Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-01-24 / nr. 9
Anul al XVIIMea No. 9. IASSI Mercur 24 Ianuarie (5 Febr.) 1890 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRÉINATATE...........................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAnI-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Ammciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația — Strad.a, G-oliet. 46. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÍN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA • se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clémant Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.—(Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bi3 strada St. Anna.- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Manuscriptele nepublicate de «or arde. Un J ¥ rlȘ*f*6mni. Ca.1darul ptă XXI â, uei STIL ZECHIÜ pIDA | PATRONUL PILEI | TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ | STIL NOU | PIDA | PATRONUL țILEI ^^i«V|frgTni *| Apus. Soirelul Ianuarie ~ . . ~~ " -----------------Februarie ... ' ' o Duminică Cuv. Păr. Maxim Mărturisitorul 2 Duminică Purific. Măriei Septuagealma 7—20 * ‘4-8 li iiuni. ff .AP- Timotei ; 3 Luni Blasiu 7-19 4-10 a arh . Sf. Ieremon, Climent și S. M. Agata La 24 Ianuarie. Lună plină cu zi- 4 Marți Andreia 7—17 4—12 •* Meromn Cuv. Maica Xenia Romana c MerAii Anatln 7—17 4—12 li ..i .t Sf. Grigore Teologu padă, vifor ș, apoi ger. * Joi bretea 7-15 4-14 *6 Vineri Cuv. Păr. Xenofont și cu ceta sa 7 Vineri Ronauld 7—14 4—16 1 ‘___________Sâmbătă_______1 Aducerea rel. sf. Ion Chrisostom_____________________ ^ Sâmbătă Ion de M._____________________________________ 7—12 4—17 Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentra ANGLIA a D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. X.A.XTTT.A.SXE La 21. Anul 1595. Mihail Bravul trece Dunărea, bate pe Mustafa-Pașa și arde Rusciucul. La 22. Anul 1859. In București se deschide Camera de alegere a Domnitorului. La 23. Anul 1595. Banul Manta, generalul lui Mihail Bravul, bate pe Turci la Șerpătești. La 24. Anul 1859. Alegerea lui Alexandru I. Cuza Domnul Moldovei și de camera din București ca Domn al Principatelor Unite. La 25. Anul 1595. Mihail Bravul bate pe Turci la Maratoși, lângă Dunăre. La 26. Anul 1595. Mihail Bravul trece din nou Dunărea,omorând pe Mustafa-Pașa. La 27. Anul 1575. Cantemir Domnul Moldovei se luptă contra Turcilor și Polonilor. * IASSI, 23 Ianuarie 1890 ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCA Iată expunerea de motive, care pre-edăză proiectul guvernului pentru organisarea magistraturei. Legea organizărei judecătorești din 9 iulie 1865 era de mult recunoscută ca ne mai corespunzând trebuințelor timpului, pronulgata in momentul tranzițiunei itregei stări sociale, de la regimul patriarhal la regimul de cultură mdernă, acea lege avea necesarmente o menire transitorie. Astăzi, după 25 ani de aplicare a codicelor morii sub regimul constituțiunei actuale menținerea iei a devenit o adevărată anomalie și chiar o causăt de stagnații prin desvoltarea magistraturei nóstre. Condițiunile de capitenie, cari trebuie să le prevadă o bună lege de organizare judecătoria, adică asigurarea independenței magistratului sub tote punctele de vedere, și o recrutare pe cât se pate mai bună a personalului chemat la funcțiunea delicată de a veghia pretutindeni și in orice împrejurări in stricta aplicațiune a legilor, nuexista și nu putea să existe in legea actuală.Mijlocul social și intelectual din care se recruta magistratura acum 25 ani, nu presinta garanții indestuUtare legiuitorului pentru ai permite să introducă in tote treptele ierarhiei judecătorești principiul inamovibilităței, singurul care pote da judecătorului acea independență absoluta de fluctuațiunile