Cuvântul Liber, septembrie 2008 (Anul 20, nr. 172-192)

2008-09-02 / nr. 172

_____________/ínii'OKMI, _ DERBEDEII, INTERLOPII ŞI... DISOLUŢIA AUTORITĂŢILOR! 1 . F­ ăcut praf de bolidul unui puşcaş marin american, Theo Peter a ajuns în lumea umbrelor. Asta s-a întâmplat nu­­ chiar atât de demult, iar mulţi români abia îşi mai amintesc de tragica dispariţie a artistului, încetul cu încetul, în vâlva asta cotidiană, peste amintirea lui se aşterne uitarea. Şi ea-i scrisă - se spune - în legile omeneşti! Zadarnică-i osteneala celor rămaşi în urma lui să caute să triumfe dreptatea şi adevărul. Legea celui mai puternic întotdeauna iese învingătoare. Că aşa-i pe la noi! Altor bântuiţi de nenoroc le-a venit şi le va veni rândul în această lume a sfidării adevărului, legilor şi a dispreţuirii bunului simţ. Aflat la volanul unui „Ferrari", timişoreanul Adrian Cocoană, scandalagiu notoriu, adeptul unui stil agresiv la volan, sfidător, obişnuit să bea şi să conducă în această stare bahică, iresponsabil, închipuindu-se la cursele de Formula 1 de la Monte Carlo, calcă pedala de acceleraţie. „Căluţul cabrat" îi scapă, cu totul, de sub control, ajunge pe trotuar şi loveşte în plin pe doi tineri ieşiţi la o plimbare, care, nici în coşmarurile lor cele mai cumplite, nu puteau să-şi închipuie că moartea pândeşte mereu undeva după colţ. Viaţa tânărului inginer Lucian Beja (29 de ani) este curmată brusc, iar prietena lui, mai norocoasă, ajunge în stare gravă, la spital. Deşi Cocoană este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie, deci medic (care nu practică medicina, abandonând-o în favoarea afacerilor bănoase!), fuge, ca un laş, de la locul accidentului, lăsându-şi victima pe trotuar, în timpul anchetei, şoferul­­problemă, manelistul agresiv, aflat sub influenţa alcoolului, nu lasă, o clipă măcar, impresia că îi pare rău că a curmat firul unei vieţi. O familie îndoliată, o alta aruncată într-o mare dramă şi suferinţă pentru întreaga viaţă. O consecinţă a ires­ponsabilităţii! LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) • V_____________________II_____________________^ F ZILELE ORAŞULUI IERNUT ! Sărbătoarea comunitară „Zilele oraşului Iernut" a debutat vineri, 29 august 2008, la ora 13, în sala de şedinţe a Primăriei, prin slujba religioasă oficiată de preoţii ortodocşi George Oargă, Ionuţ Buda, Silviu Feier, preotul greco-catolic Vasile lagăr, preoţii romano-catolici Ferenczi Arpad şi Ferenczi István, ajutaţi de diecii bisericilor româneşti. La sfârşitul slujbei, preoţii au înălţat rugăciuni pentru ca harul lui Dumnezeu să se coboare asupra conducătorilor oraşului, care au organizat această sărbătoare, asupra tuturor iernuţenilor, indiferent de con­fesiunea căreia îi aparţin, şi au cântat LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE! ’ în cuvântul său, primarul Ioan Nicoară i-a felicitat pe membrii Grupului Dialog XXI, care au iniţiat, în urmă cu mai bine de un deceniu, organizarea acestei sărbători comunitare, a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în pregătirea şi derularea activităţilor culturale, sportive şi de divertisment cuprinse în programul actualei ediţii, a mulţumit oaspeţilor care au onorat cu prezenţa lor întreaga comunitate locală şi a promis să înde­plinească programul său electoral, astfel încât, la sfârşitul mandatului său, lernutul să devină un oraş european."* în numele Consiliului local şi al Primăriei oraşului lernut, primarul Ioan Nicoară a conferit doamnei învăţătoare Maria Pasca Titlul de „Cetăţean de onoare" al oraşului Iernut, în acelaşi cadru festiv, a acordat Diplome de onoare ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu , prefectului Felicia Pop, subpre­­fecţilor Zamfira Pora şi Bérczi Győző, preşe­dintelui Consiliului Judeţean, Lokodi Edita Emőke, vicepreşedinţilor Ciprian Dobre şi Szabó Arpad, pentru sprijinul acordat în dezvoltarea economico-socială a oraşului lernut Aplauzele au însoţit şi momentul în care scriitorului, traducătorului şi editorului Balazs Attila, fiu al lernutului stabilit de aproape două decenii la Bratislava (Slovacia), i s-a MIRCEA GHEBOREAN (Continuare în pag. a 14-a) "Oi­ . AL OPTULEA! La apelul solemn de la Baza militară Lagman din Afganistan, Vânătorii de Munte români din Batalionul 30 „Dragoslavele” vor fi de acum înainte mai puţini cu un camarad de arme. Sergen­tul major Dragoş Traian Alexandrescu, de 32 de ani, tatăl celor doi copii care-l aşteptau acasă, a căzut la datorie, în timpul unei misiuni, transportorul blindat a trecut peste o mină care a explodat, declanşată de un dispozitiv