Curentul, septembrie 1943 (Anul 16, nr. 5582-5611)
1943-09-01 / nr. 5582
8 (8 pagini) INFORMAŢII! IMI • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anunţurile mortuare ale eroilor, ziarul „Curentul“ inţelegând să publice gratuit astfel de texte. O Io Monitorul Ofcial No. din 30 August 1943 a apărut tabloul medicilor cu o vechime de peste 20 ani de servicii şi care au desfăşurat activitate excepţională, contribund pre munca lor la progresul instituţiei sau serviciului la care lucrează , se acordă gradaţie de merit. Se autoriza Creditul judeţean şi comunal să contracteze la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni, un împrumut de 300 milioane lei, rambursabil in 10 ani, cu o dobândă de 4 jumătate pe an, care va servi la acordări de credite diferitelor unităţi administrative locale şi exploatări comunale, pentru constricţiuni productive şi de folos obştesc. Împrumutul va fi garantat cu obligaţiuni emise de Creditul judeţean fi comunal de 5 la sută, în valoare nominală de lei 390 milioane, a căror valoare reală calculată la cursul oficial reprezintă echivalentul împrumutului. • D. dr. Petriu C. Valeriu se numeşte medic secundar la secţia,de radiologie de la spitalul Piatra Neamţ. • La liceul de Construcţii civile şi edilitare din B-dul Reg. Maria Nr. 24 Bucureşti, se fac înscrierii în fiecare zi între orele 8—12 pentru examenul de admitere în clasele l-a şi V-a. La examenul de admitere pentru clasa l-a, se primesc absolvenţi a 4 clase primare La examenul de admitere pentru clasa V-a, se primesc absolvenţi ai gimnaziului sau ai unei şcoli similare, înscrierile ţin până Marţi 14 Septembrie 1943. Informaţiuni la secretariatul liceului, între orele 8—12. # Colaboratorul nostru prof Alex. Bogdan aduce prin tipărirea unor excelente manuale de Instrucţie civică şi Drept constituţional o serioasă contribuţie la educaţia cetăţenească a elevilor şcoedei noastre secundare. Direcţiunea şcoalei din ucenici Nr. 3 Automobilişti din Bucureşti, B-dul Regele Mihai I Ntr. 5, aduce la cunoştinţa întreprinderilor şi d-lor patroni automobilişti că, în conformitate cu legea, sunt obligaţi să-şi înscrie ucenicii automobilişti numai la această şcoală, cunoscând că în caz contra vor suferi rigorile legii. Înscrierile se fac zilnic în orele 17—19 Examenele de corigenţi se vor ţine între 1 şi 15 Septembrie ort. • Comisia centrală de recrutare, roagă a publica urmatoarele : Conform aparenţiunei între Guvernul Regal şi Guvernul Reichnlm German, relativ la Înrolarea în armata germană a emigranţilor ruşi şi ucrainieni posesori de paşapoarte „Dr. Nansen“, emigranţilor fără naţionalitate, a minoritarilor ruşi şi ucrainieni aliaţi pe teritoriul român precum şi a foştilor ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din vechea armată nisă şi armatele albe ale generalilor Denichin şi Vranghel care a«' tn almonte se găsesc In teritoriile administrate de Statul Român, se aduce la cunoştinţă celor ce intră In categoriile de mai sus, că recrutarea acestora se va face la reşedinţa cercurilor teritoriale aliate In capitalele de judet începând dela 1 Septembrie 1943. • In cultul de conferinţe, organizat de Asociaţia generală a oltenilor pe anul In curs, — va conferenţia, Duminică 5 Septembrie a. a, orele 11 dimineaţa, în sala, Dales — Domnul docent universitar ,dr. M. Caniculescu, tratând inportanta problemă : „Şcoli de grad universitar pentru Oltenia", Intrarea liberă. • Direcţiunea cursului profesional de ucenici nr. 8, croitori anunţă pe domnii patroni croitori că sunt obligaţi să-şi înscrie ucenicii la şcoală, în str. Matei Basanatu nr. 30 (Şcoala primară). înscrierile au loc zilnic, la Cancelaria şcolii, între orele 16-20. Examenele de corigenţă, amânări şi absolvenţă vor avea loc în zilele de 11, 13 şi 14 Septembrie, orele 16-20. LICEUL „Principele Carol“ CALEA DOROBANŢI 32 BUCUREŞTI înscrierii şi reinserted zilnic. — 505 — 6 Se primeşte demisiunea din postul de director al seminarului din Galaţi a prea cucernicului preot profesor C .Todirescu. • P. G. preot Porcescu Scarlat, profesor titular la seminarul din Roman, se numeşte director al seminarului din Galaţi, în locul P. C. preot C. Todirescu. • D. profesor Vintilă Mihăilescu, directorul învăţămnntului superior, se deleagă secretar general al departamentului, în locul d-lui profesor Napoleon N. Creţu, demisionat. • Se