Cuvântul Liber, iulie 2007 (Anul 19, nr. 127-147)

2007-07-03 / nr. 127

o 'munităţilor Mureş-Călimani 6-8 Iulie 2007, Răstoliţa 'm v ü ásta ■ f&fcttÄMföj $ I ittjiftTíli ţlA f'RfcfM'Itri.i:) Cargo OvMiu Upan Ţăndărică Concert extraordin^t Mire*« Bank­i REDESCOPERĂ VALEA MUREȘULUI animator GABI JUQARU HkxJm Furou» l«acu fi grupul Ca un filat, fofMkPuteiuJjfânii!L­a Programul Festivalului Comunităţilor Mureş-Călimani 6-8 iulie 2007 (In pag. a 5-a) BK S -a vorbit mult şi s-a scris enorm despre dubioasa retrocedare a castelului Bran unuia dintre membrii familiei de Habsburg, scan­­dal în care-i implicat,în postura de personaj principal, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor din România, într-un moment în care guvernanţii noştri se dovedesc extrem de zeloşi să pună totul, cât ai clipi, în mâna străinului, prin fel şi fel de privatizări dubioase, mulţi se întreabă: până unde mergem înapoi, noi, românii, cu „retrocedările proprietăţii"? Până la regimurile lui Cuza şi Carol I? Deocamdată, pătimaşă şi suspectă nu este strădania pentru aspectul formal privind respectarea legii, ci pledoaria ministrului pentru această retrocedare curioasă care ridică prea multe semne de întrebare. Cum tot atât de ciudate sunt şi aspectele ce ţin de legalitatea retrocedării şi de cea a actelor pe baza cărora ea s-a făcut. O dovedeşte, cu prisosinţă, decizia Comisiei parlamentare. Sunt, cumva, membrii ei, unii jurişti de renume, profesionişti în materie de drept, rău-intenţionaţi? Pentru că ei, ca şi membrii Autorităţii Naţionale de Restituire, consideră că retrocedarea castelului Bran este nulă, din toate punctele de vedere. Dovedesc această susţinere şi cele peste 2.000 de documente aflate în dosarul cauzei. Fiind vorba despre un simbol naţional-făcut donaţie de către municipalitatea oraşului Braşov reginei Maria -, în acest caz hotărârea nu poate să revină celui care are în administraţie castelul Bran. Fiind vorba despre un muzeu, el nu trebuia trecut - sub nicio formă! - din domeniul public în cel privat! Ministrul Iorgulescu, inventând LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) — WMIWKIjNI, fiSCÜNDEIN 1 n j\y■ ■ L. uv fiTELE „UDIjcI fi * I hr111 I Erl' II IfiNTE" BRfîN? Justiţie sau prescripţie (Test de integritate) Justiţia, se ştie, este o pro­blemă în România. Nu cred că există politician care să nu-şi fi dat cu părerea, să nu-i fi reproşat sau cerut ceva, nici ziar sau televiziune care să n-o fi disecat. De la Bruxelles ni se spune, eufemistic, că progresele sunt insuficiente. Percepţia prepon­derentă, la nivelul cetăţeanului de rând, este de ineficienţă, corupţie sau instrumentare politică a ei. După comunism, a cărui esenţă au fost, şi la noi, minciuna şi nedreptatea, şi după furtul, atât de dureros resimţit, al „revoluţiei", cred că sfârşitul interminabilei „tranziţii" va fi marcat doar atunci când quasitotalitatea românilor vor fi convinşi de dreptatea legilor şi dreapta lor aplicare. CHEORCHE OLTEANU (Continuare în pag. a 3-a) 9 CE NU OPREŞTE LEGEA OPREŞTE BUNUL-SIMŢ!