Cuvântul Liber, martie 2006 (Anul 18, nr. 41-63)

2006-03-01 / nr. 41

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MIKRO JIU, 1 MARTIE 2000 • ANUL XVIII, NR. 41 (4.210) • 10 PAGINI, 50 RĂNI; 5.000 LEI. C f­ i­i­ noi,iAL SLOVE CREŞTINE „MÂNA DOMNULUI"... De câţiva^ani buni m-am obişnuit să caut, săptămânal, în mapa corespondenţei culturale „din teritoriu", cu neastâmpărul copilăresc al dimineaţă de Cjjid­im - când se deschid darurile­­, faxul ori e-mail-ul de la Sarmasu­,-trimiseft^un tânăr condeier pe cât de talentat, pe atât de serios, din ale cărui rânduri răzbate o profundă şi responsabilă (re)cunoaştere a fenomenelor lumii contemporane. Nu cunoşteam, la începutul colaborării noastre, intenţia autorului de a deveni preot şi, cu atât mai puţin, dorinţa - comentată pro şi contra de unii şi alţii - de a îmbrăca rasa monahală. Ceea ce izvora din scriitura tânărului colaborator era cuceritor şi dătător de speranţă - acea speranţă atât de necesară atunci când ai senzaţia că îţi fuge pământul de sub picioare, când aproape totul, dacă nu chiar totul, pare menit eşecului. Costel Neacşu venea să demonstreze că Neamul românesc mai are un cuvânt de spus, că el nu poate pieri atâta vreme cât în faţa răutăţilor vremii şi ale oamenilor stau „preoţi cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină". Mi-a fost drag să-i public materialele, deşi ne-am cam sfădit din cauza... dimensiunilor, care depăşeau, de cele mai multe ori, spaţiul rezervat temei în discuţie, Pagina culturală trebuind să-i mai „încapă" şi pe alţii. Dar, de fiecare dată, câştigau „bătălia" valoarea, sensurile profunde şi scriitura de maximă prospeţime şi puritate ale tânărului despre a cărui fizionomie nu-mi amintesc, decât fulgurant, că ar fi plăcută. Contactele noastre au fost... eminamente telefonice. Un „altfel" de telefon, în urmă cu câtva timp, m-a intimidat de-a dreptul. De la celălalt capăt al firului, Costel Neacşu îmi mărturisea că a scris o carte, intitulată „Mâna Domnului", în paginile căreia se regăsesc şi articolele publicate în Pagina „Cultură şi Artă" a cotidianului „Cuvântul liber", solicitându-mi un text introductiv. Până aici, nimic neobişnuit. Atâta doar că „precuvântările" urmau să fie scrise de Î.P.S. Andrei, Arhiepiscopul Alba-luliei, şi protos. Serafim, preot la B.O.R. din Ierusalim! O companie uluitoare, nemaiîntâlnită nici în visurile cele mai frumoase ale vreunui scriitor celebru, darmite ale unui gazetar care, ce-i drept, se vrea şi se socoate (în trufia sa păcătoasă) oştean al adevărului, convins fiind pe de-a-ntregul, însă, că adevărul-adevărat este numai la Dumnezeu! Ce aş fi putut adăuga, nou şi interesant, eu, rândurilor apreciative ale acestor înalte personalităţi ale lumii ortodoxe? Veţi înţelege motivul pentru care, în locul oricărui alt comentariu, mă voi mărgini să... mă înclin în faţa înţelepciunii tânărului autor care nu numai că a pătruns adevăruri esenţiale, ci le şi propovăduieşte: • Să fii demn de jertfă! • Să păşeşti drept şi cu ochii larg deschişi, pentru că Dumnezeu îţi lasă libertatea de a-ţi alege calea! • Să priveşti senin şi fără trufie, cu iubire şi milostenie, lumea care ţi-a fost dăruită. MARIANA CRISTESCU (Continuări­ în pap. a 3-a) Spectacol de Mărţişor* Primăria municipiului Târgu-Mureş vă invită, în această seară, începând cu ora 18.00, la Sala Polivalentă din Târgu- Mureş, la un spectacol extraordinar de Mărţişor. Invitaţi în recital: Ştefan Bănică jr., 3 Sud-Est, Angela Similea, Ovidiu Komornyik şi formaţia Apostol, din Ungaria. Intrarea este liberă. Vă aşteptăm cu drag! Primar, dr. DORIN FLOREA m­en? La Târnăveni, Noapte magică de poezie! (Citiţi în pag. a 4-a) Români cu care ne mândrim: „César” pentru Radu Mihăileanu Sâmbătă, regizorul şi scena­ristului francez de origine română, Radu Mihăileanu, a primit la Paris premiul „César" pentru scenariul filmului „Trăieşte!". Acest film, care a rulat şi pe marile noastre ecrane, surprinde drama unor refugiaţi etiopieni, care au fost salvaţi de la moarte prin adopţia lor de către