviţei, Bu­cureşti). La examenul de admitere în Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto, se pot înscrie­­ gra­dele inferioare în activitate din orice armă din contingentele: 1940, 1941, 1942, 1943, 1944 precum şi voluntarii din aceste contingente de la unităţile şi formaţiunile aflate în prezent la Vest de Bug. Ţinând seamă de rolul important al subofiţerilor în cadrul armatei, d-nii comandanţi de unităţi sunt obligaţi a depune o deosebită atenţiune în ale­gerea elementelor ce vor trimite pen­tru dpunerea examenului de intrare în Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto. Voluntarii dela vatră între 18—20 ani. Condiţiuni de admitere. Vârsta. Gradele inferioare din conting. 1940, tarii din aceste contingente) nu vor 1941, 1942, 1943, 1944 (inclusiv vorun­­depăşi vârsta de 25 de ani la data de 31 Decembrie 1943 . Voluntarii de la vatră vor avea între 18 ani (mini­mum) şi 20 de ani maximum împliniţi în cursul anului 1943 (1 Ianuarie—31 Decembrie 1943). Studii: clase primare. Acte. Cererile candidaţilor­­vor fi înain­tate prin unităţile respective direct la Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri militari mecanici auto (calea Griviţei, Bucureşti), cel mai târziu până la data de 1 Septem­brie 1943, însoţită de următoarele acte : Certificatul de naţionalitate eliberat de primăria respectivă; Certificatul de sănătate eliberat de medicul unităţii la data plecării la şcoală. Pentru voluntarii de la vatră certi­ficatul de sănătate nu este necesar, înlocuindu-se prin vizita medicală de la şcoală; Certificatul de naştere: Certificatul de studii; Certificatul că nu este căsătorit, eliberat de primă­rie ; Certificatul de moralitate elibe­rat de primăria respectivă cu dată recentă (numai pentru voluntarii de la vatră) ; Copie de pe foaia matricolă pentru candidaţii şi voluntarii în ter­men ; Angajamentul autentificat de judecătorie prin care candidatul se o­­bligă a servi în aramtă 6 ani ; Con­simţământul părinţilor pentru candi­daţii de la vatră; Certificatul de ori­gine etnică. Candidaţii pentru secţia de submai­­ştri militari auto, în afară de condi­­ţiunile prevăzute mai sus, vor trebui să îndeplinească : Cei proveniţi din contingentele: 1940, 1941, 1942, 1943 şi 1944 precum şi voluntarii acestor contingente : Să aibă cel mult 28 de ani la data de 31 Decembrie 1943; Să fie absol­venţi a unei şcoli tehnice industriale de gradul I sau II sau să posede carte de lucrător, dovedind că au lu­­at cel puţin 2 ani într’una din specialităţile: ajustaj şi montaj, sudură, strungărie, electro-mecanică, lăcătuşerie şi vulca­­nizare. Voluntarii dela vatră : Să aibă minimum 18 ani şi maxi­mum 20 de ani împlini­ţi în tot cursul anului 1943 (1 Ianuarie 1943—31 De­cembrie 1943) ; Să aibă certificatul de absolvire a şcolilor de ucenici indus­triali sau dovadă legalizată cum că au lucrat 4 ani consecutivi în ateliere mecanice de specialitate: ajustaj, mon­taj, sudură strungărie, electro­meca­­nică, lăcătuşerie şi vulcanizare. Cei ce nu vor putea procura actele complete şi la timp se vor prezenta numai cu angajamentul (propunerea şi copia de pe foaia matricolă pentru ostaşii în termen), consimţământul părinţilor şi angajamentul,­­pentru voluntarii de la vatră, urmând ca res­tul artelor să fie completate ulterior prin grija şcoalei cel mai târziu până la data de 1 Februarie 1944, urmând ca cei ce nu se pot procura până la această dată, să fie eliminaţi din şcoală. ------oxoxoxox tb xoxoxoxo-----­ m i­n im ii te felinului t­el Miori* ten­ iriomie te M iii mir Ir in Bucureşti Următoarele candidate, reuşite la proba scrisă de la examenul de