Cuvântul Liber, aprilie 2009 (Anul 21, nr. 64-83)

2009-04-02 / nr. 64

CUVANT­­UL JOI, 2 APRILIE 2009 Seară belgiană, la Târgu-Mureş După două săptămâni de practică productivă la Târgu-Mureş, la Centrul de Zi „Cezara", 11 elevi şi 3 cadre didactice de la Institutul Maria Margareta din Kottemark-Belgia, organizează în această seară de joi, 2 aprilie 2009, ora 17.00, în noua clădire a Centrului de Zi „Cezara", de pe str. Suceava nr.2, o seară belgiană. Febe, Laura, Niels, Mar­ine­­a, Jolien, Thys, Lore, Lynn, Joyce, Jeroen, Bieke, tineri belgieni dornici să cunoască problemele de asistenţă socială la Târgu-Mureş, alături de doamnele profesoare Marie Vannauwe, Anne Goethals şi Trees Casier, îşi vor exprima public impresiile, vor antrena publicul în jocuri de societate, vor interpreta cântece româneşti şi belgiene, vor încânta asistenţa cu produse culi­nare belgiene şi mai ales cu lucrurile confecţionate de ei la Centrul de Zi „Cezara", al Fundaţiei „Cezara Codruţa Marica", etalate în expoziţia „Mâini care vorbesc". Pe parcursul zilelor de practică, tinerii belgieni au implementat programe noi de terapie ocupa­­ţională, stimulare senzorială, socia­lizare şi psihopedagogie. Pri­ceperea lor a fost preluată de tinerii Centrului în confecţionarea de lumânări şi obiecte din lemn. A fost , şi un schimb de experienţă deosebit, I__­__________________,_________ un şir de dialoguri profesionale şi demonstraţii practice, între tinerii din Belgia, profesorii lor şi cadrele de specialitate ale Centrului „Cezara", care au obţinut rezultate notabile în munca de recuperare, abilitare şi socializare a persoanelor cu handicap psihic grav. Cadrele Centrului, Viorela Morar, Melania Moldovan, Maria Hurdugaciu, Simona Bărdăşan, Aurelia Heghber şi cadrele asociate Evelin Moldovan şi Claudia Pop, şi-au îmbogăţit metodele­­ de lucru prin noutăţile prezentate de tinerii din Kortemark, dar au şi transmis, la rândul lor, metodologii pe care oaspeţii le-au considerat eficiente şi necesare în profesia pentru care se pregătesc. La Seara belgiană vor participa părinţi, prieteni, colaboratori, voluntari şi membrii Cercului de Geografie de la Colegiul Naţional „Al.RHarian" care desfăşoară la Centrul de Zi „Cezara" activităţi umanitare. Cei 11 elevi şi îndrumătorii lor sunt deosebit de impresionaţi de ospitalitatea mureşenilor, frumuseţea locurilor din judeţ, prietenia ce le-a fost oferită şi amabilitatea colaboratorilor de la Fundaţia „Mâini dibace" şi Centrul de Educaţie Incluzivă nr. 2. Despre Târgu-Mureş se va vorbi, în zilele următoare, în Belgia, în cuvinte ale admiraţiei şi ale dragostei. Până atunci, o revărsare a bucuriei, tinereţii, a sentimentului succesului, la Seara belgiană de la Centrul de Zi „Cezara" din Târgu-Mureş. REPORTER (dascăli mureşeni ) CAMELIA BOARIU Cei ce şi-au ales a fi misionari în slujba cuvântului cu devotament şi angajare sunt profesorii de Limba şi Literatura română. Cum este şi cazul profesoarei Camelia Boariu, cu un tată veterinar, Vălean Şimon, „mobilizat" în timp de pace pentru combaterea febrei aftoase într-o zonă montană ferită de colectivizare. Camelia s-a născut în comuna Bilbor, judeţul Harghita, pe data de 14 aprilie 1960. Mama, Felicia Şimon, profesoară de Limba şi Literatura română, nume cunoscut în şcoala mureşeană. Cu bunici învăţători, de