Cuvântul Liber, septembrie 2005 (Anul 17, nr. 172-193)

2005-09-01 / nr. 172

«VAN® JOI, 1 SEPTEMBRIE 2005 (Dascăli mureşeni) Biografia profesională a celui născut pe data de 21 ianuarie 1930 în satul Ibăneşti, din părinţi ţărani, este mai mult decât bogată. După ce, în timp (1936- 1950), parcurge etapele şcolare în satul natal, la Timişoara, Reghin, Târgu-Mureş, Cosma F. Gliga va absolvi, în 1955, Facultatea de Silvicultură din Braşov, fiind repartizat ca inginer de exploatare la Ocolul Silvic Răstoliţa. Nu trec decât 17 luni şi-l găsim transferat la Grupul Şcolar Silvic din Gurghiu, unde va fi profesor de specialitate, în perioada 15 septembrie 1956 - 30 august 1961. Din anul de învăţă­mânt 1961-1962 devine directorul şcolii menţionate, funcţie pe care o îndeplineşte până pe data de 14 septembrie 1972. La Gurghiu va fi o prezenţă activă şi în sfera socialului. A participat la con­struirea unui pavilion cu 12 săli de clasă, 2 laboratoare şi spaţii administrative; un internat cu 360 de locuri; o cantină şcolară; un bloc cu 12 apartamente pentru cadrele didactice; o sală de sport; terenuri de fotbal, handbal, tenis de câmp; la reparaţii capitale la clădirile vechi declarate monu­ment istoric sub denumirea „Cas­telul Bonemissa", în care s-au amenajat 4 cabinete de specia­litate silvică, o bibliotecă şi un muzeu de vânătoare. De asemenea, a îmbogăţit parcul dendrologic al şcolii cu specii forestiere indigene şi exotice, ajungându-se până la 350; cu elevii a participat la plan­tarea de arbori forestieri în raza ocoalelor silvice din Gurghiu, Borsec, Târgu-Mureş; la lucrări de ameliorare a terenurilor degradate; la lucrări cinegetice şi de inventariere a arborilor; la amenajarea unei pepi­niere silvice (1 ha); la întreţinerea parcului dendrologic (30 ha). Distins cu titlul de „Profesor evidenţiat" (1969), decorat cu Ordinul Muncii clasa a lll-a (1971), inginerul şi dascălul Cosma F. Gliga va fi numit directorul Grupului de Prelucrare a Lemnului din Târgu- Mureş, unde funcţionează între 15 septembrie 1972—ianuarie 1994, lună în care se pensionează, după o fructuoasă activitate. Şi la Târgu- Mureş, calităţile de bun organizator şi gospodar ies pregnant în evidenţă. în mare măsură, domniei sale i se datorează existenţa, astăzi, a pavilionului-şcoală cu 12 săli de clasă, 3 laboratoare, 3 cabinete de specialitate, o sală festivă, 2 internate, o cantină, o centrală termică, un cuprinzător atelier şcolar, amenajarea acelei frumoase zone verzi, un adevărat parc dendrologic în suprafaţă de 2,5 ha, cu o varietate de specii forestiere indigene şi exotice. S-a ocupat personal de organizarea, pregătirea, desfăşurarea aniver­sării a 75 de ani (1969) de existenţă a Şcolii Silvice din Gurghiu, a 100 de ani (1982) de viaţă a Grupului Şcolar de Prelucrare a Lemnului din Târgu-Mureş. Septuagenarul Cosma F. Gliga, cu gradele didactice II şi I, a lucrat în cercetarea ştiinţifică, a absolvit patru cursuri de perfecţionare, a contribuit la înfrumuseţarea comu­nei Gurghiu. Astăzi, trăieşte la Târgu-Mureş, alături de soţia sa, Astrid, şi de fiul său, care este medic. Viaţă tihnită, domnule Cosma F. Gliga! * ILARIE GH. OPRIŞ DORIN BORDA COSMA F. GLIGA OPERATORII DE TURISM SE ÎNTRUNESC PENTRU O EVENTUALĂ ASOCIERE Astăzi, agenţi de turism şi autorităţi locale mureşene se întâlnesc în Sala mare a Palatului Administrativ pentru a discuta, la propunerea staff-ului Consiliului Judeţean Mureş, despre înfiinţarea unei asociaţii judeţene pentru promovarea turismului. Potrivit preşedintei C.J. Mureş, Lokodi Edita Emőke, „acest organism judeţean urmează să identifice şi să atragă noi fonduri necesare turismului" şi „va crea o imagine coerentă a activităţilor turistice, eliminând caracterul oarecum haotic al activităţilor de până acum". O nouă viziune propusă de conducerea C.J. Mureş priveşte „reechilibrarea balanţei activităţilor turistice", întrucât ar exista prea multe pensiuni turistice, dezvoltate „în detrimentul turismului mai dinamic şi mai profitabil, susţinut prin campinguri". Cum la baza turismului stă dezvoltarea infrastructurii de transport, organizarea operatorilor de turism în asociaţie judeţeană coincide cu inaugurarea Aerogării Aeroportului Târgu-Mureş, cea mai modernă din ţară la ora actuală, adusă la standarde europene. LIA STRĂUȚ La Sărmaşu, întâlnire de 40 de ani Spre sfârşit de august,în oraşul Sărmaşu au fost întâmplări cultu­rale, sportive model, după apre­cierile celor care le-au urmărit ori au participat efectiv la derularea lor, din programul cărora nu au lipsit expoziţiile de artă vizuală, simpozioanele, concertele de muzică uşoară şi populară. „Zilele sărmăşene" (27-28) a fost genericul lor. Dar, tot în oraşul de pe câmpie, sâmbătă, 27 