înfiinţează, pe lângă direcţiunea produselor nemonopolizate, serviciul producţiei şi colectării ţuicii, care se va ocupa cu: adunarea elementelor informative cu privire la situaţia recoltei , fructelor, producţiei vinului şi rachiurilor şi a preţurilor acestor produse; cumpărarea ţuicii de la producător; înfiinţarea de centre proprii pentru fabricarea ţuicii. • D. Bucur Cojocari a fost numit din nou în postul de mijlocitor autorizat pe lângă oborul de cereale Constanţa, jud. Constanţa. • D. Simion Leahu, prim preşedinte al tribunalului Iaşi, se desemnează cu prezidarea comisiunii locale de disciplină C. F. R. Iaşi, pe termen de 2 ani, în locul d-lui Aurelian Apostu, înaintat consilier de Curte de Apel. • D. avocat Emil Sgoanţă, se numeşte membru in comisiunea interimară a baroului avocaţilor din judeţul Dolj, în locul avocatului Ştefan Predoiu, decedat. Comisia de examinare a căpitanilor, promoţiile: 1925, 1926, 1927 şi 1928, din armata de uscat, care n’au stagiul pe front şi au absolvit cursul de informare la centrele de instrucţie ale armelor ,se compune din : 1. Preşedinte: general de divizie Gheorghe Radu ; 2. Membru permanent pentru toate armele şi serviciile : colonel Zlotesiau Mihail, şeful de Stat major al direcţiei superioare a învăţământului militar. • Direcţiunea şcoalei normale „Pia Brătianu” aduce la cunoştinţa d-nelor profesoare titulare, detaşate şi utilizate, să se prezinte la şcoală Miercuri 1 Septembrie ora 9 dimineaţa în vederea lucrărilor din început de an şcolar. Examenul pentru ocuparea locurilor vacante la pala de subofițeri acivi Examenul pentru ocuparea locurilor vacante la Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri militari mecanici auto, va avea loc la data de 10 Septembrie 1943, în localul Şcoalei de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto (calea Griviţei, Bucureşti). La examenul de admitere în Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto, se pot înscrie gradele inferioare în activitate din orice armă din contingentele: 1940, 1941, 1942, 1943, 1944 precum şi voluntarii din aceste contingente de la unităţile şi formaţiunile aflate în prezent la Vest de Bug. Ţinând seamă de rolul important al subofiţerilor în cadrul armatei, d-nii comandanţi de unităţi sunt obligaţi a depune o deosebită atenţiune în alegerea elementelor ce vor trimite pentru dpunerea examenului de intrare în Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri auto. Voluntarii dela vatră între 18—20 ani. Condiţiuni de admitere. Vârsta. Gradele inferioare din conting. 1940, tarii din aceste contingente) nu vor 1941, 1942, 1943, 1944 (inclusiv vorundepăşi vârsta de 25 de ani la data de 31 Decembrie 1943 . Voluntarii de la vatră vor avea între 18 ani (minimum) şi 20 de ani maximum împliniţi în cursul anului 1943 (1 Ianuarie—31 Decembrie 1943). Studii: clase primare. Acte. Cererile candidaţilorvor fi înaintate prin unităţile respective direct la Şcoala de subofiţeri tehnici auto şi secţia submaiştri militari mecanici auto (calea Griviţei, Bucureşti), cel mai târziu până la data de 1 Septembrie 1943, însoţită de următoarele acte : Certificatul de naţionalitate eliberat de primăria respectivă; Certificatul de sănătate eliberat de medicul unităţii la data plecării la şcoală. Pentru voluntarii de la vatră certificatul de sănătate nu este necesar, înlocuindu-se prin vizita medicală de la şcoală; Certificatul de naştere: Certificatul de studii; Certificatul că nu este căsătorit, eliberat de primărie ; Certificatul de moralitate eliberat de primăria respectivă cu dată recentă (numai pentru voluntarii de la vatră) ; Copie de pe foaia matricolă pentru candidaţii şi voluntarii în termen ; Angajamentul autentificat de judecătorie prin care candidatul se obligă a servi în aramtă 6 ani ; Consimţământul părinţilor pentru candidaţii de la vatră; Certificatul de origine etnică. Candidaţii pentru secţia de submaiştri militari auto, în afară de condiţiunile prevăzute mai sus, vor trebui să îndeplinească : Cei proveniţi din contingentele: 1940, 1941, 1942, 1943 şi 1944 precum şi voluntarii acestor contingente : Să aibă cel mult 28 de ani la data de 31 Decembrie 1943; Să fie absolvenţi a unei şcoli tehnice industriale de gradul I sau II sau să posede carte de lucrător, dovedind că au luat cel puţin 2 ani într’una din specialităţile: ajustaj