­­ » Un târgumureşean din cartierul „1848" ne relata, mai deunăzi, următoarea secvenţă: „De la o vreme încoace, după un recent nărav«la modă»,împrumutat, bine­înţeles, probabil venind dinspre Balaton, unele femei, tinere sau la anii părului alb, confundă segmentul de potecă dintre drumul de centură din Calea Sighişoarei şi strada Viile 1 Mai, cu o plajă de nudism. La o palmă distanţă de cărare, la trei­­patru metri doar de inima drumului care urcă spre străzile Păşunii şi Viile 1 Mai, goale-puşcă, urma­şele Evei fac plajă. Fără pic de jenă. Fără ruşine! Unele nu se sfiesc să-şi expună acolo, diz­graţios, direct în poteca pentru trecători, şuncile, altele pielea atârnându-le, de babete fleş­căite, în loc să meargă ceva mai încolo,într-un loc mai ferit de ochii celor din jur. Trec pe acolo copii, trec bărbaţi, femei şi bătrâni. Au urcat dealul, într-una din zile, într-o plimbare, o familie, soţul şi soţia, trecuţi de 65 de ani. Văzând arătarea goală din cărare, bărbatul a întors, jenat, privirea. Ceva mai sus, nici la zece paşi, o altă Evă, aşa cum a făcut-o mama ei. Izbucnirea soţiei cu părul alb n-a întârziat: «Ce neruşinate!»". Relatarea târgu­­mureşeanului, „de modă veche" pentru unii „europeni moderni" care strâmbă din nas în faţa unor „nimicuri" de acest fel, se con­firmă, într-adevăr, unele fete tinere, chiar şi femei trecute prin ani, în costumul Evei doar, se expun în potecă, sub ochii LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) SECVENȚA --------------------.---­ ÎN TIMP CE EUROPENII SE „BAT" PENTRU UN MEDIU CURAT, LA NOI DEGRADAREA SE FACE CU AJUTORUL AUTORITĂŢILOR . Nu este o noutate faptul că în spaţiul U.E. regulile de civilizaţie depăşesc, cu mult, apucăturile pe care le au românii, începând de la modul în care se colectează resturile menajere, la grija faţă de locuinţe şi până la mari proiecte care f­­vizează comunităţile, tot mai implicate pentru un mediu curat. Nu acelaşi lucru se întâmplă la noi, autorităţile se dovedesc, de multe ori, depăşite de importanţa proiectelor, sau poate că există diverse interese, de grup sau nu, prin care, cu siguranţă, unii funcţionari publici ştiu să bage bani în buzunar, drept recompensă pentru acceptarea unor „proiecte". Suficient este să amintim de valorificarea aurului de la Roşia Montană, un proiect controversat, care, după ultimele evoluţii ale evenimentelor, scoate în evidenţă faptul că aprobările primite de către firma canadiană sunt tot mai mult contestate nu doar de către militanţi ecologişti, ci chiar de anumite foruri europene, unele de înaltă ţinută ştiinţifică. Revenind mai aproape de casă,în urmă cu o jumătate de an, am tras un serios semnal de alarmă cu privire la dezastrul care se pregătea, și care acum se transpune TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 3-a) Prima zi a lui „Cuptor" a fost destinată, la Brâncoveneşti, desfăşurării unei noi ediţii a „Târgului cireşelor". Evenimentul a fost organizat de Primăria Brâncoveneşti şi a cuprins un spectacol folcloric, deschis de cuvântul primarului Ördög Ferencz. După introducerea necesară, cuvântul a aparţinut dansa­torilor şi cântăreţilor. Pe scenă au urcat Grupul vocal folcloric din Ideciu de Jos (instructor Maria Pop), Ansamblul folcloric „Izvorul" din Aluniş (instructor Lovász Jámbor Zsuzsa, coordonator Nagy József), Formaţia de jocuri populare din Ideciu de Sus (instruc­tor Mih­ai Moldovan), Formaţia de dansuri populare din Lunca Mureşului (instructor Nagy Levente, coordonator Papp György), solistul de muzică populară FLORENTIN DEAC (Continuare în pag. a 2-a) A Biblioteca Jud­eFSML 1 ' MUREȘ TiPiîi UAi IRFS

Next