de­­finitivat se vor prezenta, pentru pro­bele orale şi de practică pedagogică, în seriile­ şi la datele arătate mai jos: IN ZILELE DE 20 şi 21 SEP­TEMBRIE : Municipiul Bucureşti: Anastasiu Cristna, Constantinescu Aure­a, La­­zăr Margareta; judeţul Ilfov: Cio­­cârtău Matilda, Ferhat Zoe, Mateescu Iiinca, Rădulescu-Sârbu Florica, Spi­­rescu Maria, Radu Maria ; judeţul Muscel: Năstase Filofteia, Popescu Aurelia ; judeţul Dămboviţa: Ghe­­rasi­m Stana, Horeji Violeta, Marin Elena, Stanciu Axenia ; judeţul Ialo­miţa : Băeţelu Areta, Dobrescu Ele­na, Ioan Ana, Osiac Eugenia; jude­ţul Putna : Motrescu Alexandrina. IN ZILELE DE 22 şi 23 SEPT. : Judeţul Vlaşca: Florea Maria, Ni­­colae Fiorica, Tunaru Ioana ; judeţul Prahova: Barbat Maria, Breazu Eli­sabeta, Chivulescu Ana, Costin Ana, Ioniţă Laura, Popescu Maria, Tăna­­se Victoria, Voicu Matilda, Vasilescu Vochiţa ; judeţul Braşov: Chirea Ma­ria, Nema Ana ; judeţul Buzău : Mo­­canu Profira, Stancu Maria; judeţul Constanţa: Antohi Claudia, Bujilă Maria, Călin Maria, Capagea E­ena. IN ZILELE DE 24 şi 25 SEPT. , Judeţul Constanţa: Hamza Virgi­nia, Martică Maria, Mihai Teodora, Stoica Safta, Călin Alexandrina, Cos­tache Elisabeta ; judeţul Teleorman : Baltag Aurelia; judeţul Olt: Iones­­cu Eufimia; judeţul Vâlcea: Botez Elena ; judeţul Romanaţi: Nicola E­­caterina, Vasvan Emilia; judeţul Dolj: Săvescu Florica; judeţul Me­­hedi­nţi : Tocilă Virginia; judeţul Severin: Surdu Florica; judeţul C­a­­raş: Almnaru Maria, Buteanu Viori­ca ; judeţul Timiş: Doboş Letiţia, Filip Virginia, Golcea Maria, Geor­­gescu Ileana. IN ZILELE DE 26 şi 27 SEPT. : Judeţul Timiş: Soic Lucreţia, Mu­reşanu Livia, pantea Rozalia; jude­ţul Arad: Bartoş Georg­ia, Erdei Te­rezia Lazăr Livia, Lahmatu Pela­­ghia, Ţirlea Lucreţia, Voicu Veturia; jud. Bihor: Perneş Aurelia, Raflu Justina, Samoilă Maria, Tică Lucia ; jud. Turda: Gărduş Viorica, Matei Elena, Orian Maria, Pop Surdea Vic­toria, Pop Emilia, Popa Victoria, Vlad Paraschiva. IN ZILELE DE 28 şi 29 SEPT. : Judeţul Alba: Bâsca Nistor Ana, Fumaru Elena; jud. Tr. Mică , Călu­­şeriu Paraschiva, Gherache Victoria, Simion Filofteia; jud. Tr. Mare , Bască Florica, Diaconescu Ioana, Gavrilescu Ecaterina, Munteanu Ro­zalia, Negulescu Vasil.Nica, Popa Ma­ria, Radu Letiţia, Suciu Fiorica ; jud. Hunedoara , Dumitrescu Margareta, Juncu Elena, Nica Paula, Doniga El­vira, Popa Ana, Rusu Ana, Ulea A­­lexandrina. IN ZILELE DE 30 SEPT. şi 1 OCT. : Judeţul Sibiu : Luţescu Maria, So­­fariu Adriana; jud. Făgăraş: Gorun Paraschiva ; jud. Bacău : Dumitrescu Elisabeta ; jud. Cahul: Gligor Sma­­randa ; jud. Bălţi: Lemne Constanţa Candidatele sunt obligate să se prezinte în zilele şi cu seriile în care au fost repartizate ; contrariu vor fi considerate absente nemotivat de la examen. Candidatele care au lipsit motivat de la proba scrisă şi care se încadrea­ză în dispoziţiile Ministerului (au fost reţinute la cursurile de pregă­tire pentru activitatea extraşcolară) se vor prezenta pentru trecerea tutu­ror probelor, în zilele de 30 Septem­brie şi 1 Octomvrie. Şase contrabandişti de cai expuşi în lanţuri în centrul Timişoarei TIMIŞOARA, 30. — Din ordin su­perior pe scara principală a teatru­lui naţional din oraşul nostru au fost expuşi azi înainte de amiază în lan­ţuri şase indivizi originari d­in comu­na Comloşul Mic-Timiş Torontal cari au fost arestaţi de către autorităţile de pe frontiera româno-iugoslavă în timp ce treceau prin contrabandă mai mulţi cai în Banatul fost iugoslav. Imediat după arestare, cei şase contrabandişti au fost înaintaţi par­chetului militar local care concomi­tent cu cercetările întreprinse a