Curentul, martie 1944 (Anul 17, nr. 5761-5790)

1944-03-01 / nr. 5761

2 (8 pagini) r I Edit N­P8 Cosânzeana Blad­ Lansează în curând ultimele noutăţi literare F. M. PETRE „Rapidul de Cernăuţi" Roman de o puternică originalitate MIHAIL GRIGORIU „Smarand? Nebuna" ANTON ZORLENI Roman, Adânca așa­­zare a unor suflete sbuciumate „Mărturisirile unui Vagabond" Roman de o excepţională valoare literară Reg. Com. 1361/1942. Programul de Radio Marţi 2'­ Februar­e RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kH. 150 Kw RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 332 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00. ORA DIMINEŢII; Deschi­derea emisiunii; Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO . BUCUREŞTI 12.45 : Desciderea emisiunii : Radio Jurnal (informativ agricol şi cultural) 13.00 : Orchestra Ştefan Rădulescu. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal. 14.15 : PUBLICITATE. 14.30 :ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Dinu Şerbănescu, voce: Liana Mihăi­­lescu şi Luise Fley. RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10 : Emisiune specială în limba rusă 16.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57 : Deschiderea emisiunii. 18.00: Curs de limba germană RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30 : Orchestra Ştefan Kiriţescu v­ice : Nicu Stoenescu. 18.55: Cronica cărţii. 19.15 : Quartetul Carmen Sylva (Const. Bobescu-vioarul, C. Botez-vioara II, Al. Rădulescu-violă și Th. Lupu vio­loncel. 19.45 : PUBLICITATE 19.50 : Radio-jurnal 20.00 : Concert Rossini—Orchestra Ra­dio, dirij. de Th Rogalski, voce : Virgi­­nia Ieremia 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO - „Mari stiluri de epocă“ prof. N.­­ He­­rescu. 21.00 : Concertul simfonic al orchestrai Radio dirij. de Th. Rogalski 22.00 : Radio-jurnal ; Sport 22.15 : PUBLICITATE 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.) 23.30 : închiderea emisiunii Conferinţă experimen­tală despre In ciclul de conferinţe experimentale organizat de Asociaţia creştină a tineri­lor, vorbeşte d Emanoil Ciorna•- Sâm­bătă 4 Martie ,ora 4 d. m. precis, în sala Ateneului Român, despre viaţa şi opera lui Chopin. Exemplificările vor fi executate la­­ pian de cinci pianişti şi anume: D-na Magda Nicolau • a) Suita Op 25 un dominor • b) Scherzo Nr. 2 D-ra Eliza Caraigian : a) Impromtu Fa diez ; b) Fantezie în fa minor D-ra Olivia Nicolau-Manu • Balada în • Rol minor. D-ra Marcele Tomescu • Fantezie — Impromtu. •­D. Miron Soarec : a) 3 écossaises ; b) mazurca ; c) berceuse. Q^a JSMgrMea.c.r măsijt i CARCIETUL ZILEI MICA PUBLICITATE în ziarul ..CURENTUL" 3"******* mmm ctsumalul Servitoare hoaţă D. procuror Sichitiu a deschis ac­ţiune publică împotriva Bert­ei Fir­­man, servitoare, domiciliată în strada Arcului nr. 26, trimiţând-o sub pază in faţa cabinetului o instrucţie, în vederea continuării cercetărilor. Numita angajându-se ca femeie de serviciu la dr. Emil Loewl, a furat suma de 17.000 lei dintr-o ser­vietă. In plus, observând in casă un aparat fotografic, de mare valoare, l-a s­utras, punând în locul lui un a­­parat în valoare de... 2000 lei. Furnizor de mărfuri rare... In baza reclamaţii făcută de Ioan Grosiu, din Cisnădie, s’a deschis ac­ţiune publică pentru abuz de încrede­re, împotriva lui Truţa Dumitru, do­miciliat în str. Episcopiei No. 6, etaj III. Sub pretextul că e mare comer­ciant, cu relaţii în întreaga ţară, Tra­ta s’a oferit să-i procure lui Grosiu mari cantităţi de scame, cari rămân după dărăcit, cum şi deşeuri de lână Convins de argumentele lui Truţă, fabricantul din Cisnădie i-a încredin­ţat suma de 370.000 lei, cu titlul de acont urmând ca la predarea mărfii să se încheie socotelile. Numai că după încasarea banilor Truţă, uitând să-şi mai îndeplinească obligaţiunile, Grosiu l-a reclamat parchetului. Cu concluzii de arestare incorectul furnizor a fost trimis în faţa unui cabinet de instrucţie. Jurământ mincinos Prin rechizitor, a fost deferită ins­tanţelor corecţionale, pentru vina de a fi comis delictul prevăzut şi pe­depsit de art 277 cod penal, Elena Fitipixoi, domiciliată în strada Elena