Silnice, de pasiunile momentului, fără de care iei nu’și pote îndeplini cu scumpătate greaua sa misiune. Puțina întindere a culturei speciale juridice, nu-i permitea fixarea de norme mai severe pentru recrutarea personalului judecătoresc. Astfel, sub îndoit raport al recrutărei corpului și al stărei și inaintărei iniei, totul aprope ieste lăsat astăzi la bunul plac al ministrului. Acesta stare de lucruri, care la început iera o garanție necesară, acum a devenit un pericol; nesiguranța situațiunei unită cu modicitatea retribuțiunilor ce le pute afecta statul funcționarilor judecătorești, depărtăză de la cariera magistraturei tocmai elementele cele mai bune, iar acelea cari rămân, să văd supuse la ispite cu atât mai grele de jovins pentru caractere ce ou ar fi de o tărie excepționala, cu cât influiențele devin mai puternice, luptele și competițiunile, in mijlocul cărora trebuie să țină cumpăna dreptăței, mai aprige. De aceea vedem figurând de câțiva ani, pe programul tuturor partidelor politice, reforma magistraturei ce au desiderat constatat, de aceea am văzut elaborânduse mai multe proiecte de legi in acesta privință, din cari afară de cele de față, numai unul au putut fi prea votat parlamentului. Discuțiunea intimă la care au dat loc acesta chestiune in cercurile legislative și judecătorești, și chiar in publicul mai mare, ielaboratele diverse ce a precedat proiectul de față, a permis ca chestiunea să fie matur pregătită. Proiectul de față a ținut samă de tote aceste discuțiuni și ielaborate și a căuta a intrupa intr’un corp sistematic de disposițiuni, tote observațiunile și desideratele întemeiate, ce s’au produs cu ocasiunea acelor studii și discuțiuni, depărtându-se totdeodată pe cât s’a putut mai puțin, de organizarea actuală, pătruns fiin că reformele sănâtose, trebuie să fie mai multe desvoltări organice ale stărei existente, decât resturnari și inovațiuni temerarii. Proiectul de față e, in esență, identic cu proiectul ielaborat acum 18 luni de ministrul de pe atunci al justiției, d. Al. Marghiloman , acel proiect losă, a fost din nou studiat și modificat in unele disposițiuni de detaliu, ținându-se samă și de disposiținile legei din 1876, asupra admisibilitatei de funcțiuni judecătorești, elaborate de d. Al. Kahovari. Două chestiuni principale au format obiectul unei atențiuni speciale la redactarea acestui proiect. Intinderea principiului inamovibilităței și recrutarea personalului ce intră in magistratură. In privirea acestor puncte, deși partizani hotărâți ai inamovibilităței, nu am crezut prudent a intinde acestfi garanție imediat la tote treptele ierarhiei judecătorești. Dacă pentru curțile de apel putem găsi de pe acum in magistratură actuală și in baroul nostru elemente suficiente pentru o compunere satisfacătore a lor, așa ca să se puta intinde la cele fără inconveniente principiului inamovibilităței, pentru tribunale in întregul lor, măsura aceasta ar fi pripită. Nici starea actuală a magistraturei, aici elementele din care se recruteza ea obicinuit, nu permit o asemenea extensiune. Cu cât posițiunea magistratului e mai asigurată, cu cât puterile ce i le confera societatea sunt și mai mari, cu cât trebuie să fie mai mari și garanțiile pe cle? le dă personn înzestrate cu acele puteri. Calitățile pe care trebuie să le intrunesc. Un bun magistrat, sunt atit de varii, iu cât numai o încercare practică mai îndelungată pote da o certitudine suficientă despre destoinicia lui, incluzând inamovibilitatea la președinții de tribunal și la judecătorii de instrucție, proiectul a mers atât de departe, pe cât se putea, fără a expune societatea la inconvenientele ce ar naște din o imobilizare prea repede a unor judecători, in mare parte incă tineri intrați prea de curând in magistratură, pentru a fi putut