pri­mit dispoziţie de la forurile supe­rioare ca să expună pe timp de cinci zile pe cei şase arestaţi în piaţa pu­blică a Timişoarei. In consecinţă parchetul militar a predat în zorii zilei de astăzi Ches­turii de Poliţie pe cei şase contra­bandişti şi astfel sub pază poliţie­nească și în lanțuri ei sunt expuși marelui public la locul amintit. Curentul Anul XVI, No. 5582, Miercuri, 1 Septembrie 1943 IA ZI I II I« S'mi împlinit zilele trecute, treizeci şi rinei de ani de când ome­nirea a trăit o minune ce avea sa fie atât de plină de Urmări, nici bă­nuite măcar, atunci. Lângă oraşul Calais, aproape de ţărmul Mânecii, doi oameni scrutau necontenit cerul pândind Încetarea vântului şi înseninarea ce intârziau. Erau aviatorii Latham şi marchizul de Lambert. Iată că pe acel aerodrom primitiv şi improvizat. Îşi face apariţia un om cu mustaţă mare, sprijinit într'o cârje şi un baston, cu un picior bandajat, abia atingând pământul. Era Blériot, care cu o săptă­mână înainte, sburase pe „aeroplanul" său, timp de 47 minute. Pentru a nu Întrerupe aceasta uluitoare performanţă, temerarul aviator nu voise sâ aterizeze, deşi tubul de scăpare al gazelor dela motor ,aproape În­roşit, îi trigea carnea piciorului stâng, pricinuindu-i o arsură de gradul al treilea şi, consecutiv, un flegmon care ameninţa sâ se agraveze. Acum, In cârje, voia sâ traverseze Canalul Mânerii cu aeroplanul sâu, a cărui siluetă e cunoscută de bucureştenii cari l-au văzut sburând cu el, un om mai târziu, la Hipodrom. Cei trei aviatori, deşi prieteni, se spionau reciproc, fiecare voind sâ fure cea mai bună decolare. Câteva zile au stat pe aerodrom, Înfriguraţi In aşteptarea dimineţii ideale pentru Îndrăzneţul sbor. Veni, în sfârşit şi mult dorita cMpoi. Zorile Încă nu mijiseră bine, când Anzani, constructorul motoraşului de 25 cai putere, cu care era echipat aeroplanul, scula pe toată lumea cu locuri de revolver. Aparatul e desvelit de mușamaua care îl acoperea și motorul . Încercat , foarte calm, Blériot se sula în carlingă, având pe cap h­ol­­­moșul său „passe-montagne”, în timp ce paznicul câmpului, nu câmase, doar cu chipiu In cap, reprezenta autoritatea— La orele 4.41, aeroplanul Isl ia sboruL Sn pârâltul de motocicletă al motorașului... La vre­o douăzeci de metri deasupra valurilor, apara­tul sboarâ cu viteza extraordinară de peste cinci­zeci de kilometri pe oră, întrecând torpiloarele de escortă de sub ei Aeroplanul aterizează pe faleza de la Douvres. Vameşul englez era foarte emoţionat şi încurcat. Nimeni nu debarcase în Anglia până a­­­tunci... din aer. După matură chibzuinţă, el scrise în procesul verbal încheiat: „Căpitanul vasului, denumit Monoplan, nu fusese atins la bord. In timpul călătoriei, de boale contagioase cari ar necesita ca­­­rantina vasului, deci, fiind lăsat liber sâ-și continue călătoria". Ce mai rămăsese imposibil pentru om, de vreme ce văzduhul fusese cucerit î O nemăsurată speranță, se născuse în omenire. Ari­pele lui Blériot sfărâmase barierele dintre naţiuni şi, la bursa valorilor omeneşti, acţiunile Pârii crescură vertiginos. Dar vai ! După treizeci şi uinei de ani — abia o generaţie minunatul Instrument visat în slujba păcii, e azi înspăimântătoarea unealtă a morţii. „ ___ _ „Pasărea de fier, sburând prin aer şi ţipând hui hui­­ — cum a proorocit-o loan In Apocalipsul său, s'a Întors, monstru înfricoşetor, împotriva creatorului sâu, ucigându-i copiii, risipindu-i căminul, nâruin­­du-i bisericile şi palatele în care îşi păstra cele mai de preţ comori ale Inteligenţii sale... Când va putea iarăş omul să audă fără spaimă vuetul avionului In văzduh, fără ca noaptea