Cuvântul Liber, octombrie 2006 (Anul 18, nr. 194-214)

2006-10-03 / nr. 194

MalOKfukr. D in anul 1990 încoace, am spus şi am scris, ca ziarist, până am obosit, în repetate rânduri am tras semnale de alarmă, timp de două legislaturi, de la tribuna Parlamentului României, că UDMR are un ţel anume al existenţei sale, un singur vis nemeşesc, cel al autonomiei teritoriale pe criterii etnice! Semnalele date, încă din primele zile de după evenimentele din decembrie 1989, au fost cât se poate de clare: separatismul şcolar, cea de-a doua limbă oficială - maghiara, tendinţele mărturisite de refacere a fostei Regiuni Autonome Maghiare, indicatoarele şi tablele bilingve, toate, culminând cu evenimentele dramatice de la 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş, au fost întâiele zvârcoliri udemeriste pentru dobândirea unor privilegii, pentru a-şi împlini visurile autonomiste. Din păcate, toate semnalele românilor ardeleni, strigătele de durere ale celor supuşi umilinţelor în judeţele Harghita şi Covasna, toate demersurile lor disperate n-au avut niciun ecou în sferele înalte ale potentaţilor clipei, nu au ajuns până la urechile surzilor şi adormiţilor guvernanţi români de până acum. Surzi şi orbi au fost guvernanţii noştri când, prin tactica de hărţuire şi prin detestabilul şantaj politic, udemeriştii forţau, în favoarea lor, modificările şi votarea, sub presiune parlamentară, a Legii învăţământului şi a Legii funcţionarilor publici. Cu ceară-n urechi au fost ei şi atunci când, în inimă de ţară, armata României, poliţia, jandarmeria şi SRI erau pentru udemeriştii din cele două judeţe - Harghita şi Covasna - „forţe de ocupaţie". Iar dacă românii îndrăzneau să ridice o troiţă sau o bisericuţă pe acolo, săreau, ca arşi, hulind Biserica Ortodoxă Română, văzută de Márko Béla cu turlele ca nişte „bulbi de ceapă". Surzi şi orbi s-au dovedit guvernanţii şi atunci când atrăgeam atenţia că, prin autonomia locală, apoi prin cea culturală - ca pretexte folosite -, udemeriştii pregătesc viitoarele pretenţii la autonomia teritorială pe criterii etnice,visată de ei, în dispreţul total faţă de statul român. Acesta a fost, încă de la început, comportamentul public al UDMR, tratând totul de pe arhicunoscutele poziţii de forţă. Aşa au reuşit datorită miopiei politice a guvernanţilor români, să introducă, prin ușa din dos, limba maghiară în LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) La Chiheru de Jos. Luna octombrie 2006 a debutat cu o sărbătoare pentru chihereni, pentru invitaţii lor. întâia zi a lui Brumărel a fost de bun augur, ea începând frumos, sub un soare generos, mai întâi cu slujba duminicală oficiată la Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Nicolae", de către preotul paroh Viorel Pop, şi a continuat în faţa Primăriei, unde s-au adunat numeroşi cetăţeni care au ţinut să fie părtaşi la un eveniment marcant din viaţa social-edilitară a satului Chiheru de Jos, şi nu numai a lui, ci şi a întregii comune, a judeţului Mureş. DORIN BORDA (Continuare în pag. a 3-a) ANUL XVIII. M. 194 (4.363) Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu- Mureş este una din şcolile cu tradiţie în medicină din România. în cadrul universităţii există trei facultăţi: Medicină generală, Stomatologie şi Farmacie. Ieri, după intonarea Imnului de stat al României, în prezenţa invitaţilor, a cadrelor universitare, a studenţilor, şi a „bobocilor" însoţiţi de părinţii şi bunicii emoţionaţi, domnul prof.univ.dr. Constantin Copotoiu - rectorul prestigioasei instituţii de învăţământ - a rostit discursul inaugural al noului an universitar, urmat de alocuţiunile altor personalităţi ale lumii medicale: doamnele prof.dr. Klara Brânzaniuc - director al