să dea sub tote raporturile probe certe de destoinicia lor. Timpul de doi, respectiv șase ani, lăsat pentru aplicarea principiului inaimovibilitatea la președinți și judecători de instrucție, va fi un timp de cercare pentru personalul actual, timp in care iei se va putea amenda și îndrepta in părțile lui defectuase ; odată și acești magistrați deveniți inamovibili, garanția justițiabililor va fi complectă. Funcțiunile de suplent si judecător de tribunal vor forma, in viitor, un stagiu de încercare, care va permite a nu aduce la treptele mai înalte și mai importante ale ierarhiei judecătorești decât puteri pe deplin incercate. Când cercul din care se recruteza magistratura va fi mai larg, când moravurile judeciare se vor fi îndreptat prin ridicarea nivelului moral și intelectual al intregului corp, intinderea inamovibilităței la toți magistrații tribunalelor va fi ușor de efectuat; până atuncea, stagiul pe care T am menținut se pare absolut necesar. Recrutarea magistraturei nu va putea, cu tote garanțiile ce la dă noua lege, să dea resultate pa deplin satisfacatore intrucât nu vom căuta a atrage și a reținea in carieră elementele mai distinse prin asigurarea și a unei sorte materiale mai satisfacatore. îmbunătățirea ce am propus’o prin statul anexat la prezentul proiect de lege, e modestă pentru tóte drepturile magistraturei. Temerea de a prea încărca budgetele, m’a oprit de a le face iu acesta privire, propuneri mai largi de îmbunătățire; căci, de altmintrelea, trebuie ső recunosc că alocațiunile ce le propun sunt cu mult mai inferiőre trebuințelor, și că orice imbunatățire s’ar putea aduce in acesta privință proiectului, ar inesti mult reușita reformei. Spre a facilita acesta îmbunătățire a tratamentelor, se propune reducerea a patru secțiuni de tribunal. Din alăturatele tablouri se vede că aceste reduceri, vor putea fi făcute fără a periclita serviciile. Ele au fost de altmintrelea propuse prin mai tote proiectele anteriore. O dată cu intinderea inamovibilității la mai tote organele judecătorești se impunea reforma dreptului disciplinar. Desbrăcând pe minister, in tote cozurile mai importante, de dreptul de disciplină asupra judecătorilor inamovibili, noul proiect incredințază acesta importantă funcțiune, însuși corpurilor judecătorești mai ioarte. Sunt sigur că magistrații inamovibili, pătrunși de importanța misiunei lor, vor veghia cu o gelozie severă la menținerea prestigiului întregului corp, și că liberi de orice preocupațiuni lăturalnice, vor exercita cu severitate controlul necesar, asupra purtărilor judecătorești și sociale a membrilor ce -1 compun. Numai astfel proiectul de față, devenit lege, va putea îndeplini in viitor tote speranțele ce punem cu toții iu iei. Gradațiunea pedepselor disciplinare prevăzute in proiect, facultatea lăsată judecătorului de a le aplica treptat sau chiar de odată pe cele mai grele, prescripțiunea că hotărârile disciplinare se dau ne-motivate, și trebuiesc semnate de toți judecătorii ce au luat parte la rele, fără a se admite socotinți osebite, sunt atâtea disposițiuni care vor permite înaltelor curți chiemate a exercita dreptul de disciplină de a adopta natura și gravitatea pedepsei, la tote varietățile cazurilor individuale. O latitudine mare de apreciare se impune de la sine in acesta materie. Aceste sunt ideile principale care ne au călăuzit la redactarea prezentului proiect. Ia fel se resumă, cred, mai tate cerințele de îmbunătățire recunoscute ca practice in starea actuală, de magistrații cei mai distinși, și de umeni politici a mai multor partide, sunt deci autorisar a spera, că el va fi primit in corpurile legiuite cu bună-voință. Ministru justiției Th. Rosetti. Mm Minatimi De Dilire S’ar părea că frământările despre care vorbește Mesagiul din anul acesta, au