şi pustiul sâ se lase peste oraşe, iară ca el, stăpânul, sâ se ascundă in caverne adânci, de groaza morţii ?... A Pomescu Conferinţa d-lui George Sbârcea despre„Trei ani de viaţă culturală românească în Transilvania de Nord" Vorbind la Universitatea Radio des­pre viaţa culturala a Românilor din Transilvania de Nord, d. George Sbâr­­cea, cunoscutul gazetar şi publicist ar­delean, redactor politic al ziarului „Cu­rentul", a făcut un scurt bilanţ al ma­nifestărilor literare şi artistice ale fra­ţilor de dincolo, de la arbitrajul de la Viena până astăzi. „In trecut ca şi astăzi, — a spus d. George Sbârcea — Românii din Ar­deal n’au avut decât două refugii : bi­serica şi gazeta. Amândouă aveau uşile permanent deschise pentru cei mulţi şi dacă preoţii coborau uneori de la înăl­ţimea amvonului pe pământ, făcând politică, apoi nu odată foile ardelene se ridicau până la culmi de credinţă fanatică, propovăduind neclintitate În­credere în dreptate. Astăzi, risipirea de energie din cămăruţele umbroase ale „Tribunei Ardealului" din Cluj, te în­duioşează !... Din toate colţurile pro­vinciei sosesc zilnic ştiri, scrisori cu­prinzând suferinţa bietei ţărănimi greu încercate de război şi Înstrăinare, su­gestii trimise de dascăli şi preoţi, pen­tru Îmbunătăţirea traiului cărturărimii române. Redactorii gazetei nu cunosc odihnă. Ceea ce fac ei la Cluj, este mai mult decât gazetărie. E misiona­rism şi sacrificiu pentru un ideal. Caută să dea fiecărui număr din ziar o cât mai aleasă haină tipografică, a­­lături de un cuprins din care mai nici­odată nu lipseşte literatura de bună calitate. Tipăresc în fiecare lună o carte, fie tratând o figură de altădată a Transilvaniei luptătoare, fie cuprin­zând proză sau versuri de-ale tineri­lor, grupaţi în jurul „Tribunei Ardea­lului" ca nişte ostaşi în jurul tricolo­rului. D. George Sbârcea a insistat apoi în parte asupra volumelor editate de E. R. A. N., din iniţiativa d-lui profesor Emil Haţieganu, asupra expoziţiei pictorilor români ardeleni şi a tuturor manifes­tărilor cărturăreşti din ultimii trei ani, încheindu-şi astfel conferinţa : „Nu caut o tălmăcire bogatei efer­vescente, ce caracterizează ultimii trei ani de viaţă românească în Transil­vania de Nord. De câte ori libertatea de exprimare a unui popor, este în­găduită de evenimente, conştiinţele si­luite apelează la artă şi literatură, la intermediul poeziei şi al plasticei. Su­fletul românesc nu se lasă intimidat de întâmplări potrivnice Când istoria nu-i este prietenă, reînvie glasuri din morminte, se îndreaptă către aminti­rile din trecut, ştiind că avem nevoe nu numai de puterile prezente, pentru a trece peste puntea clătinată a în­străinării. Când pumnii se ascund în­dârjiţi în buzunarele sumanelor, Ro­mânul apelează la slovă şi la mân­gâierile ei. Oamenii aceia, din codrii Ardealului, din satele sărace şi orăşe­lele eparhiale, cunosc darurile unifi­catoare ale cărţii, aceşti cel mai bun prieten al singuraticio­r, şi se folosesc de ea în toate împrejurările — după cum lămureşte „Tribuna Ardealului" —­­„în limitele posibilului..." „Iată de ce, cei trei ani de activitate culturală românească din Transilvania de Nord, se închee cu un bilanţ care îngădue tuturor cele mai optimiste speranțe de viitor". ASTA SEARA ora 7,30 precis PREMIERA ITEATRUL COMEDIA­­D­r. Sică Alexan­dr­escu_______ T­OPAZE comedie în 4 acte de Marcel Pagnol Regia SICA ALEXANDRESCU VASILIU BIRLIC - PUIA IONESCU Angela Mateescu, Eugenia Rădulescu, Eugenia Bammé, Coty Hociung, George Voinescu, Gh. Soare, C. Irod, St. Decu, G. Pot­coavă, I. Viforanu IONEL TARANU și ION TALIANU Cronica dramatică TEATRUL