Cuvântul Liber, iulie 2005 (Anul 17, nr. 128-149)

2005-07-01 / nr. 128

VINERI, 1 IULIE 2005 • ANUL XVII, Nrr. 12­ (4.040) • H1 PAGINI: 5.000 LEI; 50 BANI.J ■ .......M­EriTORIA­L ■ ■> ACTUALITATEA UNEI SCRISORI DESCHISE P­rin intermediul unei scrisori deschise, senatorii Matei Boilă (Cluj), Şerban Săndulescu (Vâlcea), Vasile Vetişanu (Satu Mare), Constantin Dumitrescu (București), Gheorghe Cătuneanu (Vrancea), Ion Manea (Iași), Mihai Buracu (Mehedinţi), Voicu Glodeanu (Maramureş), Adrian Sârbu (Teleorman), Nistor Bădiceanu (Bihor), Valentin Gabrielescu (Braşov), Tiberiu Vladislav (Hunedoara), Ioan Paul Popescu (Olt), Ioan Lup (Bucureşti), Ştefan Radof (Ilfov), Ion Păun Otiman (Timiş), Ioan Sabin (Constanţa), Dumitru Călineanu (Galaţi), Maria Ţeţu (Suceava), Andrei Potcoavă (Dolj), Radu Vasile (Bucureşti) se adresau de la Cluj-Napoca, la 15 aprilie 1993, episcopului Tőkés László, printr-o luare de poziţie prea puţin făcută cunoscută la acea vreme, cuprinzând probleme atât de actuale în vremurile de azi. Atitudinea lor fermă, în numele dragostei de adevăr care „ocupă primul loc în ierarhia valorilor spirituale", al reconcilierii necesare, al „grijii de a nu jigni şi nedreptăţi alte neamuri", a fost impusă de un interviu acordat, la 3 aprilie 1993, ziarului „Tribuna Ardealului", în cadrul căruia episcopul făcea afirmaţii care necesitau, neapărat, un răspuns şi o clarificare imediată. Revenim şi reluăm ideile din această scrisoare, din păcate nepublicată la vremea respectivă, tocmai pentru adevărurile conţinute, atât de actuale azi, după 12 ani. Vorbind despre comportamentul românilor faţă de maghiari, episcopul afirma că „în ultimii 70 de ani (...) s-a dus o politică antiminoritară (...), se tindea totdeauna spre omogenizarea acestei ţări şi s-a reuşit periferizarea ungurilor din România... Am fost daţi afară din Poştă şi din CFR - spunea din Sănătate, unde sunt foarte puţini unguri (...), din administraţie" (...), „în sensul acesta s-a făcut purificarea". Având în vedere oporunitatea politică şi caracterul moral ale unor declaraţii şi interviuri din acea perioadă, efectul lor asupra românilor şi a maghiarilor, precum şi a relaţiilor dintre ei, senatorii semnatari ai scrisorii deschise considerau că, prin afirmaţiile sale, episcopul „nesocoteşte adevărul, jigneşte şi nedreptăţeşte un popor care, sute de ani, a suferit şi a luptat împotriva stăpânirilor străine care voiau să-l oprime, să-i ia pământul, să îi strice limba şi obiceiurile. Acest popor, dobândin­­du-şi independenţa, în schimb a arătat iertare, toleranţă şi îngăduinţă". Aşadar, afirmaţiile episcopului „pângăresc memoria a generaţii de strămoşi ai noştri, care, înfruntând ura, crima, asuprirea şi nedreptatea, şi-au păstrat, totuşi, sufletul curat, ferindu-l de nedreptate, de ură şi de răzbunare". Departe de a deveni din asupriţi asupritori, adevăraţi „pionieri ai Europei" în atitudinea faţă de minorităţi, prin ideile generoase pe care le etalau, guvernanţii români de după 1 Decembrie 1918, „devansau reglementările internaţionale". Dovezile sunt azi la îndemâna oricui. Este demn de reţinut că, „în întreaga perioadă interbelică, şi după aceea, nu au existat nici un protest sau vreo plângere oficială întemeiată, făcută de vreun organism reprezentând LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Duminică. „TÂRGUL CIREŞELOR" Tradiţionala manifestare „Târgul cireşelor", de la Brâncoveneşti, va­­ fi organizată în prima duminică a lunii şi, ca de obicei, la ea sunt invitaţi să participe atât locuitorii din împrejurimile acestei comune, cât şi aceia care doresc să petreacă câteva ore bune în mijlocul naturii, bucurân­­du-se, speră organizatorii, şi de un sortiment bogat de cireşe, alături de alte bunătăţi specifice oricărui târg. Organizatorii s-au pregătit serios, toate formaţiile artistice repetând zile în şir, pentru a se prezenta pe scenele care vor fi amenajate în aer liber, la nivelul cel mai înalt. Şi-au anunţat participarea formaţii de