Ferechide nr. 10. Numita, pentru a scăpa de răspun­dere, într’un proces de contravenţie ce se judeca în faţa unei instanţe, a declarat, sub prestare­ de jurământ, că îşi vânduse imobilul, făcând în felul acesta să fie pedepsit doar co­proprietarul casei. A refuzat să restitue depozitul . Sava Arghiropol domiciliat în str. , Maşina de Pâine nr. 43, a fost trimis­­î­n judecata tribunalului conecţional­­pentru abuz de încredere. Arghiropol, primind în depozit dele * --sile sher*n'ail su­ma cte îoo.ooo la cerere să restitue şi-a prădat tovarăşii de cameră Cu concluzii de arestare a fost tri­mis în faţa cabinetului 5 instrucţie Ion Iarlea, fără domiciliu stabil. Numitul, angajându-se ca vânzător într’un magazin de pe str. Luterană, şi fiind primit să doarmă în aceeaşi cameră cu ceilalţi funcţionari ai ma­gazinului, şi-a prădat tovarăşii, luân­­du-le hainele, banii şi actele. Trimişi în judecată pentru sabotaj Tanait Viollatto din Brăila, str. Oi­­tuz Nr. 18 coproprietar şi procurist general al întreprinderilor ,,Violatto­ Mărdărescu“ şi Petre Djiras, comisio­nar, agent colector şi samsar, din ca­lea Victoriei Nr. 61, au fost trimişi în judecata Instanţei speciale de sabotaj, Sub stare de arest Primul inculpat a vândut centralei de aprovizionare a industriei de pe­trol 139.500 kgr. de făină integrală, prin intermediul lui Djiras. Pe lângă preţul legal — trecut pe factură — ei au cerut firmei cumpărătoare suma de 2.489.264 lei pe care au şi încă­sat-o dând o chitanţă. Banii i-au îm­părţit frăţeşte. Infractori la legea prelungirii contractelor de închiriere Parchetul a trimis în judecata instanţei speciale de sabotaj pe Ioana Belciug din str. D. Zosdma nr. 52 și Corneliu Msamodilescu din calea Vic­toriei nr. 72, pentru infracţiune la legea prelungirii contractelor de în­chiriere. Prima inculpată, fiind administra­toarea imobilului din str. D. Zosima și instigată de cel de al doilea incul­pat, a făcut mizerii chiriașei Sma­­randa Lupărtescu pentru a o deter­mina să se mute. Zarzavagiu condamnat la internare în lagăr Marin Constantinescu, din strada Izlaz 15, patronul magazinului de zar­zavat din b-dul Filantropia 131, a fost condamnat la o lună internare în lagăr şi 5000 lei amendă. Aceasta, din cauză că nu a etichetat mărfurile expuse şi a depăşit preţu­rile stabilite la praz şi păstârnac. 2.900.060 lei despăgubiri civile Secţia I-a comercială a Tribunalu­lui Ilfov a respins ca nefondat apelul Societăţii de Tramvaie, prin care era atacată o hotărîre mai veche a ace­luiaşi Tribunal. Iată despre ce este vorba. In seara de 18 Dec. 1941, manipu­­lantul Şerban Drăgan, din corn. Co­­lentina, str. Vasile Lascăr 1, conducea vagonul 28 de pe linia 2. Ajungând în apropierea staţiei Haltta Griviţa, numitul a oprit tram­vaiul câţiva metri înainte de a intra în staţie, dând prilej femeii Elena Mihalea din Bucureştii-Noi str. Sf. Gheorghe 76, să coboare de la remor­că. Aceasta nu făcuse încă bine pasul pe caldarâm, când manipulantul, por­nind din nou tramvaiul, a aruncat-o sub roţi. Victima s-a ales cu un picior am­putat. Tribunalul a, condamnat pe Şerban Drăgan la 3 luni închisoare corecţio­­nală şi — solidar cu S. T. B. — la la 2.000.000 lei despăgubiri civile. Prin ordonanţa definitivă emisă de d. preşedinte Paul Petrescu, au fost trimişi in judecată Lazăr Corneliu Rostenu, din str. Gogu Cantacuzino nr. 58, şi Leon Cociucanu, zis Co­­canian ,din str. Lipscani nr. 21, azi aflat arestat la Văcăreşti. Reclamantul, lt. col. în rezervă B. Duma, a dat lui A. Strominghel un diamant de 5,72 carate ca să-l vândă. Acesta din urmă a trecut diamantul lui Avram Goldstein, care, la rândul său, l-a dat lui Lazăr Corneliu Rot­­stein. Lazăr n’a găsit client, dar a dat de Levon Cociunian, care i-a spus că avea el un client. Acelaș Lazăr, mai avea un diamant de 3,92 carate, de la Dinu Herdan — ce-l avea dela Jean Panderis — și acest diamant a fost trecut lui Coeimnian. Acesta a vândut nestematele luând suma de 8 mi­lioane. Numai că banii nu i-au mai văzut stăpânii pietrelor, ci s’au... ră­tăcit pe drum spre ei. Secundul inculpat susţine că a dat banii lui Rotstein, care nu recunoaşte