DE ARTA COLO­RADO: „Cântecul lebe­dei", comedie în trei ac­te de Ernst Enderline. După spectacolul inaugural cu „Ar­­lechinada” celor opt autori — dintre cari fiind unul, a trebuit să ne abţi­nem de la cronică — spectacol care a mărturisit, cu realizări parţiale noble­ţea eforturilor artistice ale domnului Ion An­es­tiu . Teatrul Colorado şi-a deschis acum stagiunea de toamnă, îm­brăţişând un gen mai obişnuit deci mai accesibil publicului. „Arlechinada“ aparţinea generic „teatrului de artă’’ şi acest lucru n’a fost bine înţeles, formula fiind socotită de unii ca un calificativ sfidător, pe care teatrul şi-l acorda singur, „Tea­trul de artă”, aşa cum a fost conceput de cei ce l-au creiat în străinătate. E un gen în sine, care n’are analogie de­cât cu ooazia pură. Cu alte cuvinte, n’are scop, ci doar expresie Şi nu ur­măreşte altceva decât redarea, cât mai plastică, a unei expresii estetice, spi­rituale sau afective. Vina că la noi n’a reuşit, cu toate cele câteva momente de adevărată biruinţă spectaculară, tre­buie împărţită între organizatori­i cari au vrut să depăşească forţa de cre­aţie unitară a unui singur cap și, prin con­cesiuni, au parvenit la inegalitate — și public, care în general se­­ lasă prea mult rugat, să priceapă lucrurile la cari nu poate ajunge numai cu instinctul. Oricum ar fi, deocamdată Teatrul Co­lorado întinde publicului o mână mai familiară Comedia lui Enderline are o actua­litate permanentă, redată cu mijloace şi aspecte moderne. Se ştie că, după tre­cutul război mondial, atât bărbaţii, cât mai ales femeile, au întinerit ca prin farmec. Operaţia a avut şi efecte sufle­teşti, atât e de adevărat că moda jos că un rol important în evoluţiile, sau revoluţiile genului omenesc îmbrăcă­mintea, libertatea, higiena, silueta, coafura, au mutat vârsta critică a fe­meii de la 30, la 40 de ani — şi ceea ce nu poate face natura împotriva crizei fiziologice femenine, a făcut moda îm­potriva deciziei balzaciene. Scriitorii de după războiul citat au observat această transformare şi, confirmând-o ,au aju­tat­ femeile să mai întinerească cu un an. Unele au reţinut chiar că operaţia în sine poate fi şi mai elastică. Autorul „Cântecului lebedei” urmă­reşte, fără pretenţiile unei analize am­ple, aspectele sufleteşti ale unei femei — Olivia Brandt — ajunsă la această nouă vârstă critică. Problema nu e a­­dâncită şi nici dramatizată — ca de pil­dă la Denys Amiei în „La femme en fleur” — dar e prezentată fără uşură­tatea lucrurilor superficiale şi intere­sează prin faţetele în cari se pot oglin­di, nemângâiate semnele noastre contem­poran. Mai mult conversativă decât dinami­că, piesa lui Enderline nu trăeşte prin conflicte, ci prin replică — o replică justă, delicată, adesea subtilă şi spiri­tuală. Autorul nu ironizează, dar ob­servă cu un surâs fin, în care ghiceşti o­­son­teţă bărbătească, disc­etă şi elegan­­ă. Jucând-o, Teatrul Colorado îşi dove­deşte — prin directorul lui artistic, domnul Ion Anestin — o înclinare fă­­ţ­ească spre distincţie In câteva fraze, pentru curioşi, Olivia Brandt, care e măritată cu un om ple­cat departe şi iubită de altul, care e a­­proape dar nu se observă, fiindcă Georg are 50 de ani — se îndrăgosteşte de un tânăr proviniciat (Stei), pe care nn cucereşte prin mondenitate. Pentru a-i părea cât mai tâ­nără se foloseşte de întreg arsenalul înfrumseţărilor moderne : cosmetice masagii, cataplasme, gimnastică, regim. Toate merg bine, până ce Stef întâlneş­te în casa ei pe trimisa Institutului da înfrumseţare, d-ra Müller. Tinereţea a­­cesteia atrage pe Stef şi Olivia înţelege că dragostea ei a fost „cântecul lebe­dei”­ , deşi lebăda cântă o singură dată, înainte da a muri — pe când Olivia, ca să-i dăm ce e al ei, mai cântase în via­ţă. Cum a rămas şi fără Georg, se re­semnează împreună cu prietena ei Fe­­dith (care avusese şi ea un moment de scrânteală lebedească) şi amândouă re­vin la plăcerile vârstei, când n’ai co­pii şi ai în schimb stomac : se pun pe mâncare, în dispreţul siluetei, care nuă­posta lupta decât trecător împotriva na­turii dar am văzut un spectacol atât de frumos montat ca această cor­ed,» două interioare de un gust ales, în care ochii se încântă de mobile de stil şi de o armonie de culori toate construite, selectate şi combinate de marele talent al domnului Ion Anestin. Îa teatrul domniei-sale, interpreţii au primit in­dicaţii admirabile şi inteligenţa regizo­rală şi-a atins din plin scopul. O adevărată surpriză — şi realmente plăcută — e d-ne Maud Mary Intra­rea ă-salie un teatru — după ce am pre­ţuit-o acum câţiva ani în revistă — e foarte bine venită o femeie frumoasă, cochetă şi distinsă. Acestor atribute fi­reşti, li se mai adaogă şi talentul. Un talent sigur şi o frumoasă inteligenţă a nuanţelor, încă puţin meşteşug şi avem o actriţă de primul ordin. A jucat pe Olivia, aşa cum reiese din elogiile sin­cere cu cari o apaludăm D-na Lilly Popovici a adus, un Edith tot farmecul d-sale, acel amestec de bunătate şi humor, acea candoare pe care o respira jocul d-sale ,în care iro­nia se strecoară dulce, printre vorbe blajine şi înţepături discret* D-na Suzana Policrat a redat, cu acea pasiune deschisă pe care o pune in orice joacă — și cu un talent pe care­­ l-am recunoscut din anii de Conser­vator — un tip insuportabil de femeie­­crampon (Blanche Cory) pe care a reu­șit, în adevăr să-l așeze pe nervii spec­tatorilor. Ceea ce înseamnă că a reuşit complet D-şoara Corina Constantinescu a ju­cat cu gingăşie — cu gingăia vârstei şi cu sinceritatea unui talent proaspăt şi autentic — pe d-ra Müller. încă o surpriză e Teatrului Colorado, e­d. Kiki Brezeanu, actor foarte tâ­năr — nici nu ştim dacă a terminat Conservatorul, sau dacă a avut vre­odată poftă să-l facă — şi care apare în Stef. Figura expresivă, ochi lumi­noşi, zâmbet inteligent, d. Kiki Bre­­zeanu atrage deja primele replici, dove­dind primul lucru important între în­suşirile d-sale : că trece imediat rampa Celelalte, în devenire, d­ar sigure Intr’o servitoare ,apare d-soara Geta Cibolini. L-am lăsat la urma pe d. C. Antoniu, care joacă pe Georg. D-sa a ajuns la acel punct inghat al carierei (să nu se creadă însă că e vârsta critică — ci" tocmai dimpotrivă), când cronicarul nu mai are nevoe să spună decât, atât: „Joacă şi Costache Antoniu".. şi lumea aleargă să-l vadă. Nu vă menajaţi picioarele Dacă vă plac lucrurile de gust, teatrul bun şi curat — fără pretenţii geniale, dar de calitate — duceţi-vă la Colorado A­­ceasta nu e o reclamă plătită, ci un în­demn folositor. Mircea Ştefânescu A apărut in ediţie nouă nstructia civică de CONSTANTIN KI­­RIŢESCU, pentru el. I­V-n secundară. Edi­­tura „Cartea Romă­nească“ — 30075 — Conferinţă Sâmbătă 26 August a. c. d. lt.-colonel Vitzu Ioan, în cadrul de activitate al Asociaţiei Scriitorilor Militari Români, a vorbit despre : „Moralul ca factor ho­­tărîtor al războiului" în sala festivă a Colegiului Naţional Militar „Nic. Fili- I­pescu” din Predeal. I ntjai Inaugurarea expoziţiei de moda Duminici dimineaţa a avut loc în sălile Mettody palatul Aro inaugurarea expoaitâri de modă „Viena deschide porţile“... Tntr’i­n cadru adecvat şi într’um me­diu interesat Îndeaproape de astfel de manifestaţi­uni, casa .,Gilwa-import" din Sibiu, şi-a produs colecţia de