dansuri, îndrăgiţi solişti de muzică populară, tarafuri şi orchestre din Reghin, Aluniş, Lunca Mureşului, Idicel Sat, Idicel Pădure, şi, bineînţeles, din Brâncoveneşti. Cei care iubesc manifestările tradiţionale nu vor avea ce regreta, dacă timpul va fi şi el de partea lor, deoarece, pe lângă joc şi voie bună, vor putea achiziţiona obiecte de artizanat realizate de meşteri populari din zonă şi, ca totul să fie la cele mai înalte cote, celor înfometaţi sau însetaţi, le va sta la dispoziţie o ofertă bogată de băuturi şi mâncăruri. (T.T) Ski ■ -W Li) DRAPELUL NAŢIONAL NU SE BUCURĂ DE CĂUTARE LA TÂRGU-MUREŞ La sfârşitul săptămânii tre­cute, a fost sărbătorită, într-un cadru festiv, „Ziua Drapelului Naţional". Din păcate, însă, această zi a fost una de sărbă­toare doar pentru câteva insti­tuţii, pentru cadre militare sau reprezentanţi ai unor asociaţii şi organizaţii cu activităţi patriotice, în rest, alte instituţii, dar şi locuinţe ale unor târgumureşeni, având expus Drapelul Naţional murdar sau spălăcit. Tocmai de aceea, am dorit să aflăm o explicaţie pentru acest fapt, dar şi dacă Drapelul Naţional mai are căutare în Târgu-Mureş, în FLORENTIN DEAC (Continuare în pag. a 3-a) V ___________________________/ « ’ Cuponiada în agricultură: O greşeală de 14.000 de miliarde de lei Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a recunoscut, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prin acordarea celor două milioane de lei pe hectar au fost cheltuite fonduri inutil. „S-a greşit enorm şi nu mai trebuie să facem această greşeală. Cei 14.000 de miliarde de lei ar fi trebuit orientaţi către credite pentru investiţii", a declarat acesta, într-adevăr, la ora integrării europene. România are - potrivit statisticilor - peste 4,5 milioane de gospodării de subzistenţă şi GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) _ _________________________/ Biblioteca Judeţeană MUREŞ _ TARGU­ MUREŞ____ CEA DE-A TREIA TRĂDARE ŞI ABANDONARE! Considerat cea de-a treia trădare şi abandonare a fraţilor noştri bucovineni. Tratatul cu Ucraina, „operă" a ruşinii preşedintelui Emil Constantinescu şi a ministrului lui de Externe de atunci, Adrian Severin, a servit ca punct de plecare şi argument profesorului universitar dr. Tiberiu Tudor, mureşean la origini (absolvent al Liceului „Al.Papiu Marian), pentru cartea „Istoria dramatică a teritoriilor româneşti ocupate: Tratatul cu Ucraina -1997", care a stârnit un enorm interes în anul 2000. Acesta a fost şi motivul apariţiei celei de a doua ediţii. Abandonarea, de către guvernanţii români, a locuitorilor pământurilor străvechi româneşti ale moşiei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (ca şi în cazul Basarabiei!), a fost urmată, prin timp, de abuzurile şi de samavolnicia sovieticilor. Prin ruşinosul Tratat, semnat fără mandatul poporului român, echivalent cu o capitulare diplomatică prin care era terfelită demnitatea naţională, guvernanţii noştri recunoşteau dreptul Ucrainei de succesiune asupra teritoriilor româneşti ocupate prin agresiune şi şantaj. Moştenite de Ucraina de la fosta URSS, golemul cu picioare de lut, a cărui prăbuşire era previzibilă, după ce au fost luate cu japca, cu forţa brută a Armatei Roşii, în anul 1940, nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, Ţinutul Florea, cele cinci insule nelocuite de la sud de braţul Chilia, Insula Şerpilor, înhăţată şi ea de sovietici în anul 1948, printr-un simplu proces­­verbal, au devenit azi, cum era şi firesc, obiect de dispută româno-ucraineană. Din păcate, pofta de stăpânire ucraineană, prin Canalul Bâstroe, a ajuns ca obiect litigios până la Tribunalul de la Haga. Până acum toate încercările şi intervenţiile româneşti au fost zadarnice în faţa apucăturilor imperialiste sovietice, moştenite azi de ucraineni, purtând chipul „intereselor strategice". Sperăm - aşa cum preciza, recent, şi prof. dr. Ion Gherman - în triumful raţiunii într-o Europă, într-adevăr, a naţiunilor! LAZĂR LĂDARIU

Next