Cuvântul Liber, aprilie 2009 (Anul 21, nr. 64-83)

2009-04-02 / nr. 64

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT JOI, 2 APRULIE 2009 • ANUL XXI, NR. 04 (4.998) • 16 PAGINI, 00 BANI. C ­­ JEDITOMÎIAL Şi ce daca vine peste noi încălzirea globala?V­ ăzând cum problemele globale ale omenirii se agravează în loc să se amelioreze, odată cu trecerea timpului, cu toate cuceririle ştiinţei şi tehnologiei de la începutul mileniului trei. Organizaţia Naţiunilor Unite a comandat o suită de studii despre viitorul planetei unui număr de opt echipe de savanţi renumiţi în domeniu. Şapte din acestea s-au încheiat cu concluzii pesimiste şi de avertizare şi doar unul a fost finalizat într-o notă optimistă, în sensul că până la urmă totuşi va fi bine. Mersul evenimentelor însă dau câştig de cauză pesimiştilor, pentru că oricâtă inteligenţă ar avea în dotare „homo sapiensul" nostru de azi, ea nu-i foloseşte la aproape nimic dacă nu o utilizează pe termen lung în interesul supravieţuirii lui şi a speciei sale. Complăcându-ne ani de zile în postura struţului care, pentru a nu vedea realitatea din jur, îşi ascunde capul în nisip, poluăm şi distrugem totul, aici şi acum, fără a­ ne gândi la urmări asupra propriei noastre vieţi, asupra Planetei, asupra urmaşilor noştri. Consecinţele nepăsării şi nesăbuinţelor noastre au devenit deja palpabile, materializându-se în dezastrul încălzirii globale care de la o vreme se simte şi pe la noi, în copilărie, pe la mijlocul secolului trecut, anotimpurile încă se mai succedau aproape matematic. Ziua de 28 februarie putea fi una geroasă, ca pe 1 martie să-şi facă apariţia în forţă primăvara. Aşa se întâmpla şi cu celelalte anotimpuri. Din anul 1980, când am vizitat pentru prima dată Turcia, mi-a rămas şi acum în memorie arşiţa de acolo pe care am îndurat-o cu greu, dorindu-ne să revenim cât mai repede acasă unde clima era minunată. Acum, după nici 30 de ani, Turcia de atunci a venit la noi, cu tot cu caniculă. Cât este partea noastră de vină pentru această schimbare în rău este greu de cuantificat, dar cu siguranţă ea există. Iată cum degradarea ecosistemului planetei se derulează cu repeziciune, ea făcându-se simţită chiar într-o viaţă de om dacă nu mai repede. Mulţi cred că lucrurile sunt foarte complicate, că aici e vorba de o mână cerească ostilă, de un destin global inevitabil sau de cine ştie ce filozofie. Din contră, lucrurile sunt foarte simple şi în toată această IO­AN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) S­timaţi cititori, Cotidianul „Cuvântul liber" stă la dispoziţia dumnea­voastră cu paginile sale pentru anunţurile de mică şi mare publicitate. Vă aşteptăm zilnic, între orele 8-16, la sediul redacţiei, situat în Târgu-Mureş, pe strada Gheorghe Doja nr. 9, la etajul II. Telefon publicitate: 0265 26.03.17. ­­ OBRĂZNICIA ULTIMILOR 20 DE ANI... Nu constituie vreun secret faptul că preşedintele Unga­riei, Solyom László, sprijină, în mod constant, dezideratele de autonomie teritorială pe criterii etnice a maghiarilor din România. Declaraţii în acest sens a făcut inclusiv pe teritoriul României. Iată, însă, că acum, în pre­mieră, obrăznicia (cum altfel poate fi­­ etichetat amestecul său în treburile interne ale altei ţări?) a depăşit toate cotele de avarie din ultimii 20 de ani! De ce? întrucât mai mulţi aleşi din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi preşedinţii celor două consilii judeţene au fost invitaţi, pe data de 2 aprilie a.c., la reşedinţa sa oficială de la Budapesta. Faptul că, potrivit agenţiilor de presă, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a refuzat să facă publice subiectele aflate pe agenda discuţiilor, poate da naştere oricăror supoziţii, dat fiind că preşedintele Ungariei nu renunţă, niciun moment, la diversiunile autonomiste. în schimb, Antal Arpad a divulgat GHEORGHE TURDEAN (Continuare în pag. a 3-a) La împlinirea vârstei de 100 de ani, Primăria Târgu-Mureş a felicitat-o pe doamna Erzsébeti