mo­dele în, mare parte aduse direct din Viena, iar altele creaţii proprii ale ca­sei. Câteva cuvinte introductive, au a­­rătat sensul şi însemnătatea unei astfel de producţiuni, care tinde să îmbină armonios utilul şi frumosul, introducând linii« artistică nu numai în creaţiunea veştmintelor, ci şi în prezentarea lor. Prin două porţi aurite deschise larg, în ritmul muzicei, a început defilarea: rochii de dimineaţă rochii sport, rochii de după amiază şi de seară, capoate, lengerie blănuri şi mantouri de toam­nă şi iarnă. Hainele purtate cu graţie, s’au relevat şi mai mult prin eleganţa şi farmecul manechinelor : d-na Anastasescu, bine cunoscută pentru silueta dumneaei s’a remarcat prin eleganţa şi surâsul ei comunicativ ; s’a remarcat apoi o tânără Vieneză, de o perfectă şi armonioasă­­obrietate, căreia orice gen şi orice linie ii împineşte farmecul. Printre rochiile de stofă — toate de­altfel reuşite — au plăcut in special o rochie pepitte combinat cu stofă gris şi alta pepitte verde cu cordon de piele verde. Elegantă şi sobră apoi, o rochie galbenă, clasică, simplă şi cu multă graţie. Câteva rochii tinereşti aducând colorit viu şi originalitate în linie. Ro­chiile de după amiază aduc o notă vie­neză hotărâtă, cu tăctură simplă, îmbi­nare fericită de culori şi cu broderii de paiete şi perle original aplicate ; rochii elegante, cu gust armonizate şi cu acel farmec ascuns al modei vieneze, care aduce întotdeauna atâta tinereţe sobră. Printre capoatele şi lenjeria arătată, a plăcut in special un model combinat din două culori care s’a repetat in diferite exemplare diferit nuanţate şi dintre care unul negru combinat cu verde tur­quoise şi altul din două nuanţe de al­bastru, sunt într’adevăr încântătoare. Drăguţe apoi pijamalele de diferite cu­lori, croite bărbăteşti , purtate cu deosebită graţie femenină. Hainele de toamnă şi iarnă unele de stofă, altele de stofă cu blană, au toate linii« clasică şi frumoasă a practicului elegant. In special de frumos mantoul de stofă gris, c­u manşete de blană. Blă­nurile expuse sunt de asemenea, reu­şite, mai ales o haină de focă albă , o­­riginală apoi o haină de stofă căptuşită , cu blană şi care se poate purta pe am­bele feţe. Apariţia rochiilor de seară a fost pe deplin reuşită. Rochii tinereşti ferme­cătoare, ca de pildă o rochie rose de mătase grea şi alta neagră de dineu. O­­riginală apoi o rochie de voal stil cu­­clamen deschis cu verde pal, care evocă din plin romantismul Vienei şi cadenţa valsurilor vech . Doamna Kathana co­laboratoarea domnului Wachner care este proprietarul firmei Güwa­­ poartă cu măestrie şi eleganţă, o rochie dis­tinsă de dantelă maron, împodobită are două vulpi platinate Expoziţia se închee cu prezentarea unei reuşite rochii de mireasă, a cărei parură regească aminteşte de podoabele vechi ale domniţelor noastre Atmosfera expoziţiei de modă „Viena deschide porţile" precum şi ansamblul organizării, a modelelor şi al prezen­tării, merită laudă şi preţuire unanimă. Totul este stăruitor îngrijit, de la croiala veştmintelor până la accesoriile biju­teriilor şi ale genţilor. Ne­ aflăm în faţa unei reuşite producţiuni artistice meri­tuos îngrijită şi frumos aranjată , ex­presie autentică a străduinţelor de a ne aduce din Occident, obiceiul bun al modei artistice. 