şi montaj, sudură, strungărie, electro-mecanică, lăcătuşerie şi vulcanizare. Voluntarii dela vatră : Să aibă minimum 18 ani şi maximum 20 de ani împliniţi în tot cursul anului 1943 (1 Ianuarie 1943—31 Decembrie 1943) ; Să aibă certificatul de absolvire a şcolilor de ucenici industriali sau dovadă legalizată cum că au lucrat 4 ani consecutivi în ateliere mecanice de specialitate: ajustaj, montaj, sudură strungărie, electromecanică, lăcătuşerie şi vulcanizare. Cei ce nu vor putea procura actele complete şi la timp se vor prezenta numai cu angajamentul (propunerea şi copia de pe foaia matricolă pentru ostaşii în termen), consimţământul părinţilor şi angajamentul,pentru voluntarii de la vatră, urmând ca restul artelor să fie completate ulterior prin grija şcoalei cel mai târziu până la data de 1 Februarie 1944, urmând ca cei ce nu se pot procura până la această dată, să fie eliminaţi din şcoală. ------oxoxoxox tb xoxoxoxo----- m in im ii te felinului tel Miori* ten iriomie te M iii mir Ir in Bucureşti Următoarele candidate, reuşite la proba scrisă de la examenul de definitivat se vor prezenta, pentru probele orale şi de practică pedagogică, în seriile şi la datele arătate mai jos: IN ZILELE DE 20 şi 21 SEPTEMBRIE : Municipiul Bucureşti: Anastasiu Cristna, Constantinescu Aurea, Lazăr Margareta; judeţul Ilfov: Ciocârtău Matilda, Ferhat Zoe, Mateescu Iiinca, Rădulescu-Sârbu Florica, Spirescu Maria, Radu Maria ; judeţul Muscel: Năstase Filofteia, Popescu Aurelia ; judeţul Dămboviţa: Gherasim Stana, Horeji Violeta, Marin Elena, Stanciu Axenia ; judeţul Ialomiţa : Băeţelu Areta, Dobrescu Elena, Ioan Ana, Osiac Eugenia; judeţul Putna : Motrescu Alexandrina. IN ZILELE DE 22 şi 23 SEPT. : Judeţul Vlaşca: Florea Maria, Nicolae Fiorica, Tunaru Ioana ; judeţul Prahova: Barbat Maria, Breazu Elisabeta, Chivulescu Ana, Costin Ana, Ioniţă Laura, Popescu Maria, Tănase Victoria, Voicu Matilda, Vasilescu Vochiţa ; judeţul Braşov: Chirea Maria, Nema Ana ; judeţul Buzău : Mocanu Profira, Stancu Maria; judeţul Constanţa: Antohi Claudia, Bujilă Maria, Călin Maria, Capagea Eena. IN ZILELE DE 24 şi 25 SEPT. , Judeţul Constanţa: Hamza Virginia, Martică Maria, Mihai Teodora, Stoica Safta, Călin Alexandrina, Costache Elisabeta ; judeţul Teleorman : Baltag Aurelia; judeţul Olt: Ionescu Eufimia; judeţul Vâlcea: Botez Elena ; judeţul Romanaţi: Nicola Ecaterina, Vasvan Emilia; judeţul Dolj: Săvescu Florica; judeţul Mehedinţi : Tocilă Virginia; judeţul Severin: Surdu Florica; judeţul Caraş: Almnaru Maria, Buteanu Viorica ; judeţul Timiş: Doboş Letiţia, Filip Virginia, Golcea Maria, Georgescu Ileana. IN ZILELE DE 26 şi 27 SEPT. : Judeţul Timiş: Soic Lucreţia, Mureşanu Livia, pantea Rozalia; judeţul Arad: Bartoş Georgia, Erdei Terezia Lazăr Livia, Lahmatu Pelaghia, Ţirlea Lucreţia, Voicu Veturia; jud. Bihor: Perneş Aurelia, Raflu Justina, Samoilă Maria, Tică Lucia ; jud. Turda: Gărduş Viorica, Matei Elena, Orian Maria, Pop Surdea Victoria, Pop Emilia, Popa Victoria, Vlad Paraschiva. IN ZILELE DE 28 şi 29 SEPT. : Judeţul Alba: Bâsca Nistor Ana, Fumaru Elena; jud. Tr. Mică , Căluşeriu Paraschiva, Gherache Victoria, Simion Filofteia; jud. Tr. Mare , Bască Florica, Diaconescu Ioana, Gavrilescu Ecaterina, Munteanu Rozalia, Negulescu Vasil.Nica, Popa Maria, Radu Letiţia, Suciu Fiorica ; jud. Hunedoara , Dumitrescu Margareta, Juncu Elena, Nica Paula, Doniga Elvira, Popa Ana, Rusu Ana, Ulea Alexandrina. IN ZILELE DE 30 SEPT. şi 1 OCT. : Judeţul Sibiu : Luţescu Maria, Sofariu Adriana; jud. Făgăraş: Gorun Paraschiva ; jud. Bacău : Dumitrescu Elisabeta ; jud. Cahul: Gligor Smaranda ; jud. Bălţi: Lemne Constanţa Candidatele sunt obligate să se prezinte în zilele şi cu seriile în care au fost repartizate ; contrariu vor fi considerate absente nemotivat de la examen. Candidatele care au lipsit motivat de la proba scrisă şi care se încadrează în dispoziţiile Ministerului (au fost reţinute la cursurile de pregătire pentru activitatea extraşcolară) se vor prezenta pentru trecerea tuturor probelor, în zilele de 30 Septembrie şi 1 Octomvrie. Şase contrabandişti de cai expuşi în lanţuri în centrul Timişoarei TIMIŞOARA, 30. — Din ordin superior pe scara principală a teatrului naţional din oraşul nostru au fost expuşi azi înainte de amiază în lanţuri şase indivizi originari din comuna Comloşul Mic-Timiş Torontal