obosit lucru atât Țara, la cât chiar gestiunile cele mai vitale cu greu o mai póte scutura din aromeala în care a aruncat-o frământătorii de tote speciile. Aiurea, cestiuni cu desăvârșire secundare pun în mișcare, scutur intrega populațiune, o aruncă într’o mișcare care nu se potolește pănă ce nu se dă satisfacere cererilor sale. Pe noi pare că nu ne mai interesaza nimic. Sunt la ordinea filei în țară și afară cestiuni de a cărora formă de desiegare depinde interese românești fundamentale. Așa buclura de câtva timp se vorși se scrie despre demersuri ce s’ar fi făcând pentru a încheia un tractat de comerciu cu Austro - Ungaria, sau cel puțin nn modus vivendi provisoriu. S’a pretins de unele fiare că ministrul nostru de finance ar fi fost însărcinat cu ore care negocieri la Viena. S’a mai pretins, ceea ce ni se pare cu totul absurd, că o comisiune ce s’ar fi întocmit de către ministrul de finanțe pentru reformarea tarifului nostru general, ar fi să mergă la Viena pentru a se înțelege cu cei de acolo. Corespondințe adresate din București fiarelor de la Viena și de la Pesta, dându’și aerul de bine informate, destâiniesc cele ce se petrec atât la ministerul nostru de externe cât și la cel de finanțe, cu privire la cugetările și preferințele guvernului nostru în materie de politică econ^mică. Se mai scrie: ea>*^trantul Austro- Ungar ar fi în^epvȘ Îqorârile privitóre la regulareaț^unire^ la Porțile-de- Fer, ca cei de, Í^T^tantlriza din răsputeri pentru !»,întemeia și întări un serviciu de navigațiune curat Maghiar pe Dunăre. Tóte acestea și alte multe cestiuni legate cu o sumă de interese române, par a ne lăsa cu desăvârșire nepăsători. Căci nu se pute numi îngrijire faptul că se publică prin fiare depeși și estrate din fiarele străine. îngrijirea unui popor despre interesele sale se manifestezá cu totul în alt mod. Cestiunile cele mari se discută în întruniri, ln Camerile de Comerciu și de Industrie, în societățile învâțate, în parlament, fiarele la rândul lor, ecouri ale opiniunei publice, iau cestiunile și le trateza pe tote fețele, agită până când reușește să se dea o soluțiune. Aceste reflecțiuni mi-au venit cetind cele ce se petrec in Rusia, Ungaria și Serbia cu privire la navigația pe Dunăre. In anul trecut am făcut o interpelare ministrului de lucrări publice asupra neaplicărei legei votată sub guvernul liberal pentru înființarea de către Stat a unui serviciu de navigațiune pe Dunăre. Ceea ce mă îndemnase să adresez acesta interpelare tânărului ministru era un nenorocit de Referat adresat Consiliului de Miniștrii de un alt membru al Cabinetului, referat prin care se propune părăsirea Dunărei și concentrarea comerciului nostru pe piste închipuite căi ferate centrale. Ministru mi-a raspuns cum s’a priceput și cum a simțit s’au s’a simțit. ’Mi aduc aminte iasă că între altele a spus că guvernul liberal prin legea înființării unui serviciu de navigațiune asvârlise praf ia ochii națiunei, o amăgise. Vorba de om tânâr, aprins, iute din fire, căci numai astfel ’mi pot explica să se trateze așa ușor o lege votată și promulgată sub semnătura Regelui, lege prin care Corpurile legiotare acordă, la început, un credit de șase milione pentru a se cumpăra vapore și remorchere. Ministrul respectiv luase atât de serios cestiunea încât intrase cu mai multe vase mari cari fabricaza vapore și șlepuri, tratase cu direcțiunea căilor ferate pentru organisarea serviciului în legătura cu drumurile nostre de fer. S’a retras guvernul liberal,legea a rămas nepusă în lucrare, iar țara s’a ales cu discursul ministrului căruia i s’a încredințat interese atât de mari. In afară din Cameră cestiunea a fost atinsă de câteva fiare, unele aprobând pe interpolator, alte aplaudând răspunsul ministrului. De atunci cestiunea s’a înmormântat. Guvernul