însă aceasta. Primar trimis în judecată Scarlat Florescu, agricultor şi pri­mar al comunei Frăsimet-Ilfov, a fost trimis în judecată pentru abuz de pu­tere. El a oprit pe locuitori să treere grâul la uin concurent al lui, forţându-l să treere la batoza lui Şi-a prădat stăpânii Aglaia Stan, de 24 ani, domiciliată în str. Calafat nr. 32, a fost condam­nată de secţia II-a civilo-corecţională a Tribunalului Ilfov la 3 luni închi­soare corecţională. Numita, veche infractoare şi reci­­divistă, angajându-se succesiv în ser­viciul d-lor Nicu Popescu şi farma­cist Victor Haneş, a dispărut, furând diferite obiecte casnice. Pentru a fi angajată, şi-a dat nu­mele fals de Aglaia Butunoiu, folo­­sindu-se de un carnet de asigurare fals. A orbit din cauza alcoolu­lui falsificat Gh. Drăgăliţă, Lazăr Petre, Gh. Radu şi Tănase Iordan, toţi din­­ com. Tudor Vladimirescu, au pus în­­ con­sumaţie băuturi spirtoase falsificate cu alcool metilic, din care consumând reclamantul Ta­che Răsvan s-a intoxi­cat grav,­­prezentând­ şi alterări ale vederii, din această cauză.­­ Cărciumarii nelegiuiţi au fost con­damnaţi la cât 6 luni închisoare co­­recţională şi 6000 lei amendă, iar Drăgăliţă la 50.000 lei despăgubiri civile. Cismar necinstit Sacharian Tatios, proprietarul ma­gazinului de încălţăminte din calea Ducteşti 23, a luat 14 perechi de pan­tofi bărbăteşti din stocul blocat în iunie 1943, la care a adăugat o talpă din bucăţi bătută în cuie de lemn, spre a-i vinde drept pantofi cu talpă Un complet alcătuit din d-nii : V. Nimereanu, prim preşedinte al Tribu­nalului Ilfov ; A. D. Aristide, judecă­tor de şedinţă ; C. Petrescu, judecă­tor de şedinţă; G. Tucă, grefier, a judecat procesul între d-na Santuzza Ophelia Constantin Romano și sora, cumnatul, mama și fratele d-sale. PARTILE si cererile RECLAMANTEI D-na Santuzza Ophelia Constantin Romano, domiciliată în Aleea Benito Musolini Nr. 5, parter, a chemat în judecată pe : 1. D-na Lala Ecaterina Hallunga, născută Romano, domiciliată in Calea Victoriei 128, etajul VIII. 2. D. Alexandra Hallunga, avocat, aceeaşi adresă, în calitate de soţ dotar al precedentei. 3. Bădiţă Constantin C. Romano, domiciliat în str. Domniţa Anastasia Nr. 8 etajul III, pentru că Tribunalul să ordone : a) Eşirea din indiviziunea existentă între părţi asupra averii rămasă de la defunctul Constantin A. Romano, de­cedat în Bucureşti la 5 Noembrie 1940 şi a face împărţeala acestei a­­veri. b) Eşirea din indiviziune existentă între defunctul Constantin A Roma­no reprezentat prin succesorii săi Bă­diţă C. Romano, Lala Ecaterina Ha­­lunga şi reclamanta, precum şi soţia sa, mama moştenitorilor, Florica C. Romano, asupra imobilului din Calea Victoriei Nr. 220. MOTIVELE ACŢIUNII Spaţiul ce ne este pus la dispoziţie find restrâns, ne mulţumim­ să dăm faptele în cel mai sobru fel. Iată deci motivele acţiunii: La 5 Noembrie 1940, a încetat din viaţă Constantin C. Romano, tatăl re­clamantei, lăsând ca moştenitori 3 co­pii, Constantin Bădiţă Romano, Lala Ecaterina Romano, căsătorită Hallun­ga şi pe reclamantă. După el, a rămas următoarea avere mobiliară şi imobiliară : 1. Moşia Pleşoiu, din judeţul Ro­­manaţi, cu vie, plantaţie, conac, aca­returi şi inventar agricol viu şi mort. 2. Moşia Perieţi din judeţul Olt, compusă din două trupuri numite „Aiexeni şi Maicani“ cu două conace, acareturi şi inventar viu şi mort. (E de precizat că jumătate din mo­şia Perieţi a fost constituită dată d-nei Lala Ecaterina Hallunga, prin actul dotat autentificat la Nr. 2159 din 21 Iunie 1940 fără scutire de ra­port, de către Tribunalul Ilfov, secţia Notariat). 