cari au fost arestaţi de către autorităţile de pe frontiera româno-iugoslavă în timp ce treceau prin contrabandă mai mulţi cai în Banatul fost iugoslav. Imediat după arestare, cei şase contrabandişti au fost înaintaţi parchetului militar local care concomitent cu cercetările întreprinse a primit dispoziţie de la forurile superioare ca să expună pe timp de cinci zile pe cei şase arestaţi în piaţa publică a Timişoarei. In consecinţă parchetul militar a predat în zorii zilei de astăzi Chesturii de Poliţie pe cei şase contrabandişti şi astfel sub pază poliţienească și în lanțuri ei sunt expuși marelui public la locul amintit. Curentul Anul XVI, No. 5582, Miercuri, 1 Septembrie 1943 IA ZI I II I« S'mi împlinit zilele trecute, treizeci şi rinei de ani de când omenirea a trăit o minune ce avea sa fie atât de plină de Urmări, nici bănuite măcar, atunci. Lângă oraşul Calais, aproape de ţărmul Mânecii, doi oameni scrutau necontenit cerul pândind Încetarea vântului şi înseninarea ce intârziau. Erau aviatorii Latham şi marchizul de Lambert. Iată că pe acel aerodrom primitiv şi improvizat. Îşi face apariţia un om cu mustaţă mare, sprijinit într'o cârje şi un baston, cu un picior bandajat, abia atingând pământul. Era Blériot, care cu o săptămână înainte, sburase pe „aeroplanul" său, timp de 47 minute. Pentru a nu Întrerupe aceasta uluitoare performanţă, temerarul aviator nu voise sâ aterizeze, deşi tubul de scăpare al gazelor dela motor ,aproape Înroşit, îi trigea carnea piciorului stâng, pricinuindu-i o arsură de gradul al treilea şi, consecutiv, un flegmon care ameninţa sâ se agraveze. Acum, In cârje, voia sâ traverseze Canalul Mânerii cu aeroplanul sâu, a cărui siluetă e cunoscută de bucureştenii cari l-au văzut sburând cu el, un om mai târziu, la Hipodrom. Cei trei aviatori, deşi prieteni, se spionau reciproc, fiecare voind sâ fure cea mai bună decolare. Câteva zile au stat pe aerodrom, Înfriguraţi In aşteptarea dimineţii ideale pentru Îndrăzneţul sbor. Veni, în sfârşit şi mult dorita cMpoi. Zorile Încă nu mijiseră bine, când Anzani, constructorul motoraşului de 25 cai putere, cu care era echipat aeroplanul, scula pe toată lumea cu locuri de revolver. Aparatul e desvelit de mușamaua care îl acoperea și motorul . Încercat , foarte calm, Blériot se sula în carlingă, având pe cap holmoșul său „passe-montagne”, în timp ce paznicul câmpului, nu câmase, doar cu chipiu In cap, reprezenta autoritatea— La orele 4.41, aeroplanul Isl ia sboruL Sn pârâltul de motocicletă al motorașului... La vreo douăzeci de metri deasupra valurilor, aparatul sboarâ cu viteza extraordinară de peste cincizeci de kilometri pe oră, întrecând torpiloarele de escortă de sub ei Aeroplanul aterizează pe faleza de la Douvres. Vameşul englez era foarte emoţionat şi încurcat. Nimeni nu debarcase în Anglia până atunci... din aer. După matură chibzuinţă, el scrise în procesul verbal încheiat: „Căpitanul vasului, denumit Monoplan, nu fusese atins la bord. In timpul călătoriei, de boale contagioase cari ar necesita carantina vasului, deci, fiind lăsat liber sâ-și continue călătoria". Ce mai rămăsese imposibil pentru om, de vreme ce văzduhul fusese cucerit î O nemăsurată speranță, se născuse în omenire. Aripele lui Blériot sfărâmase barierele dintre naţiuni şi, la bursa valorilor omeneşti, acţiunile Pârii crescură vertiginos. Dar vai ! După treizeci şi uinei de ani — abia o generaţie minunatul Instrument visat în slujba păcii, e azi înspăimântătoarea unealtă a morţii. „ ___ _ „Pasărea de fier, sburând prin aer şi ţipând hui hui — cum a proorocit-o loan In Apocalipsul său, s'a Întors, monstru înfricoşetor, împotriva creatorului sâu, ucigându-i copiii, risipindu-i căminul, nâruindu-i bisericile şi palatele în care îşi păstra cele mai de preţ comori ale Inteligenţii sale... Când va putea iarăş omul să audă fără spaimă vuetul avionului In văzduh, fără ca noaptea şi pustiul sâ se lase peste oraşe, iară ca el, stăpânul, sâ se ascundă in caverne adânci, de groaza morţii ?... A Pomescu Conferinţa d-lui George Sbârcea despre„Trei ani de viaţă culturală românească în Transilvania de Nord" Vorbind la Universitatea Radio despre viaţa culturala a Românilor din Transilvania de Nord, d. George Sbârcea, cunoscutul gazetar şi publicist ardelean, redactor politic al ziarului „Curentul", a făcut un scurt bilanţ al