318 Ciatf­iaturii Probabil „Jurnal de linie I-a” se va chema vo­lumul de reportagii de pe front, pe care l-a predat zilele acestea unei mari edi­turi bucureştene, ziaristul Ion Hodoş. Materialul acestei cărţi este în întregime desprins din marea învolburare din zona Cubanului. Volumul va fi ilustrat de un cunoscut pictor ardelean. După succesul cu „Istoria omenirii” de Hen­­dritz van Loen, în traducerea d-lui Ion Totoiu, „ed Gh. Mecu”, va pune sub ti­par o altă lucrare de vaste proporţii, care a cunoscut o largă difuziune în toate ţările. E vorba de „Geografia” lui Van Loen care apare în româneşte ast­fel pentru întâia oară. Dintre roma­nele de frumos prestigiu mondial, ace­­aşi tiparniţă va face să apară „Katrima şi Mariana” de cunoscuta scriitoare Sally Salminen. In sfârşit, autorul „Meş­terului Manole”, premiat de S. S. R­­d. Dumitru Almaş va rea­pare cu o nouă realizare epică „Acolo, în Filionsa”. Găsim o frumoasă poemă semnată de Mihai Zissu, în ultimul număr din revista de poezie „Litoral”. O reproducem pentru gravele ed tonalităţi : „Vorbeşte ’ncet.. E ora când brazii scriu ■poeme. Apleacă-te pe pernă şi dormi. Să nu-i asculţi Cum urcă peste vreme tn pace şi desculţ Hai, dormi; aştept solia de umbre să te cheme închide ochii... Anii au aţipit în faşini Infăşură-ţi tn palme poveştile. Târziu, Poemul cu răşină voiu încerca să-l scriu... "Hai, dormi; se-aude noaptea cum picură din streşini.„ Cea mai lungă umbră din lume Cea mai lungă umbră din lume, oara se produce la răsăritul sau apusul soa­relui, se poate întâlni pe insula Tene­riffa Vulcanul Pico de Teyle al insulei, înalt de 2.700 metri, aruncă pe mare o mare o umbră de 260 km. lungime. gigptagteumif^JZpZ** jtfarfi 3* August *943 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 8.55-8.00 : Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA RĂDIO­ BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12 45 : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (informativ), agricol şi cultural). 13.00 : Ora ostăşească româno-ital­iană. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14 00 : Radio jurnal. 14.15 : Pubicitate 14 30 : Ora răniţilor: Orchestra Ion Luca Bănăţeanu, voce: Claudiu Moldovanu : Jocuri din Banat : Cine m’aude cântând (voce) ; învârtită dela Năsăud ; Doină şi joc din Banat; Sub umbra nucului bătrân (voce) şi Învâr­tită diela Făgăraş ; Doina moţului şi Hai şusă (voce) ; Doine şi Jocuri din Banat. II. Eugen Leviniţa, saxofon : Flora Romana, fantezie de Rudy Jettl ; Vals de Clyde Doerr ; Cântec de leagăn de Godard; Foxtrot de Rudy Widieft III. Gh. Costache fierăstrău: Iti mai aduci aminte doamnă de I. Fernie; Ay- Ay-Ay de Freiere; Spune-mi vorbe de amor die Dickson; Frumoasa mea ess ochii verzi de N. Manzatti. 15 30 : Muzică variată (disc). RADIO ROMANIA SI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : Poşta militară radio. 16.40: Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 17 00 : Orch. Petrică Moţoi. 18.00 : Ora Italiei. 18.40 : Pentru italienii din ţară. RADIO ROMANIA 19 00 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului germ­an. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI - 19.15 : Recital de pian d-ra Nádim Cheban. 19­45 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : Orchestra Radio, dirij de Traian Mihăilescu. 20.40 : Universitatea Radio Ovidiu­­ Papadima . Amintiri despre scriitorul Pa­vel Dan. 21.00 : Concertul simfonic al orches­trei Radio, dirij de Ionel Perlea, vocal d-na Giurgea Halper Leppé. 22 00 : Radio jurnal Sport. 22.15 : Publicitate 22.20 : Muzică variată ușoară (dis­.­ 23.30 : închiderea emisiunii. Manualele pentru clasele I, II şi IV Zoologie, Botanică şi Igienă de KIRIŢESCU ŞI BAZNOŞANU au apărut în ediţii noi la „Car­tea Românească” şi se trimit la cerere Domnilor profesori pentru cos uitare. — 30046 — CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS lansează mult așteptata carte 1 O 7 VOLUMUL III de CEZAR PETRESCU

Next