Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-05-20 / nr. 20

«CUTEZĂTORII­ ÎN VIZITĂ LA BIBLIOTECA ACADEMIEI R.S.R. In faţa zîmbetului prietenos al profesorului, cute­zătorii depăşesc stinghereala începutului şi dialo­gul se încheagă repede. VIORICA TESLOVEANU, clasa a Vll-a: Vă ru­găm să ne spuneţi in ce constă importanţa Bi­bliotecii Academiei?­ERBAN CIOCULESCU C­olecţia de cârţi şi publicaţii a bibliotecii este cea mai însemnată din ţară. Aici se conservă tot fondul naţional cultural. Trebuie să ştiţi că aproape nu există tipăritură apărută în ţara noastră care să nu se afle în depozitele bibliotecii. De la o ultimă cărticică de cîntece pioniereşti apărută în Editura «Ion Creangă» pînă la cel mai recent studiu apărut la Editura Ştiin­ţifică,totul se găseşte în biblioteca noastră. Evident, şi revista «Cutezătorii». CRISTIAN STOIANOVICI, clasa a Vlll-a: Care este cea mai veche carte aflată în colecţiile bibliotecii? ŞERBAN CIOCULESCU: Avem în colecţia noastră cărţi rare, care se evidenţiază fie prin vechime, fie prin frumuseţea prezentării sau bogăţia adnotărilor făcute de persoanele cărora le-au aparţinut. La noi se află prima carte tipărită pe teritoriul ţării, la Tîrgo­­vişte, în 1508, «Liturghierul lui Macarie». Textul este ornat cu iniţiale de o rară frumuseţe. Şi tot la noi se află «Codicele Voroneţean», manuscris datînd din secolul al XVI-lea, descoperit în anul 1871 la Mănăstirea Voroneţ şi care face parte din cele mai vechi texte româneşti, scrise în grai maramureşean Ne aflăm, de asemenea, în posesia manuscriselor scriitorilor noştri clasici, ca şi ale celor care au trăit mai aproape de zilele noastre ca: Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, George Topîrceanu, pentru a nu cita decît cîteva nume. GEORGE URSULEAC, clasa a Vlll-a: Cum a­­chiziţionează Academia manuscrise, documen­te, cărţi vechi şi rare? ŞERBAN CIOCULESCU: Biblioteca îşi sporeşte necontenit fondul prin donaţii. Să vă dau un singur exemplu. Nu de mult, un profesor român, stabilit în America acum mai bine de 30 de ani,a donat o co­lecţie preţioasă de documente din timpul lui Cuza Vodă. Alte documente sînt descoperite şi achizi­ţionate de cercetătorii care lucrează în cadrul bi­bliotecii. DANIELA MAREŞ, clasa a Vll-a: După părerea dumneavoastră,care este cel mai mare prozator român? ŞERBAN CIOCULESCU: înainte se spunea că Odobescu, pentru că proza sa era socotită un model Aici au venit în vizită, într-una din aceste zile, un grup de cutezători. Sînt fetele şi băieţii pe care i-aţi mai cunoscut din întîlnirile lor cu scriitorii Zaharia Stancu, Marin Preda, George Macovescu. De data aceasta, gazda este cărturarul care ne-a dat bogata monografie dedicată lui I.L Caragiale, autor a nenumărate studii de istorie a literaturii vechi, profesor al profesorilor voștri, membru co­respondent al Academiei — Șerban Cioculescu. Interlocutorul nostru, profesorul universitar, direc­torul general al Bibliotecii Academiei R.S.R. Şerban Ciocul­escu. 5 750 480 volume şi periodice; mii şi mii de file de manuscris pe care odinioară au aşternut cuvîntul nestemat Alecsandri, Eminescu, Creangă, Arghezi, pre­cum şi atîţia alţii, colecţii de stampe şi monede vechi, cabinete de cărţi rare, spaţioase săli de lectură — iată o definiţie, în cîteva cuvinte a Bibliotecii Acade­miei R.S.R. O cetate a liniştii, a meditaţiei în care zi de zi stau aplecaţi asupra cărţilor, în tăcerea încăperilor, sute de cercetători ştiinţifici şi studenţi. In faţa unui vechi manuscris, Cercetătoarea Marta Anineanu, arată prima ediţie a «Istoriei Imperiului Otoman» de Dimitrie Cantemir. unul dintre manuscrisele lui Mihai Eminescu — Luceafărul

Next