manifestărilor literare şi artistice ale fraţilor de dincolo, de la arbitrajul de la Viena până astăzi. „In trecut ca şi astăzi, — a spus d. George Sbârcea — Românii din Ardeal n’au avut decât două refugii : biserica şi gazeta. Amândouă aveau uşile permanent deschise pentru cei mulţi şi dacă preoţii coborau uneori de la înălţimea amvonului pe pământ, făcând politică, apoi nu odată foile ardelene se ridicau până la culmi de credinţă fanatică, propovăduind neclintitate Încredere în dreptate. Astăzi, risipirea de energie din cămăruţele umbroase ale „Tribunei Ardealului" din Cluj, te înduioşează !... Din toate colţurile provinciei sosesc zilnic ştiri, scrisori cuprinzând suferinţa bietei ţărănimi greu încercate de război şi Înstrăinare, sugestii trimise de dascăli şi preoţi, pentru Îmbunătăţirea traiului cărturărimii române. Redactorii gazetei nu cunosc odihnă. Ceea ce fac ei la Cluj, este mai mult decât gazetărie. E misionarism şi sacrificiu pentru un ideal. Caută să dea fiecărui număr din ziar o cât mai aleasă haină tipografică, alături de un cuprins din care mai niciodată nu lipseşte literatura de bună calitate. Tipăresc în fiecare lună o carte, fie tratând o figură de altădată a Transilvaniei luptătoare, fie cuprinzând proză sau versuri de-ale tinerilor, grupaţi în jurul „Tribunei Ardealului" ca nişte ostaşi în jurul tricolorului. D. George Sbârcea a insistat apoi în parte asupra volumelor editate de E. R. A. N., din iniţiativa d-lui profesor Emil Haţieganu, asupra expoziţiei pictorilor români ardeleni şi a tuturor manifestărilor cărturăreşti din ultimii trei ani, încheindu-şi astfel conferinţa : „Nu caut o tălmăcire bogatei efervescente, ce caracterizează ultimii trei ani de viaţă românească în Transilvania de Nord. De câte ori libertatea de exprimare a unui popor, este îngăduită de evenimente, conştiinţele siluite apelează la artă şi literatură, la intermediul poeziei şi al plasticei. Sufletul românesc nu se lasă intimidat de întâmplări potrivnice Când istoria nu-i este prietenă, reînvie glasuri din morminte, se îndreaptă către amintirile din trecut, ştiind că avem nevoe nu numai de puterile prezente, pentru a trece peste puntea clătinată a înstrăinării. Când pumnii se ascund îndârjiţi în buzunarele sumanelor, Românul apelează la slovă şi la mângâierile ei. Oamenii aceia, din codrii Ardealului, din satele sărace şi orăşelele eparhiale, cunosc darurile unificatoare ale cărţii, aceşti cel mai bun prieten al singuraticior, şi se folosesc de ea în toate împrejurările — după cum lămureşte „Tribuna Ardealului" —„în limitele posibilului..." „Iată de ce, cei trei ani de activitate culturală românească din Transilvania de Nord, se închee cu un bilanţ care îngădue tuturor cele mai optimiste speranțe de viitor". ASTA SEARA ora 7,30 precis PREMIERA ITEATRUL COMEDIADr. Sică Alexandrescu_______ TOPAZE comedie în 4 acte de Marcel Pagnol Regia SICA ALEXANDRESCU VASILIU BIRLIC - PUIA IONESCU Angela Mateescu, Eugenia Rădulescu, Eugenia Bammé, Coty Hociung, George Voinescu, Gh. Soare, C. Irod, St. Decu, G. Potcoavă, I. Viforanu IONEL TARANU și ION TALIANU Cronica dramatică TEATRUL DE ARTA COLORADO: „Cântecul lebedei", comedie în trei acte de Ernst Enderline. După spectacolul inaugural cu „Arlechinada” celor opt autori — dintre cari fiind unul, a trebuit să ne abţinem de la cronică — spectacol care a mărturisit, cu realizări parţiale nobleţea eforturilor artistice ale domnului Ion Anestiu . Teatrul Colorado şi-a deschis acum stagiunea de toamnă, îmbrăţişând un gen mai obişnuit deci mai accesibil publicului. „Arlechinada“ aparţinea generic „teatrului de artă’’ şi acest lucru n’a fost bine înţeles, formula fiind socotită de unii ca un calificativ sfidător, pe care teatrul şi-l acorda singur, „Teatrul de artă”, aşa cum a fost conceput de cei ce l-au creiat în străinătate. E un gen în sine, care n’are analogie decât cu ooazia pură. Cu alte cuvinte, n’are scop, ci doar expresie Şi nu urmăreşte altceva decât redarea, cât mai plastică, a unei expresii estetice, spirituale sau afective. Vina că la noi n’a reuşit, cu toate cele câteva momente de adevărată biruinţă spectaculară, trebuie împărţită între organizatorii cari au vrut să depăşească forţa de creaţie unitară a unui singur cap și, prin concesiuni, au parvenit la inegalitate — și public, care în general se lasă prea mult rugat, să