Direcţiei de Sănătate Publică şi prof.univ.dr. Maria Dogaru (decanul Facultăţii de Farmacie), prof.univ.dr. Nagy Ors - prorector didactic, senatorul prof.univ. Ioan Nicolaescu, prof.univ.dr. Virgil Gliga (decanul Facultăţii de Medicină generală), prof.univ.dr. Sorin Popşor (decanul Facultăţii de Stomatologie). Momentul inaugural a inclus şi prezentarea unui film despre interioarele Facultăţii de Medicină, fiind menţionată promisiunea Ministrului Sănătăţii cu privire atât la modernizarea acesteia, cât şi la construirea unei noi clădiri pentru medicina dentară, precum şi a unei piscine. (I.F.) Ieri, 2 octombrie, au avut loc festivităţile de deschidere a anului universitar 2006-2007 la Universitatea „Petru Maior" - Facultăţile de Inginerie, Ştiinţe şi Litere, Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative şi pentru 1.265 studenţi în anul I - învăţământ la zi, 429 la frecvenţă redusă şi 440 masteranzi. Integrarea României în Uniunea Europeană presupune şi provocări suplimentare, ce derivă din participarea la Spaţiul european al învăţământului superior şi cercetării. în acest context, o prioritate o va constitui realizarea unor programe de educaţie de înaltă calitate, compatibile cu cele mai bune practici. Reforma sistemului de învăţământ superior va continua cu consecvenţă şi în acest an universitar şi va pune în centrul său: asigurarea calităţii programelor de studii, realizarea cadrului naţional al calificărilor, continuarea procesului de modernizare a infrastructurii educaţionale şi respectarea de către toţi membrii comunităţilor universitare a valorilor eticii şi deontologiei academice (L. B.) In pagina a 6-a: Deschiderea anului universitar la Universitatea „Dimitrie Cantemir" şi la Universitatea de Artă Teatrală Ziua de 30 septembrie 2006 va rămâne în amintirea localnicilor ca o dată importantă din istoria postdecembristă a Sălcudului. în această zi au fost sfinţite Biserica cu hramul „Adormirea MIRCEA GHEBOREAN (Continuare în pag. a 6-a) ------------------------------------------------------------------------------------------------------ Boala, incurabilă, a UDMR: OBSESIA AUTONOMIEI! La şedinţa comună a Consiliului Reprezentanţilor UDMR (CRU) şi Consiliului de Coordonare al Uniunii (CCU), Markó Béla a anunţat, triumfalist - în informarea sa politică - că una din sarcinile UDMR, aderarea României la UE, a fost pe jumătate îndeplinită şi că, în sfârşit, „după un secol de separare, maghiarii din Transilvania vor fi, din nou, împreună cu Ungaria, având şansa istorică de a-şi păstra identitatea". Făcând sublinierea de mai sus, liderul Uniunii le-a reamintit celor care, acum, îşi revendică meritele aderării, că, fără UDMR şi maghiarime care au favorizat dialogul cu partidele româneşti, integrarea era mult îngreunată. Problema este, s-a întrebat retoric Markó Béla: „Cum va intra România, dar şi comunitatea maghiară în UE?" „întărind, în ce ne priveşte, competenţele decizionale ale comunităţii, în cadrul autonomiei", a răspuns preşedintele. Numai că autonomia teritorială - consfătuirea de la Miercurea Ciuc - constată Markó Béla -, „a făcut mari valuri, generând o istorie similară celei din 1990. Dar, nu-i nimic" - i-a liniştit el pe cei prezenţi în sala mare a Palatului Culturii. „Reacţii vehemente au fost şi cu inscripţiile bilingve, şi cu învăţământul în limba maternă, şi, până la urmă, le-am rezolvat!" Să devansăm acțiunile pentru autonomie, creării cadrului legislativ! Să nu ne facem iluzii că, pentru a realiza autonomia, vom avea, în lunile următoare, cadrul legislativ necesar - a remarcat liderul UDMR. Dar asta nu ne împiedică să acționăm, să ne rezumăm la asta cu mâinile GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 15-a)