august, s-a petre­cut un fapt aparte, cu adânci semnificaţii şi trăiri sufleteşti. La Grupul Şcolar Sărmaşu a avut loc o frumoasă festivitate prilejuită de întâlnirea de 40 de ani a foştilor elevi ai promoţiei 1965. Doamna dirigintă Paszler Kristina, profesor emerit, a deschis catalogul, şi la strigarea lui au răspuns „prezent" 25 de foşti liceeni: Teodor, Grigore, Gheorghe, Dorina, Iuliana, Elena, Maria, loan, Daniel, Ana, loan, Anica, Dorel, Terezia, Elena, Palaghia, Ana, Maria, Iuliana, Olimpia, Maria, Larisa, Mircea, Emilia, Ana, în memoria dascălilor trecuţi în eternitate s-a păstrat un moment de reculegere. Au urmat depănarea amintirilor din anii de liceu, evocările, cuvântul actualei directoare a şcolii, prof. Peterfi Adolfina, al unor elevi din clasa a XI­­-a. Ambianţă plăcută, destinsă, câte un silencio în sala de clasă,în băncile cărora cei 25 au stat cuminţi şi s-au simţit, fie şi pentru o oră, elevi. Flori, strângeri de mână, îmbrăţişări. Banchetul din orele amiezii, de la restaurant, care a durat până înspre orele nopţii, a pus stăpâ­nire pe toţi şi i-a readus în atmosfera colegialităţii, frăţietăţii, a acelei petreceri colective tonifiante. Pe mese, bucate alese aşezate cu dărnicie de maestrul, de neobositul Dumitru Duca (cel mai vechi lucrător comercial din cooperaţia mureşeană) şi de colegele lui de breaslă. S-a dansat şi s-a cântat. Cea mai grea a fost însă despăr­ţirea, îmi spunea ing. Gheorghe Oroian, lucrător al Poştei Române, fost şef de clasă. Şi-au luat rămas bun cu dorinţa de a se reîntâlni peste cinci ani. Sănătate să fie! Şi încă un fapt. Este singura promoţie a fostului liceu teoretic din Sărmaşu care nu a ratat nici o întâlnire organizată după absolvirea şcolii. Drum bun în viaţă tuturor! DORIN BORDA Foto: GH. OROIAN (cinema) Joi, 1 septembrie TÂRGU-MUREŞ: - Arta: Avertizarea 2 (14.30; 17; 19.30; 22); Tineretului: Cântec de iubire (15. 17); Terminalul (19; 21.30). (filarmonica) FILARMONICA DE STAT TÂRGU­­MUREŞ prezintă astăzi, 1 septembrie, ora 19, la Sala mare a Palatului Culturii. SERI DE VARĂ CU MUZICĂ DE ORGĂ - V. Interpret: Molnár Tünde. Album de epocă MONUMENTUL SOLDATULUI ROMÂN Monumentul soldatului român sau al eroilor a fost inaugurat pe data de 2 decembrie 1923, cu ocazia aniversării a cinci ani de la intrarea Armatei române în oraşul Târgu-Mureş. El a fost construit prin străduinţa locuitorilor români din oraş şi judeţ, a primarului de atunci, Emil Aurel Dandea. Preşedintele comitetului de iniţiativă în vederea ridicării monu­mentului a fost generalul Şerbescu. Frumosul monument era situat în partea nordică a Pieţei Trandafirilor, la intersecţia cu Piaţa Petőfi, pe actualul refugiu pietonal aflat între Catedrala Mare Ortodoxă şi Claustrul romano-catolic. Monumentul îl reprezintă pe soldatul român în picioare, cu mâna stângă la cozoroc, veghind spre apus. Soclul era în formă de stâncă, ce se înalţă încă o dată cât statura ostaşului, este încununat cu un vultur cu o cruce în cioc şi ţinând în gheare o spadă. La dezvelirea monumentului au participat numeroase oficialităţi, personalităţi politice şi religioase de seamă, între care Nicolae Ivan, Episcopul de Cluj, care a oficiat slujba religioasă, ministrul G. Tătărescu, în alocuţiunea sa arăta că „In avântul său fără pereche, soldatul român a trecut hotarele neamului nostru şi dincolo de ele a dus mai departe opera sa de dezvoltare, liberând şi alte neamuri de robii vremelnice, purtând şi statornicind pretutindeni ordinea şi pacea... Aici, în locurile acestea, soldatul român a venit să întemeieze o viaţă nouă, clădită pe dreptate pentru toţi cetăţenii acestei ţări, fără deosebire de credinţă şi de naţionalitate". Din păcate, datorită vitregiilor vremii, aşa cum ne spune şi Ioan Eugen Man, posesorul fotografiei din Albumul de epocă al ziarului nostru, monumentul a fost distrus în anul 1940, când o parte a Transilvaniei, prin Diktatul de la Viena, a trecut sub stăpânirea vremelnică a Ungariei horthyste. ILARIE GH. OPRIȘ, DORIN BORDA Pregătite pentru începerea noului an şcolar . La unităţile de învăţământ de pe raza comunei Bahnea (satele Bahnea, Bernadea, Daia, Lepindea, Cund, Idiciu, Gogan) sunt în curs de finalizare lucrările de întreţinere şi igienizare­­ a căror valoare a depăşit în acest an 200 milioane de lei, după cum ne declara Mircea Teodor Pop, primarul comunei Bahnea. Reparaţii capitale au fost efectuate la şcolile din Gogan şi Idiciu, pentru care au fost alocate 300 milioane de lei. Autorizaţiile sanitare de funcţionare urmează să fie obţinute, astfel încât, în 12 septembrie, pentru cei 750 de elevi şi 80 cadre didactice (dintre care peste 75% calificate) se vor asigura condiţii optime începerii noului an şcolar. L. BOTA

Next