priceapă lucrurile la cari nu poate ajunge numai cu instinctul. Oricum ar fi, deocamdată Teatrul Colorado întinde publicului o mână mai familiară Comedia lui Enderline are o actualitate permanentă, redată cu mijloace şi aspecte moderne. Se ştie că, după trecutul război mondial, atât bărbaţii, cât mai ales femeile, au întinerit ca prin farmec. Operaţia a avut şi efecte sufleteşti, atât e de adevărat că moda jos că un rol important în evoluţiile, sau revoluţiile genului omenesc îmbrăcămintea, libertatea, higiena, silueta, coafura, au mutat vârsta critică a femeii de la 30, la 40 de ani — şi ceea ce nu poate face natura împotriva crizei fiziologice femenine, a făcut moda împotriva deciziei balzaciene. Scriitorii de după războiul citat au observat această transformare şi, confirmând-o ,au ajutat femeile să mai întinerească cu un an. Unele au reţinut chiar că operaţia în sine poate fi şi mai elastică. Autorul „Cântecului lebedei” urmăreşte, fără pretenţiile unei analize ample, aspectele sufleteşti ale unei femei — Olivia Brandt — ajunsă la această nouă vârstă critică. Problema nu e adâncită şi nici dramatizată — ca de pildă la Denys Amiei în „La femme en fleur” — dar e prezentată fără uşurătatea lucrurilor superficiale şi interesează prin faţetele în cari se pot oglindi, nemângâiate semnele noastre contemporan. Mai mult conversativă decât dinamică, piesa lui Enderline nu trăeşte prin conflicte, ci prin replică — o replică justă, delicată, adesea subtilă şi spirituală. Autorul nu ironizează, dar observă cu un surâs fin, în care ghiceşti osonteţă bărbătească, discetă şi elegană. Jucând-o, Teatrul Colorado îşi dovedeşte — prin directorul lui artistic, domnul Ion Anestin — o înclinare făţească spre distincţie In câteva fraze, pentru curioşi, Olivia Brandt, care e măritată cu un om plecat departe şi iubită de altul, care e aproape dar nu se observă, fiindcă Georg are 50 de ani — se îndrăgosteşte de un tânăr proviniciat (Stei), pe care nn cucereşte prin mondenitate. Pentru a-i părea cât mai tânără se foloseşte de întreg arsenalul înfrumseţărilor moderne : cosmetice masagii, cataplasme, gimnastică, regim. Toate merg bine, până ce Stef întâlneşte în casa ei pe trimisa Institutului da înfrumseţare, d-ra Müller. Tinereţea acesteia atrage pe Stef şi Olivia înţelege că dragostea ei a fost „cântecul lebedei” , deşi lebăda cântă o singură dată, înainte da a muri — pe când Olivia, ca să-i dăm ce e al ei, mai cântase în viaţă. Cum a rămas şi fără Georg, se resemnează împreună cu prietena ei Fedith (care avusese şi ea un moment de scrânteală lebedească) şi amândouă revin la plăcerile vârstei, când n’ai copii şi ai în schimb stomac : se pun pe mâncare, în dispreţul siluetei, care nuăposta lupta decât trecător împotriva naturii dar am văzut un spectacol atât de frumos montat ca această cored,» două interioare de un gust ales, în care ochii se încântă de mobile de stil şi de o armonie de culori toate construite, selectate şi combinate de marele talent al domnului Ion Anestin. Îa teatrul domniei-sale, interpreţii au primit indicaţii admirabile şi inteligenţa regizorală şi-a atins din plin scopul. O adevărată surpriză — şi realmente plăcută — e d-ne Maud Mary Intrarea ă-salie un teatru — după ce am preţuit-o acum câţiva ani în revistă — e foarte bine venită o femeie frumoasă, cochetă şi distinsă. Acestor atribute fireşti, li se mai adaogă şi talentul. Un talent sigur şi o frumoasă inteligenţă a nuanţelor, încă puţin meşteşug şi avem o actriţă de primul ordin. A jucat pe Olivia, aşa cum reiese din elogiile sincere cu cari o apaludăm D-na Lilly Popovici a adus, un Edith tot farmecul d-sale, acel amestec de bunătate şi humor, acea candoare pe care o respira jocul d-sale ,în care ironia se strecoară dulce, printre vorbe blajine şi înţepături discret* D-na Suzana Policrat a redat, cu acea pasiune deschisă pe care o pune in orice joacă — și cu un talent pe care l-am recunoscut din anii de Conservator — un tip insuportabil de femeiecrampon (Blanche Cory) pe care a reușit, în adevăr să-l așeze pe nervii spectatorilor. Ceea ce înseamnă că a reuşit complet D-şoara Corina Constantinescu a jucat cu gingăşie — cu gingăia vârstei şi cu sinceritatea unui talent proaspăt şi autentic — pe d-ra Müller. încă o surpriză e Teatrului Colorado, ed. Kiki Brezeanu, actor foarte tânăr — nici nu ştim