3. Două treimi, parte indiviză din­­tr’un loc în suprafaţă de 348 m. p în Bucureşti, Calea Victoriei Nr 220, împreună cu un început de construc­turilă, pentru a beneficia de sporul legal de 60 la sută. Tribunalul l-a condamnat la 2 luni internare în lagăr cu apl. art. 65 c. p. înșelăciune in stil mare D, judecător instructor al cap. 2 a emis mandate de arestare, care au fost confirmate de tribunal, împotriva lui Triam­ H. Moga, din str. V. Ada­­mache nr. 8, fost director general al unei cooperative; Ovidiu Lupescu, din str. Căpitan Vijelie nr. 1, gestionar al aceleiaşi cooperative la secţia import­­export, cât şi împotriva lui Haim Ca­rol Kaufman, misit, domiciliat în str. Negustori nr. 8. Primii doi inculpaţi, ajutaţi de Caufman, au reuşit să înşele numeroşi comercianţi, angajându-se în numele cooperativei, (cu toate că n’aveau ca­litatea s’o reprezinte) să procure mărfuri care lipseau de pe piaţă. In felul acesta au luat, sub pretex­tul că vor procura opinci, 1.200.000 lei dela I. Popescu Pietrari, 1.000.000 dela H. Aronianu, 2.500.000 lei dela E. Dortlich, o altă categorie de cum­părători, au fost păgubiţi de bani, sub pretextul că 11 se va procura bumbac. Dintre aceştia fac parte: Carol Scheidl înşelat cu 500.000 lei, A. Fuik cu 4.000.000 lei şi I. Gotoran cu lei 1.000.000. Deasemenea au mai reuşit să înca­seze de la bijutierul Barbu Angelescu, suma de 650.000 lei, promiţându-i că-l vor vinde ceasornice. Iar ultimul şi cel mai păgubit e co­merciantul D. Herbes, căruia, cei trei tovarăşi i-au luat 7.500.000 lei promi­­ţându-i că-i procură... devize. Deocamdată, aceasta este lista re­clamanţilor, deoarece se pare că Nea­­gu, Lupescu şi Kaufman au mai „lu­crat“ şi pe alţi clienţi.. Procesul moştenitorilor profesorului C. Bacaloglu In faţa secţiei IV-a a tribunalului Ilfov, a venit ori spre judecare acţiu­nea făcută de o parte din moştenitorii profesorului C. Bacaloglu. In numele reclamanţilor a vorbit d. av. Alex. Constant, procesul amânân­­du-se în continuare pentru Luni 6 Martie. Diverse Al. Ianculescu, fost ajutor de pri­mar în comuna suburbană Colemtima, a fost rimis î­n judecată pentru că, re­coltând furaje de pe un teren al firi-* măriei, a vândut-o, cu banii rezultaţi făcând plăţi neregulate. — Gh. Dim­escu, comerciant, din şos. Colentina nr. 2, a fost trimis în ju­decată pentru denunţare calomnioasă. El a declarat în mai multe rânduri că ar fi dat drept mită suma de lei 20.000 controlorului Petre Paulini de la M. E. N. şi apoi a revenit. — D. Ghimeş, din strada Schitu Măgureanu nr. 4, a fost trimis în ju­decată pentru fate şi uz de fails, pen­­tru că a folosit o adeverinţă falsă că este mobilizat, pentru a evita evacua­rea jud­­ţie în vederea clădirii unei case bloc, restul de o treime diviză fiind pro­prietatea soţiei defunctului. 4. Un loc la Sinaia, în str. Princi­pele Nicolae, compus din 2 parcele, în suprafaţă de cca 600 m. p. 5. Un loc la Sinaia, lângă tirul de porumbei, în suprafaţă de cca 600 m.p. 6. O sumă de 110.000 lei, depusă în sare la Banca Marmorosch Blank. 7. Mobilier de casă şi un automobil mare, „Buik“. 8. 450.000 lei pe care d-na Lala E­­caterina Hallunga i-a primit de la de­functul Constantin A Hallunga, pandat pentru căsătorie, fără scutire de raport. Prin testamentul olograf din 14 Decembrie 1931, defunctul a dispus cantitatea disponibilă, legând-o in două părţi condiţionate de îndeplini­rea unor anumite obligaţiuni din par­tea celor doi beneficiari, Bădiţă Con­stantin Romano şi Lala Ecaterina Hallunga. In consecinţă, dreptul reclamantei ca moştenitoare rezervatoare este de V% din întregul activ succesoral, în cazul în care condiţiunile testamen­tului sunt respectate, iar în cazul când condiţiunile testamentului nu sunt respectate, dreptul său devine de 1/3 din întreaga masă succesorală Reclamanta cerea totodată, ca par­tajul să se facă prin atribuţiunea lo­turilor conform art. cod. civ. 743, iar loturile să fie alcătuite și atribuite în aşa fel, încât , în limita posibili­tăţilor şi fără atingerea drepturilor sale de moştenitoare rezervată — să se respecte dispoziţiunile testamentu­lui olograf din 14 Decembrie 1931. CUM A FOST IMPARTITA AVEREA Tribunalul a admis în principiu ac­ţiunea de ieşire din indiviziune inten­tată de d-na Ophelia Santuzza Ro­mano, dispunând ca averea succeso­rală, evaluată la suma de 43.490.325 lei să fie împărţită în felul următor : 1. Rezerva și cotitatea disponibilă fiind de câte zi din succesiune, par­tea reclamantei Ophelia Santuzza Ro­mano valorează lei 10.872.581. 2 Partea btd C. Bădiţă Romano 16.308.871. 