Cuvântul Liber, august 2005 (Anul 17, nr. 150-171)

2005-08-02 / nr. 150

-------------------------------- EDWX OMBILAJL ------------------------------ UNA VORBIM, ALTA FUMĂM A I n ciuda aparențelor, lucrurile în politica românească nu merg precum s-ar aştepta principalii actori ai scenei. Pe de-o parte, primul ministru, măcinat de propriile sale indecizii, care au generat nemulțumiri între liberali, se vede arătat, vrând, nevrând, cu degetul, ca fiind un om care, pare-se, poartă o pălărie prea mare pentru scaunul pe care-l ocupă. A fost nevoie ca președintele Traian Băsescu să îmbrace haina omului simplu, să redevină marinarul de toate zilele pentru câteva vizite în zonele sinistrate ale Moldovei, pentru a-l determina, indirect, pe domnul Tăriceanu să înţeleagă un elementar lucru, anume acela că legătura cu oamenii trebuie construită, în timp şi cu răbdare, pe înţelesul năpăstuiţilor, dacă mai vrei să ai parte de voturile lor. Timp în care, încolonaţi şi ascultători precum matrozii pe navă, democraţii nu ies din cuvântul preşedintelui Băsescu, deşi omul nu face politică, nu se amestecă în viaţa partidelor, că aşa îi cere Constituţia, dar stă, cum se zice, la cotitură şi, precum a declarat, are intenţia să-i taxeze pe cei care,în ciuda faptului că şi-au jurat credinţă, slăbesc pe zi ce trece Alianţa D.A. Mulţi se întreabă acum care Dreptate, care Adevăr, când ei văd şi simt pe propria lor piele că lucrurile nu merg bine, că traiul e tot mai mult o caznă, că zilele devin o povară tot mai greu de dus, pe când, din perspectiva politicienilor, România este pe calea cea bună, a drumului care duce spre U.E. Greu de crezut că drumul este cu adevărat cel bun, din moment ce până acum nu s-a auzit de procese în care baroni, rechini, nababi ori cum s-or mai numi ei, să-şi fi găsit adăposturi, pentru ani buni, dincolo de zăbrelele închisorilor, pentru netrebniciile lor. Până la urmă, fie legile cât de bune, şi mă refer la cele care privesc proprietatea şi Reforma în Justiţie, dacă nu are cine să le aplice, dacă nu există voinţă politică de a le transpune în viaţa de zi cu zi, dacă e torpilată chiar de către oamenii din sistem, aşteptările pot fi zadarnice. Timp în care liberalii se suspectează unii pe alţii de conduită neloială faţă de propria formaţiune, ba chiar unii cochetează cu „fraţii" lor democraţi, în aşa măsură încât au uitat cu totul de doctrina liberală, culmea, susţinând că alegerile anticipate, dragi preşedintelui Băsescu, reprezintă soluţia morală pentru viitorul guvernării, ceea ce nu i-a împiedicat, în mod duplicitar, să-şi arate loialitatea faţă de premierul Tăriceanu. TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 3-a) | CEANGĂU SAU CSANGO-MAGYAR? (IV) LECŢIE DE ISTORIE, PARTEA A ll-A Dacă nu aţi citit numărul trecut, tocmai vorbeam despre istoria şi originea ceangăilor. Ajunsesem la partea în care Papa Pius al IV-lea îi spunea, prin zorile lui 1788, lui Batthyány, episcopul catolic al Transilvaniei la acea vreme, că ceangăii nu au nevoie de misionari unguri, pentru că nu le-ar înţelege limba... Continuând, pentru nevoile spirituale ale fidelilor care vorbeau ungureşte, arhiepiscopul de Esztergom, cardinalul primat al Ungariei, era autorizat - de acelaşi Papă - să trimită misionari în Moldova. Misionarii unguri au informat că cea mai mare parte a ceangăilor veniţi de curând din Transilvania era bilingvă sau înţelegea un minim de ungureşte. Ei au asigurat că vor face totul pentru ca limba maghiară să nu fie uitată şi că credincioşii vor fi evanghelizaţi în ungureşte, doar de către preoţi unguri. Era vorba, deci, despre o tentativă de maghiarizare a regiunii secuilor ceangăi din Moldova. Dar principala piedică în calea maghiarizării nu o constituiau misionarii italieni. Autorităţile ecleziastice ungureşti au constatat că dificultăţile proveneau chiar din partea ceangăilor, care manifestau indiferenţă faţă de limba maghiară, pe ANTON MARTIN --------------------------------------------------------------------------------------/ (Continuare în pag. a 3-a) SĂRBĂTOAREA IMNULUI NAŢIONAL în organizarea Bibliotecii Municipale „Petru Maior" din Reghin, a avut loc, în ziua de 29 iulie 2005 - Ziua Imnului Naţional - eveniment important din istoria poporului român, omagiat de către întreaga naţiune română ca simbol al unităţii şi independenţei noastre, obţinută prin jertfe şi vitejie de către cei care simt româneşte, un moment sărbătoresc la care au participat, alături de reghineni, invitaţi de onoare, personalităţi