dacă a terminat Conservatorul, sau dacă a avut vreodată poftă să-l facă — şi care apare în Stef. Figura expresivă, ochi luminoşi, zâmbet inteligent, d. Kiki Brezeanu atrage deja primele replici, dovedind primul lucru important între însuşirile d-sale : că trece imediat rampa Celelalte, în devenire, dar sigure Intr’o servitoare ,apare d-soara Geta Cibolini. L-am lăsat la urma pe d. C. Antoniu, care joacă pe Georg. D-sa a ajuns la acel punct inghat al carierei (să nu se creadă însă că e vârsta critică — ci" tocmai dimpotrivă), când cronicarul nu mai are nevoe să spună decât, atât: „Joacă şi Costache Antoniu".. şi lumea aleargă să-l vadă. Nu vă menajaţi picioarele Dacă vă plac lucrurile de gust, teatrul bun şi curat — fără pretenţii geniale, dar de calitate — duceţi-vă la Colorado Aceasta nu e o reclamă plătită, ci un îndemn folositor. Mircea Ştefânescu A apărut in ediţie nouă nstructia civică de CONSTANTIN KIRIŢESCU, pentru el. IV-n secundară. Editura „Cartea Romănească“ — 30075 — Conferinţă Sâmbătă 26 August a. c. d. lt.-colonel Vitzu Ioan, în cadrul de activitate al Asociaţiei Scriitorilor Militari Români, a vorbit despre : „Moralul ca factor hotărîtor al războiului" în sala festivă a Colegiului Naţional Militar „Nic. Fili- Ipescu” din Predeal. I ntjai Inaugurarea expoziţiei de moda Duminici dimineaţa a avut loc în sălile Mettody palatul Aro inaugurarea expoaitâri de modă „Viena deschide porţile“... Tntr’in cadru adecvat şi într’um mediu interesat Îndeaproape de astfel de manifestaţiuni, casa .,Gilwa-import" din Sibiu, şi-a produs colecţia de modele în, mare parte aduse direct din Viena, iar altele creaţii proprii ale casei. Câteva cuvinte introductive, au arătat sensul şi însemnătatea unei astfel de producţiuni, care tinde să îmbină armonios utilul şi frumosul, introducând linii« artistică nu numai în creaţiunea veştmintelor, ci şi în prezentarea lor. Prin două porţi aurite deschise larg, în ritmul muzicei, a început defilarea: rochii de dimineaţă rochii sport, rochii de după amiază şi de seară, capoate, lengerie blănuri şi mantouri de toamnă şi iarnă. Hainele purtate cu graţie, s’au relevat şi mai mult prin eleganţa şi farmecul manechinelor : d-na Anastasescu, bine cunoscută pentru silueta dumneaei s’a remarcat prin eleganţa şi surâsul ei comunicativ ; s’a remarcat apoi o tânără Vieneză, de o perfectă şi armonioasăobrietate, căreia orice gen şi orice linie ii împineşte farmecul. Printre rochiile de stofă — toate dealtfel reuşite — au plăcut in special o rochie pepitte combinat cu stofă gris şi alta pepitte verde cu cordon de piele verde. Elegantă şi sobră apoi, o rochie galbenă, clasică, simplă şi cu multă graţie. Câteva rochii tinereşti aducând colorit viu şi originalitate în linie. Rochiile de după amiază aduc o notă vieneză hotărâtă, cu tăctură simplă, îmbinare fericită de culori şi cu broderii de paiete şi perle original aplicate ; rochii elegante, cu gust armonizate şi cu acel farmec ascuns al modei vieneze, care aduce întotdeauna atâta tinereţe sobră. Printre capoatele şi lenjeria arătată, a plăcut in special un model combinat din două culori care s’a repetat in diferite exemplare diferit nuanţate şi dintre care unul negru combinat cu verde turquoise şi altul din două nuanţe de albastru, sunt într’adevăr încântătoare. Drăguţe apoi pijamalele de diferite culori, croite bărbăteşti , purtate cu deosebită graţie femenină. Hainele de toamnă şi iarnă unele de stofă, altele de stofă cu blană, au toate linii« clasică şi frumoasă a practicului elegant. In special de frumos mantoul de stofă gris, cu manşete de blană. Blănurile expuse sunt de asemenea, reuşite, mai ales o haină de focă albă , originală apoi o haină de stofă căptuşită , cu blană şi care se poate purta pe ambele feţe. Apariţia rochiilor de seară a fost pe deplin reuşită. Rochii tinereşti fermecătoare, ca de pildă o rochie rose de mătase grea şi alta neagră de dineu. Originală apoi o rochie de voal stil cuclamen deschis cu verde pal, care evocă din plin romantismul Vienei şi cadenţa valsurilor vech . Doamna Kathana colaboratoarea domnului Wachner care este proprietarul firmei Güwa poartă cu măestrie şi eleganţă, o rochie distinsă de dantelă maron, împodobită are două vulpi platinate Expoziţia se închee cu prezentarea unei reuşite rochii de mireasă, a cărei parură regească aminteşte de podoabele vechi ale domniţelor noastre Atmosfera expoziţiei de modă „Viena deschide porţile" precum şi ansamblul organizării, a modelelor şi al prezentării, merită laudă şi preţuire unanimă. Totul este stăruitor îngrijit, de la croiala veştmintelor până la accesoriile bijuteriilor şi ale genţilor. Ne aflăm în faţa unei reuşite producţiuni artistice merituos îngrijită şi frumos aranjată , expresie autentică a străduinţelor de a ne aduce din Occident, obiceiul bun al modei artistice. 