3. Partea d-nei Lala Hallunga Ro­mano, tot lei 16.308.871. Părţile urmează să fie modificate, în caz că nu sunt respectate anumite stipulaţiuni ale testamentului defunc­tului Constantin Romano Nu lăsa pe mâine ceea­­ce poţi face azi; evacuea­ză-te din vreme, să nu re­greţi mai târziu. Briliante de 8 milioane lei vândute... fără ca proprietarul să primească banii Un mare proces de partaj între membrii familiei Romano In discuţie sunt 2 moşii, 3 locuri de casă, mobilier, 1 automobil şi 560.000 lei numerar Coverului ANUL XVII, Hr. 5761, Miercuri 1 Martie 1944 «la omt­u­ro Paul Valéry a adunat în ultimul său volum (Tel Quel, Gallimard, Paris) câteva firimituri de gânduri, rămase, de bună seamă, de la un ospăţ cu zeii. Spicuim : „Un om care nu a încercat niciodată să se facă asemeni zeilor, este mai puţin decât un om". „Gloria este un fel de boală pe care o capeţi culcând­u-te pe pi opri® ta gân­dire". * „Ca să iubeşti gloria, trebuie să pui mare preţ pe oameni : trebuie să crezi în ed”. * „Un om cu adevărat mare este acela care lasă după sine pe ceilalţi în încur­cătură". „Perfecţiunea este o înterdiere. A pune perfecţiunea între tine însuţi şi altul. Intre tine însuţi şi tine însuţi". „Trebuie să fii uşor ca pasărea, nu ca pana", cer«, pusă tji ÎpÂ*­­,Ide« poettoB e*te proză c^re veirsui' „Inspiraţia este ipoiete care reduce scriitorul la rolul unui observator". „Privirea autorului asupra operei sale : aci lebădă care a scos un pui de raţă ; aci raţă care a scos un pui de le­bădă" * „Legea mecanică a înjurăturilor : Pentru un martor îndeajuns de înde­părtat, înjurătura nu ajunge unde este trimisă : fiecare scuipat descrie o curbă închisă". * „Dragostea ştie în a simţi că ai cedat altuia, fără să vrei, ceea ce nu era decât pentru tine". * „Durata : Ceea ce nu există durează o secundă. Moartea durează toată viaţa. In orica ipoteză, ea încetează de a mai fi de în­dată ce este". * „Autorizaţie de a se sinucide numai când eşti perfect fericit". * „Prii­iri. Privirile care se întâlnesc dau naş­tere la stranii raporturi. Nimeni nu ar putea să gândească li­ber, dacă ochii lui nu ar putea părăsi alţi ochi care l-ar urmări. De cum se înlănţuesc privirile, nu mai sunt exact doi şi e foarte greu să rămâi singur ‘ Un bust pentru regreta­tul actor Stan Iorga Un grup de prieteni credincioşi me­moriei regretatului actor Stan Iorga, căzut la datorie, a luat iniţiativa ridi­­cărei unui bust care să însemne preţui­rea artistului. Comanda bustului a fost încredinţată Sculptoruui Ion Vlad iar lucrarea va fi aşezată într-unul din hall-urile teatrului „Municipal". *­­* i­de iar Un efclu de 12 reprezen­taţii cu piesa /Din jale se întrupeză Electra" Teatrul Naţional aduce la cunoştinţa publicului spectator că începând de Joi 2 Martie a. c., ora 9 dimineaţa, s­­e vor pune in vânzare biletele pentru o serie de­­12 spectaicole cu­ piesa „Din jale se întrupează Electra",­ în intervalul de la 6 Martie la 21 Aprilie. Casa specială de bilete, numai pentru aceste spectacole, va fi situată in curtea Teatrului Naţional. Intrarea prin strada Matei Millo, poarta mare de fier. Repertoriul acestor spectacole, va fi afişat la poartă şi la cassa specială de bilete. NATALIA MATE/ Privelişte de iarnă FIUTELE Cum se face un carnet de schimburi Timbrele pe care le aveţi în „dublet", adică din care aveţi două sau mai multe exemplare (deşi „dublet" ar pă­rea că înseamnă numai două...) sau tim­brele pe care doriţi să le schimbaţi, tre­­buesc lipite într’un carnet de schimburi. Cele mai practice carnete de schim­buri sunt lungueţe, cam de formatul unei cărţi poştale (cu filele mai late decât înalte) pentru a încăpea într’un plic comercial. Asemenea carnete se găsesc şi în co­merţ, dar pot fi uşor făcute de oricine, din forţă, nu însă din cea mai subţire. Timbrele se aşază pe cât posibil pe ţări şi emisiuni, dar la rând, fără locuri libere între ele. In adevăr, este vorba de o prezintare oarecum comercială, deci în care elementul practic trebue să domine. Timbrele nestampilate se învălesc mai întâi în celofan, înainte de a se lipi în carnet. Dedesubtul timbrului scrie preţul în valuta catalogului strein după care ne călăuzim, sau preţul transformat în lei, ţinându-se seamă de raritatea timbrului, de starea