artizanal, curmându-i viaţa. Ceilalţi patru tovarăşi de arme, toţi din Câmpulung Muscel, aflaţi în transportorul blindat, mai norocoşi decât el, au scăpat cu viaţă, alegându-se doar cu răni, în urma cărora au fost spitalizaţi. Cu toate că din 2002 până azi au fost ucişi opt militari români, alţi 24 fiind răniţi, până acum autorităţile f SECVENŢA I V____________________­______­ româneşti nu au luat măsurile nece­sare pentru dotarea cu tehnică de luptă corespunzătoare condiţiilor de acolo şi cerinţelor moderne, cu­noscut fiind faptul că TAB-urile noastre sunt printre cele mai vulnerabile. Theodor Meleşcanu, ministrul Apărării Naţionale, promite că primele 10, din cele 30 de noi transportoare blindate recent achiziţionate din străi­nătate, vor sosi abia spre sfârşitul anului. Prea târziu pentru Dragoş Traian Alexandrescu, care lasă în urma lui doi copii, o soţie, o mamă, un tată şi prieteni îndureraţi. Motiv să ne întrebăm şi noi a opta oară: de ce trebuie să ne moară tinerii pe pământ străin, apărând cauze în afara intereselor şi tradiţiilor de luptă româneşti?! LAZĂR LĂDARIU ROMÂNUL VASILE T. SUCIU Românul se naşte, creşte şi învaţă sub ocrotirea familiei, a bisericii şi a şcolii. Bărbaţii, sănătoşi la minte şi la trup, continuă pregătirea militară obligatorie, acum voluntară. Pregătire impusă de toate sistemele sociale din România, datorită importanţei acesteia la formarea bărbaţilor desăvârşiţi, apţi pentru a acţiona în toate împrejurările şi în situaţiile cele mai grele, armata fiind „Cetatea cea mai de preţ a libertăţii, integrităţii şi suveranităţii unei naţiuni" (Bariţiu). Colonelul (r) profesor Vasile T. Suciu face parte din această CETATE, chiar dacă noul sistem, aflat vremelnic la putere, o lasă în paragină, edificiile El - foarte multe la număr - VOR DĂINUI, deoarece fac parte din trecutul marelui nostru neam traco-geto­­daco-român. Familia lui V.T. Suciu este numeroasă, a depăşit graniţele comunei Miheşu de Câmpie, unde s-a născut, unde a copilărit, ale oraşului Sărmaşu, ale judeţului Mureş. Se bucură de un respect deosebit, deoarece lasă în urma lui fapte nepieritoare: înscrisuri şi monumente, realizate cu multă dăruire şi pasiune, astfel încât, nu de puţine ori, şi-a neglijat familia şi chiar sănătatea. Dar are satisfacţia că a făcut ceva pentru „Cetatea" din care face parte, singura care i-a răsplătit strădania, acordându-i retribuţie, grade, ordine şi medalii şi o onorată pensie. Românul Vasile T. Suciu se prezintă simplu şi modest: „Sunt fiu de plugar din Câmpia Transilvaniei! Colonel (r) ing. IOAN JUDEA (Continuare în pag. a 14-a) jBiblioteca Județeană MUREȘ I *­I târgu v.L’»f.s. ______ „ZILELE ORAŞULUI SĂRMAŞU" SAU „FÂNTÂNILE DARURILOR"! Ediţia din 2008, a VI-a, a deja tradiţionalei manifestări generice „Zilele oraşului Sărmaşu", a avut, faţă de cea din 2007, consistenţă, vizibil, pregnant caracter social-cultural, imprimat, deopotrivă, de organizatori-Primărie, Consiliul local, dimpreună cu şcoala, biblioteca, Casa orăşenească de cultură, de alţi colaboratori, de invitaţi de la nivel judeţean, oameni de cultură, artă şi publicişti. Fiecare în parte a ostenit pentru a da strălucire, sensuri edu­cative, patriotice şi civice întregii manifestări desfăşurate pe parcursul a trei zile de la sfârşitul săptămânii 25-31 august întâia zi, vineri, 28 august, a fost de-a dreptul cea mai bogată şi valoroasă ideatic. După primirea invitaţilor la sediul unui lăcaş cu pereţii şlefuiţi de linişte şi înţelepciune, numit Biblioteca orăşenească „Liviu Rusu", de inimoasa şi radioasa Dinica Burian, apoi de primarul ing. Ioan Mocean, întregul „alai" s-a îndreptat spre şcoala aşezării de pe câmpie. în faţa ei, la poarta de intrare, puţin după ora 12, am asistat la un eveniment unic: dezvelirea plăcii cu inscripţia: Ministerul învăţământului, Educaţiei şi Tineretului - Grupul Şcolar „Samuil Micu". Atribuirea acestui nume şcolii sărmăşene a fost anunţată prin vocea primarului Ioan Mocean, în aplauzele şi entuziasmul auditoriului. Scurta slujbă de sfinţire a fost oficiată de preotul protopop onorific Mie Bucur şi de preotul Daniel Camară. S-au rostit cuvinte prilejuite de preaplinătatea momentului, întâiul cuvântător fiind Ioan Dorin Crişan, directorul unităţii sărmăşene de învăţământ preuni-­­versitar, cândva, pe la anul 1922, ea purtând numele filologului, istoricului şi iluministului român din Transilvania. Pentru a nu încărca memoria cititorului cu date, informaţii, care probabil nu-l inte­resează, pentru a nu ocupa un spaţiu DORIN BORDA Foto: ILARIE GH. OPRIŞ (Continuare în pag. a 3-a)

Next