318 Ciatfiaturii Probabil „Jurnal de linie I-a” se va chema volumul de reportagii de pe front, pe care l-a predat zilele acestea unei mari edituri bucureştene, ziaristul Ion Hodoş. Materialul acestei cărţi este în întregime desprins din marea învolburare din zona Cubanului. Volumul va fi ilustrat de un cunoscut pictor ardelean. După succesul cu „Istoria omenirii” de Hendritz van Loen, în traducerea d-lui Ion Totoiu, „ed Gh. Mecu”, va pune sub tipar o altă lucrare de vaste proporţii, care a cunoscut o largă difuziune în toate ţările. E vorba de „Geografia” lui Van Loen care apare în româneşte astfel pentru întâia oară. Dintre romanele de frumos prestigiu mondial, aceaşi tiparniţă va face să apară „Katrima şi Mariana” de cunoscuta scriitoare Sally Salminen. In sfârşit, autorul „Meşterului Manole”, premiat de S. S. Rd. Dumitru Almaş va reapare cu o nouă realizare epică „Acolo, în Filionsa”. Găsim o frumoasă poemă semnată de Mihai Zissu, în ultimul număr din revista de poezie „Litoral”. O reproducem pentru gravele ed tonalităţi : „Vorbeşte ’ncet.. E ora când brazii scriu ■poeme. Apleacă-te pe pernă şi dormi. Să nu-i asculţi Cum urcă peste vreme tn pace şi desculţ Hai, dormi; aştept solia de umbre să te cheme închide ochii... Anii au aţipit în faşini Infăşură-ţi tn palme poveştile. Târziu, Poemul cu răşină voiu încerca să-l scriu... "Hai, dormi; se-aude noaptea cum picură din streşini.„ Cea mai lungă umbră din lume Cea mai lungă umbră din lume, oara se produce la răsăritul sau apusul soarelui, se poate întâlni pe insula Teneriffa Vulcanul Pico de Teyle al insulei, înalt de 2.700 metri, aruncă pe mare o mare o umbră de 260 km. lungime. gigptagteumif^JZpZ** jtfarfi 3* August *943 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 8.55-8.00 : Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA RĂDIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12 45 : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (informativ), agricol şi cultural). 13.00 : Ora ostăşească româno-italiană. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14 00 : Radio jurnal. 14.15 : Pubicitate 14 30 : Ora răniţilor: Orchestra Ion Luca Bănăţeanu, voce: Claudiu Moldovanu : Jocuri din Banat : Cine m’aude cântând (voce) ; învârtită dela Năsăud ; Doină şi joc din Banat; Sub umbra nucului bătrân (voce) şi Învârtită diela Făgăraş ; Doina moţului şi Hai şusă (voce) ; Doine şi Jocuri din Banat. II. Eugen Leviniţa, saxofon : Flora Romana, fantezie de Rudy Jettl ; Vals de Clyde Doerr ; Cântec de leagăn de Godard; Foxtrot de Rudy Widieft III. Gh. Costache fierăstrău: Iti mai aduci aminte doamnă de I. Fernie; Ay- Ay-Ay de Freiere; Spune-mi vorbe de amor die Dickson; Frumoasa mea ess ochii verzi de N. Manzatti. 15 30 : Muzică variată (disc). RADIO ROMANIA SI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : Poşta militară radio. 16.40: Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 17 00 : Orch. Petrică Moţoi. 18.00 : Ora Italiei. 18.40 : Pentru italienii din ţară. RADIO ROMANIA 19 00 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI - 19.15 : Recital de pian d-ra Nádim Cheban. 1945 : Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : Orchestra Radio, dirij de Traian Mihăilescu. 20.40 : Universitatea Radio Ovidiu Papadima . Amintiri despre scriitorul Pavel Dan. 21.00 : Concertul simfonic al orchestrei Radio, dirij de Ionel Perlea, vocal d-na Giurgea Halper Leppé. 22 00 : Radio jurnal Sport. 22.15 : Publicitate 22.20 : Muzică variată ușoară (dis. 23.30 : închiderea emisiunii. Manualele pentru clasele I, II şi IV Zoologie, Botanică şi Igienă de KIRIŢESCU ŞI BAZNOŞANU au apărut în ediţii noi la „Cartea Românească” şi se trimit la cerere Domnilor profesori pentru cos uitare. — 30046 — CUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS lansează mult așteptata carte 1 O 7 VOLUMUL III de CEZAR PETRESCU