în care se află, etc. Acest preţ este mai mult un criteriu de schimb. Cel ce are nevoe de unul din timbrele d­in carnetul dv. de schimburi, îl ia, dând în schimb un timbru de a­­ceiaşi valoare, însemnat deci cu acelaş preţ, din carnetul său. Fireşte că se poate da în schimb, când nu ai alt timbru, şi valoarea în lei, sumă cu care cel care a dat timbrul, îşi va cumpăra timbrul căutat, în locul celui oferit. Acesta este tot un schimb între amatori. îndemnăm pe toţi colecţionarii, mai vechi sau începători, să-şi întocmească asemenea carnete de schimb, care-i a­jută mult la îmbogăţirea şi complecta­rea colecţiei, fără cheltueli. Valoarea filatelică a timbrelor de schimb se fixează de obiceiu după ca­talogul Yoert, în franci francezi sau transformaţi în lei. Din nefericire, acest catalog, pe 1944, nu mai este la înde­mână decât a foarte rare persoane. Şi catalogul elveţian Zumstein este bun, dar nu are decât Europa. Cititorilor cari ne prezintă carnetele lor din schimburi la redacţie, le putem stabili valoarea exactă a timbrelor, după catalogul Yvert 1944, pe lângă că le facilităm schimburile pe care le do­resc, punându-i în legătură cu alţi citi­tori. PUTEŢI VINDE la cele mai mari pre­ţuri, colecţii începute sau complecte, de începători sau de serii complecte, timbre disparate sau cantitativ, consul­­tându-ne la redacţie, deoarece nu ne putem pronunţa sau să vă dăm sfatul cel mai bun, decât văzând timbrele. * Pentru orice informaţiuni filatelice, suntem, în mod cu totul prietenesc, la dispoziţia cititorilor, la redacție, str. Belvedere 6, et. II, între orele 6—8 d. a., telef: 3.27.53. La zi NOROCOŞII Sunt unii oameni caii se nasc cu noroc, cari Îşi îmbracă zilele î n noroc, caii se lasă domol urmăriţi de noroc, şi pe caii nu-i des­­minte niciodată norocul ce le-a răpit primul surâs şi le-a pândit ultimul suspin. Din fragedă copilărie şi până la adânci bătrâneţe, aceşti oameni sunt urmăriţi de aceeaşi fericită ursită, de aceleaşi înlesniri oculte Îngă­duite de întâmplare, de acelaş favoritism al soartei. Copil flind, au avut bucuria de-a fi nişte copii fericiţi, nestingheriţi de severitatea părinţilor, de aceea a grijilor, a nemulţumirilor, a supărărilor trecătoare. Zilele, pentru el, s’au scurs semine, iară nouri şi ţâră pete negre pe soarele primelor lor vise. Şcolari, au învăţat uşor, iată sforţare, şi au fost iubiţi de profesori, de directori, de pedagogi, nu numai ca nişte elemente excepţionale ale şcolii, ci datorită simpatiei instinctive pe care­ au inspirat-o spontan, tot datorită norocului ce l-a călăuzit. Ado­lescenţi, au îndurat şi ei grelele probleme ale conştiinţei. Insă le-au în­durat senin, fără chinuri mistice sau sceptice. Le-au indurat datorită încrederii nedrămuite pe care numai norocul o sădeşte, o priveşte şi o cultivă ca pe-o floare de seră in cugetele muritorilor Întotdeauna mul­ţumiţi de ei. Şi-au făcut repede carieră frumoasă, aceşti norocoşi cărora ie-a zâmbit şi dragostea, şi banul şi fericirea, şi inconştienţa. Au legat prieteniile pe cari le-au râvnit. Au făcut, la timp, cunoştin­ţele cari au avut nevoie. Ele au bătut la uşa norocoşilor, nu el la a lor. Au fost rugaţi, solicitaţi, să se lase serviţi, să se lase admiraţi, răsplă­tiţi... Maturitatea i-a surprins in plină înflorire norocoasă. Cu situaţiuni strălucitoare, cu căminuri calzi, cu averi rotunde, cu veleităţi de călă­torii Îndepărtate, cu tot ce poate viaţa oferi mai atrăgător şi mai mulţumitor celor ce ştiu să trăiască, dar nu o preţuiesc... Copiii norocoşilor cresc şi ei frumos, liniştit, cu guvernante, haine multe de schimb şi distracţii scumpe. Insă copiii norocoşilor nu moşte­nesc întotdeauna norocul părinţilor lor. La un moment dat, roata noro­cului se opreşte pentru el. De cele mai multe ori, când rămân singuri pe pământ, şi-şi dau seama că nu sunt pregătiţi nici pentru viaţă, nici pen­tru marea luptă cu viitoruL Insă norocoşii, — cei bătrâni, — îşi duc nestingheriţi podoaba anilor, fără o zbârcitură, fără o şovăială, fărâ o oboseală aparentă a măduli­relor. Sunt sănătoşi, voinici, dispreţuiesc re­gimul, apa şi zarzavaturile, sorb până la fund cupa plăcerilor, fară