în buna tradiţie statornicită. Primăria municipiului îi omagiază pe cetăţenii ajunşi la venerabila vârstă de 100 de ani. Viceprimarul Claudiu Maior s-a deplasat miercuri, 1 aprilie 2009, la domiciliul dnei Csizmadia Erzsébet, oferindu-i un frumos buchet de flori, o Diplomă de excelenţă, un tort şi o şampanie din partea primăriei, însoţite de sincere urări de sănătate şi bucurie alături de cei dragi. Plăcut surprinsă de această vizită, sărbătorita a mulţumit primăriei, viceprimarului Claudiu Maior, pentru darurile oferite, precizând, în final, că secretul longevităţii îl reprezintă cumpărarea în toate. BIROUL DE PRESĂ AL PRIMĂRIEI TÂRGU-MUREŞ ­roVision IT _______ Visul la „cârnaţul” udemerist Târgumureşenii care bat cu pasul zona situată între strada Arany János şi Cetate pot acum să-şi dea lesne seama de ce ţin udemeriştii atât de mult ca strada Călăraşilor să ia numele de „Kossuth Lajos utca"! Aşadar, pe bună dreptate, mulţi români s-au întrebat nedumeriţi: oare de ce se încăpăţânează UDMR, cu atâta înverşunare, să transforme frumosul nume al străzii Călăraşile legat de istoria noastră, în cel a călăului românilor de la 1848- 1849, Kossuth Lajos? Atunci, din ordinul lui, au fost ucişi 40.000 de români ardeleni, arse şi rase de­­ pe faţa pământului peste 300 de sate, biserici şi mănăstiri! Păi, ia să ne aruncăm, cu atenţie, privirea pe harta Târgu-Mure­­şului! „N-ar fi pe placul şi sufletul nostru - se întreabă în sinea lor nostalgicii iredentişti, neore­­vizionişti şi extremişti -, ca, după Arany János să urmeze, la rând, strada Kossuth, care are, în continuare, pieţele numite Petőfi, apoi Bernády György?". Şi ce-şi spune românul, mereu martor al săriturilor udemeriste peste cal? Dacă există „cârnaţul oltenesc", de ce nu ar fi, în capul nostalgicilor visând Ungaria Mare, şi „cârnatul UDMR"? Iar pentru ca acest lucru să nu se întâmple, mai ales după ce există o hotărâre judecăto­rească definitivă în acest sens, prin care strada rămâne pentru totdeauna cum a fost botezată, adi­că pe numele ei - Călărașilor, totul depinde de atitudinea con­silierilor locali români. Să voteze şi ei cu aceeaşi prompti­tudine, cum au făcut-o, de fie­care dată, consilierii udemerişti, pe vremea în care, fiind majo­ritari, tăiau şi spânzurau în Consiliul Local Târgu-Mureş! Iar dacă, până la urmă, spre ruşinea noastră, strada Călăraşilor se va transforma, totuşi, în Kossuth Lajos, ca rezultat al vicleniilor udemeriste, vina va fi numai şi numai a românilor! LAZĂR LĂDARIU |'( Secvenţa ) PROTEST SINDICAL piperat cu „relicve” 300 de angajaţi şi sindicalişti ai AZOMUREŞ au pichetat, ieri dimineaţă, sediul Instituţiei Prefectului Mureş. Aceştia purtau pancarte cu înscrisuri ca: „Şi pe timp de criză e nevoie de produse româneşti! Ei s-au alăturat colegilor de la alte combinate din ţară, care şi-au trimis reprezentanţii la Guvern, într-un protest naţional. Doleanţele pe care le-au înaintat mai-marilor Guvernului, dar şi reprezentantului în teritoriu al acestuia, prefectul Marius Paşcan, au vizat subvenţionarea agriculturii. „Este un cerc vicios, dacă agricultura nu este subvenţionată, noi nu avem pentru ce produce îngrăşământ", ne-a spus Alexandru Tom­a, lider sindical. Protestatarii s-au postat în faţa Prefecturii, începând cu ora 10. Aceştia se tem că dacă nu vor avea comenzi, şi alţi angajaţi ai AZOMUREŞ vor intra în şomaj tehnic, în această situaţie sunt 600 de persoane, primii vizaţi fiind producătorii de NPR, consideră Cociş Călin Orlando, liderul filialei confederaţiei sindicale. „Deocamdată sunt comenzi, lumea mai are de lucru. Dar există posibilitatea ca cei 600 să fie scoşi în şomaj tehnic dacă noi comenzi nu vor sosi".­­ Chiar în situaţia dată, protestatarii nu şi-au pierdut simţul umorului: „Reprezentanţii noştri sunt acum în faţa Muzeului Antipa, foarte aproape de Guvern. Adică acolo unde se află expuse schelete şi relicve. Politice". A fost un joc de cuvinte, aproape neintenționat. ALEXANDRA CRISTESCU

Next