ale vieţii culturale şi naţionale, scriitorii şi publiciştii Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu şi Dumitru Vasi Şoimoşanu. S-au prezentat materiale privind file din istoria Imnului Naţional al României, însemnătatea şi valoarea lui în viaţa unui popor, sentimentele de patriotism ce vibrează în inima adevăratului român la intonarea lui cu ocazia unor evenimente importante. Domnul Nicolae Băciuţ a făcut referiri la Imnul Naţional - „Deşteaptă-te, române!" - care s-a impus prin valoare, conţinut patriotic, devenind un crez şi un imbold spre biruinţă, care poartă o profundă semnificaţie istorică. Versurile nemuritoare ale poeziei, apărute în contextul evenimentelor de la 1848, scrise de Andrei Mureșianu - „Un răsunet" - au MARIN SARA (Continuare în pag. a 3-a) ui Markó Béla, îngrijorat de... funcţionarea Coaliţiei: „Există riscul repetării greşelilor din perioada 1996-2000, a CDR" Aprecierea de mai sus a făcut-o, sâmbătă, la Târgu- Mureş, secretarul de stat (vicepremierul) Markó Béla, în cadrul unei conferinţe de presă. „Am o singură şi mare îngrijorare, a spus liderul UDMR, că ceea ce se întâmplă acum, în Coaliţie, îmi aminteşte de anii 1996-2000, când, tot datorită „bâlbâielilor", a declaraţiilor pripite, s-a ajuns, atunci, unde ştim cu toţii, drept care asemenea greşeli nu ar trebui să se mai repete." „Nu aş arăta cu degetul spre nimeni - a adăugat Markó Béla -, dar atunci toţi membrii Coaliţiei au greşit şi, ca atare, nimeni nu s-ar putea eschiva de la răspunderea acelei guvernări." Din păcate, a punctat Markó Béla, şi atunci, ca şi acum, s-a remarcat - în sens negativ - un lucru: lipsa de înţelegere faţă de „ideea de coaliţie". Prin asta, ne asemănăm, acum, cu perioada '96-2000. GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) „fiCOSfi Lfi NOI" Asociaţiunea Pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA, despărţămintele Iaşi, Bilbor, Baia Mare, Alba-lulia, Sângeorgiu de Pădure, Valea Gurghiului (Ibăneşti-Mureş) şi Fundaţia 1 Decembrie 1918 Alba-lulia au organizat, în perioada 23-31 iulie 2005, ediţia a IX-a a taberei de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi". Au participat la această generoasă iniţiativă de „cuget şi simţire românească", tineri - elevi şi studenţi din Republica Moldova, din localităţile Chişinău, Cahul, Ştefan Vodă, Căuşeni, Edineţ, şi din Ucraina, din Odessa, Tatarbunar, Borisovca şi Glubocoe. Obiectivele principale ale taberei „Acasă la noi" sunt: cunoaşterea patrimoniului cultural-naţional, a monumentelor şi locurilor istorice, a frumuseţilor naturii patriei, perfecţionarea cunoştinţelor de limba şi literatura română, prin contactul cu familiile, elevii, cadrele didactice locale, cunoaşterea folclorului, a tradiţiilor, datinilor şi obiceiurilor româneşti, prin participarea la spectacole folclorice, dezvoltarea relaţiilor interumane, prin găzduirea asigurată de familii româneşti. Despărţământul ASTRA Valea Gurghiului ne-a implicat în împlinirea acestor obiective, fiind gazdă bună în Ibăneşti a unui grup de 21 de tineri români de dincolo de Prut şi Nistru. în seara zilei de 23 iulie, ora 22, autorităţile locale din Ibăneşti i-au întâmpinat „cu pâine şi sare", după obiceiul strămoşesc, pe fraţii români, veniţi de acasă acasă, în vatra străbună. Au rostit alocuţiuni domnul prof. Dan Dumitru Vasile, primarul comunei Ibăneşti, prof. Dumitru Husar, preşedintele Despărţământului ASTRA Valea Gurghiului, prof. Ecaterina Craveţ, membră în Societatea Culturală a Românilor „Valul lui Traian" din Tatarbunar (Ucraina), asistent cercetător Mircea Cristian Ghenghea, preşedintele Organizaţiei de Tineret a Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu" din Iaşi. Distinşii oaspeţi au fost cazaţi de către familii din Ibăneşti. Aduc pe această cale mulţumiri bravilor ibăşteni, care şi-au lăsat pentru o săptămână din grijile gospodăriei pentru a-i trata cu bunătatea şi ospitalitatea lor caracteristice. Numele lor se cuvine să le reţinem şi să le cinstim: Eugen Mera, Mircea Todoran, Gelu Racoţean, Florin Gliga (Palaghia), Vasile Dan (Octavean), Florin Petra, Marinel Dan, Florin Gliga (a lui Mihăilă), Valentin Ţinea, Florina Gliga şi Petru Dan. în ziua de duminică, la Biserica ortodoxă din Ibăneşti, părintele paroh Oprea Genu a săvârşit o slujbă religioasă deosebită, i-a pomenit şi s-a rugat pentru românii de pe meleagurile româneşti ciuntite de vitregiile istoriei. Prof. DUMITRU HUSAR, preşedintele Despărţământului ASTRA „Valea Gurghiului” (Continuare în pag. a 8-a)