scârbă şi fără oboseală... Iar când somnul cel lung şi fără de sfârşit se apropie de pleoapele lor, o face cu sfială, cu regretul de-a fi silit la o nedreaptă severitate. Şi astfel trec norocoşii în lumea drepţilor , pe nesimţite, lin, ca nşte muritori ce-au meritat nemurirea... Eliza Mârzescu In fiecare seară matineu ora 3:45 Cel mai senzaţional şi mai amuzant specta­col al anului O minunată comedie dramatică de Sutton Vane Călătoria cea Mare (A GRAND LARGE) In româneşte de N. D. COCEA cu : Fory Etterle, Marietta Rareş (în reprez.), Irina Nădejde, Jean Constantinescu, Ion Manta, Gustav Valentin, Lia Şahighian, Const­. Bărbulescu și Jules Cazaban. TEATRUL NOSTRU Telefon 4.11.56 FORŢA MORALA Conferinţa d-lui prof. C. Rădulescu-Hotru la Dalles In sala Dalles, in faţa unui public numeros, d. Prof. C. Rădulescu-Motru şi-a desvoltat ori conferinţa despre „Forţa morală“. Oratorul a arătat întâi că noţiunea de morală e foarte elastică şi nesusceptibilă de un cadru fix. Ea s’a suprapus la în­ceput peste totalitatea deprinderilor u­­zuale isvorâte din mentalitatea critici­lor, de unde şi, propoziţiunea „quid leges sine monbus?“ Pentru Platon forţa mo­rală rezida în buna înţelegere între ce­tăţeni, buna înţelegere cu atât mai greu de realizat cu cât nu existau criterii o­­biective pentru a delimita pe cei apţi să elaboreze norme de conducere, faţă de copii ori bătrâni. O altă părere vede geneza moralei în intuiţia fiecăruia din­tre noi şi a tuturor deopotrivă. D. Prof. Rădulescu-Motru, distinge în forţa morală două aspecte dinamice si­milare tendinţelor funcţionale ale or­ganismului. Una este tradiţia, adică e tot ce primim de-a gata, fără a mai mişca resortu raţiunei pentru verificare: aşa e limbajul, aşa e eroismul. Cealaltă e tendinţa de inovaţie pe care au mani­festat-o secole dea rândul atâtea gene­raţii revoluţionare. Dacă istoria ne-ar proba — a spus o­­ratorul — că toate periodele de im­puls inovator au promovat omenirea spre bine nar fi greu să acceptăm alături de tradiţia ei forţa morală a revoluţiei. Cum însă, d-lui prof. Rădulescu-Mo­­tru nu-i pare acest lucru evident d-sa conchide, așa cum era de așteptat, în favoarea tradiției. Conferința a fost urmărită cu aten­ție.. Spirtul occidental In cadrul tidului de conferinţe orga­nizat de „Universitatea Liberă“ („Com­ponentele spiritului european“), d- Ba­sil Munteanu, prof la Universitatea din Bucureşti, a vorbit la Dalles, în faţa u­­nui numeros şi select public, despre Spiritul Occidental. Geografic şi structual — spune, în e­­senţă distinsul conferenţiar, — spiritul occidental se situează într'o zonă de mijloc, la calea jumătate dintre ceţu­rile nordice şi soarele mediteranean, intr’un climat temperat la o egală dis­tanţă de suprafaţa spiritului şi de a­­dâncimile inconştientului. Departe de a socoti spiritul occiden­tal ca o producţie spontană, adică creată şi modelată de factori locali (sol şi cli­mat), d-sa vede în el moştenitorul civi­lizaţiei greco-latine al cărei tezaur l-a păstrat cu grije şi l-a sporit, în ciuda vitregiei vremurilor. La temelia spiri­tului occidental s’a aşezat pentru tot­deauna viziunea greco-latină a lumii, a vieţii, a sufletului. Occidentul trăeşte în istorie şi pentru istorie. Pentru adevăratul occidental, desfăşurarea in timp este un fapt capi­tal, care participă la însăşi structura fiinţei sale. In această procurare în tra­diţia greco-romană, în această con­ştiinţă a continuităţii în timp trebuie căutat spiritul occidental. La această moştenire s’a adăogat, ca forţă activă, modelatoare, tradiţia creş­tină. Există, la baza spiritului spiritului occidental, valori solide, valori­ aur, ne­­alterabile, valori care şi-au făcut proba lor milenară. Conştiinţa occidentului este însă brăzdată de linia de forţă a valorilor închegate din îmbinarea ar­monizată a unei duble tradiţii : antice şi creştine Ceea ce ţine de neegalată memorie is­torică a occidentului este însăşi princi­piul Inteligenţii, cu instrumentul ei de totdeauna, raţiunea. Raţiunea implică primatul hotărât al spiritului asupra materiei, asupra substanţei şi supune reconstruirea universului cu ajutorul