familii de francezi. Regizorul şi scenaristul, el însuşi refugiat, este atras de subiectele legate de integrare, rasism, lipsă de toleranţă. „Trăieşte !" este doar al treilea film al lui Radu Mihăileanu, el realizând „Trahir", un film despre o perioadă tulbure din istoria României - perioada stalinistă - şi „Trenul vieţii", o coproducţie senzaţională, cu coloana sonoră semnată Bregovici, care a avut ghinionul de a fi realizat şi lansat cam în pe­rioada filmului „Viaţa e frumoasă", cel care are tot ca subiect lupta evreilor pentru supravieţuire. Despre regizorul şi scenaristul francez de origine română mai trebuie menţionat că a fugit din România în 1980, la doar 22 de ani. A absolvit Institutul de înalte studii cinematografice la Paris şi şi-a format „mâna" şi flerul fiind, câţiva ani, asistent de producţie pentru alte filme. (F.D.) Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic (IV) „Veritas nihil veretur nisi abscond!” (Nimic nu înspăimântă mai mult adevărul decât ascunderea sa) Conferinţa „Politica externă maghiară şi protecţia minorităţilor", urmată de discuţii, a diplomatului maghiar Horvát Attila, din 13 iunie 1992, prezentată la Asociaţia Culturală Maghiară din Ulm - Germania.­­Tradusă după o înregistrare audio, cu acordul conferenţiarului, al dlui Josef Wirth, şvab dunărean, originar din Ungaria. Lipsesc atât începutul conferinţei, cât şi sfârşitul discuţiilor - casetă de 90 de minute) . „Ce este, de fapt, Tratatul de la Versailles? O pace nefondată, o pace tâlhărească, care a târât zeci de milioane de oameni, dintre cei mai civilizaţi, într-o stare de sclavie. Aceasta nu e pace. Ea prevede acel gen de condiţii care impun experienţe ştiinţifice victimelor sortite pieirii." Nu este lipsit de interes să ne reamintim cine anume a rostit aceste cuvinte (e numit probabil la începutul, neînregistrat, al conferinţei - probabil o parafrază din spusele lui Lenin - vezi Anexa) la vremea respectivă, la Sevastopol (?), unde, timp îndelungat, nu a susţinut punctul de vedere ruso-sovietic, ci dimpotrivă, pe cel al Occidentului, înainte de toate pe cel­ francez, (cuvinte ) care au constituit, de fapt, acea poziţie de bază care a avut, drept rezultat, faptul că Uniunea CHEORCHE OLTEANU (Continuare în part. a 3-a) Elena de la Golden Blitz şi Elena din Troia! Robi ai unui „curat meşteşug de tâmpenie", acum, când co­rabia portocalie începe să ia apă şi să se scufunde, liderii Alianţei D­A. (PD + PNL) nu au ceva mai­­ de făcut decât să se certe pentru „blonda vră­biuţă" Elena. Adică, Elena Udrea, cea de pe la Golden Blitz-ul la care trăgea odinioară, la ore din noapte, obosit de bătăliile po­litice ale campaniei electorale, actualul preşedinte Traian Băsescu. Acolo-i locul unde, pe la ceasuri târzii, la un pahar, se făceau şi se desfăceau multe. Pentru că, iată, şi pe acolo existau şi mai există „ghemuri de interese", în urma cărora se pun multe la cale, se câştigă (şi azi!) contracte deosebit de avantajoase. După ce­ a plecat din Dealul Cotrocenilor, nu trântind uşa, ci zâm­bind, frumoasa Elena a părăsit tabăra PNL şi a sărit în barca PD, „din mare respect pentru domnul Traian Băsescu". „Acomodarea intereselor" celor puţini şi tot mai bogaţi într-o ţară tot mai săracă nu mai miră pe nimeni. Dar să revenim la vrăbiuţa noastră, cea care a părăsit o funcţie im­portantă, cea de şef al Cancelariei prezidenţiale, pentru un loc, ce-i drept călduţ şi promiţător, în PD. Furioşi, simţindu-se trădaţi, liberalii LAZĂR LĂDARIU (Continuare în par., a 3-a) un ( ) 4 «y'2 Jurteteanu M­U­R­E­Ș­ TÂRGU-MUREȘ __ Francisc Rákóczi II, repus în Palatul Culturii din Târgu-Mureş (I) în partea stângă a holului, în spaţiul restrâns, identic cu cel din dreapta, deasupra garderobei, se înşiră trei fresce care, spre deosebire de cele din dreapta, redau teme cu caracter istoric antifeudal inspirate din viaţa politică şi socială a Transilvaniei. Sunt cele mai semnificative ca temă şi realizare, ca unitate dintre arhitectură şi pictură în spaţiul în TRAIAN DUŞA (Continuare în pag., a 15-a)

Next