ideilor generale şi abstracte. Trecerea de la concret la abstract este însăşi ope­raţia fundamentală a gândirii occiden­tale. De ani decurg pentru spirit con­secinţe de ordine şi ierarhii stricte. Munca occidentului constă nu in a e­­puiza conţinutul lucrurilor, nu in a a­­tinge absolutul, ci in a distila maximum de frumuseţe din ele. Această reconstruire raţională a lumii tinde în mod necesar o universalitate, raţiunea fiind prin excelenţă, o facultate umană şi universală a inteligenţei franceză, spunea Jacques Riviéra, este singura eficace, fiind transmisibilă" Spiritul occidental se întemeiază pe idei, nu pe substanţă, de aceea el este susceptibil de o Înfăţişare armonioasă, de progrese. Lumea în concepţia occidentală este o lume perfect organizată, simplificată şi stilizată, o lume care postulează pro­gresul şi universalitatea, creată de om pentru om, fiind adoptată nevoilor lui adânci. Occidentalul îşi păstrează per­sonallitatea, nu se pierde în lucruri ca orientalul: el este propriul său su­veran şi realizează cu maximum de vigoare demnitatea fiinţei umane. Conferenţiarul aminteşte apoi că va­lorile acestea trec astăzi printr’o criză. O adevărată maree de iraţional s’a abătut asupra lor, fără să le clintea­scă. „A crede în continuitatea unei culturi şi a unei arte raţionale însem­nează a crede în eternitatea valorilor de gândire şi a formelor de literatură şi artă, încătuşată într'o formă rigu­roasă, este cel puţin prin aceasta o dovadă a spiritului occidental D-sa urmăreşte apoi problema omu­lui în artă, ca pe una dintre cele mai caracteristice şi mai concludente fără a contesta prezenţa influenţelor roman­tice (de provenienţă nordică), d-sa spu­ne că spiritul occidental are puterea vitală de a absoarbe aceste elemente şi de a le da un spirit nou, adică de a le clasiciza D. prof. Bazil Munteanu Îşi închea conferinţa făcând elogiul lumini : „Nu al luminii concrete, al luminii solare, mediteraniene, ci al luminii interioare, care transformă toate în substanţă uma­nă. Mediterana proectează omul pe ce­rul ei limpede şi pe apele ei senine, iar spiritul occidental în oglinda luminoa­să a propriei lui conştiinţe, a vastei conştiinţe umane din toate vremurile“.­­ A. F. CONFERINŢE D. prof. Dr. Helmut Berve, unul din istoricii de seamă ai Germaniei, fost rector al Universităţii din Leipzig, va vorbi estezi :« Facu­latea de litere, am­fiteatrul pentru Istoria Romanilor, la ora 17. Subiectul desvoltat va fi :Roma şi Carteginia". Mâine, Miercuri 1 Martie ,la ora 19, distinsul oaspe­te conferenţia la Institu­tul German pentru ştiinţă despre : „Ideia imperialistă la Alexandru cel Mare". * In ciclul de comunicări metodologice „Din viaţa disciplinelor şcolare", doam­na inspectoare Vitoria Gorgoi, în ziua de 25 Februarie a. c„ a vorbit la Semi­narul Peda­gogic Universitar „Carmen Sylva" despre: „Vieaţa limbii franceze in învăţământul secundar”. In acelaş ciclu, Vineri 3 Martie a. c., ora 6—7 p. m. va vorbi de inspector ge­neral N. Rusu despre „Vieaţa limbii germane în învăţământul secundar" (localul Facultăţii de Ştiinţe, Bd. I. C. Brătianu Nr. 1, et. II). D. prof. Silviu Dragomir va vorbi, azi, Marţi 29 Februarie a. c. în cadrul ciclului de conferinţe „Factori de uni­tate în viaţa popoarelor balcanice“, organizat de Institutul de Studiu Balca­ni­ce". Conferinţa va avea loc în aula Fun­daţiei Carol I, la orele p. m. Intrarea liberă. ★ P. S. S. Episcopul dr. Vasile Artenis, auxiilierul Mitropoliei Blajului la Bucu­reşti conferenţiază Sâmbătă, 4 Martie, orele 18 precis, în sate „I. Dalleş" în eldeli „Ardealul Nostru", organizat de „Uniunea Someşenilor", despre : Epis­copul Inochentie Micu-Klein in vâltoa­rea­ luptelor politice ale Românilor ar­deleni. * Miercuri, 1 Martie, ora 6-7, la sala Dalles d. prof. Constantin I. Andreescu va vorbi in cadrul ridului „Conponen­­tele spiritului european" ,despre : „Spi­ritul Europei centrale". Opera Română anunţă că spectacolul Cavarela Rusti­cană şi Paiaţe va fi înlocuit cu Truba­durul cu următoarea distribuţie: Mihail Arnăutu, Dinu Bădescu, Alexandru Ciro­zea, Neonilla Zarmu, etc., şi va fi diri­jat de d. Jean Bobescu.

Next