dincolo şi de dincoace de Prut, dedicaţi meseriei şi neamului românesc, cu mătuşi ce i-au legănat copilăria: Eugenia Dogaru, învăţătoare, şi Silvia Babă, profesoară de limba română şi franceză, cărora le poartă o aleasă recunoştinţă. Camelia nu putea să se nască decât un destoinic om al şcolii. Ca o zi strălucitoare în lanţul amin­tirilor copilăriei, păstrează icoana celui dintâi dascăl, Ana Sitaru - Râciu, învăţătoarea din clasele primare, care pentru Camelia a devenit un model apropiat. La Şcoala Generală din Gorneşti îşi formează deprinderi de muncă inde­pendentă, încheind ciclul primar în condiţii de activitate simultană. Este silitoare, înţeleaptă, consecventă, tenace, minuţioasă, dovedeşte interes pentru pregătirea şcolară, intelec­tuală. E, an de an, premiantă în ciclul gimnazial. Intră printre cei dintâi la Liceul Pedagogic din Târgu-Mureş, învăţători, instituţie şcolară unde era o mare concurenţă. Domnica Fărcaş, prof. diriginte, este pentru viitorul pedagog model de atitudine şi condu­ită profesională, imbold şi exemplu, pentru care păstrează o deosebită consideraţie, încheie cursurile liceului în anul 1979. Revine la Gorneşti, de data asta purtând catalogul sub braţ, cu emoţiile începutului de ambele părţi - elevii ei sunt bobocii clasei I. A fi colegă cu foştii profesori este o responsabilitate în plus. Se implică în viaţa cultural­­obştească, întreprinde acţiuni specifice acelor timpuri: mese rotunde, acţiuni patriotice, seri distractive, serbări, excursii, concursuri sportive, munca cu cartea. Pentru desăvârşirea pregătirii profesionale, devine studentă a Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi, Facultatea de limba română-latină, pe care o absolvă în anul 1985 cu media 10, ca profesor I. Prin repartiţie guvernamentală ajunge la Şcoala Generală din Chendu Mare, un motiv fiind apropierea de soţ, cu domiciliul în Sighişoara. în scurt timp câştigă aprecierea colegilor, elevilor, dar şi a părinţilor, în perioada 1987-1989, este profesor la Liceul Industrial din Deda. Şi azi elevii de atunci o caută, aducându-i o floare sau rostind un cuvânt de mulţumire. Datorează profund respect colectivului didactic de acolo pentru aprecierea muncii, conturarea şi desăvârşirea actului profesional. Evenimentele din decembrie 1989 o aduc în oraşul Reghin, aproape de familie. Din 1990 este profesor titular la Gimnaziul „Florea Bogdan", o şcoală de prestigiu. Au urmat etapele în evoluţia unui cadru didactic. Definitivatul, 1986, gradul II, 1991, gradul I, 1996, cu lucrarea „Metodologia predării modurilor verbale". Elevii pregătiţi de profesoara Camelia Boariu au ocupat primele locuri la examenele de admitere în liceu, au participat la faza judeţeană a Olimpiadei de limba română, au obţinut premii şi diplome la concursuri în domeniu. Ani la rând a fost şef al catedrei de specia­litate, bucurându-se de aprecierea, preţuirea şi sprijinul conducerii şcolii şi al colegilor, străduindu-se în organizarea de activităţi de o înaltă şi imediată utilitate. A făcut parte din comisii la admitere la liceu, din cele de bacalaureat sau de corectare a tezelor unice. Este recompensată cu „Gradaţia de merit" pentru activitatea sa. Numele profe­soarei apare în „Gazeta Reghinului", semnând articole dedicate festivalului „Flori de pe Mureş" (în calitate de membru al juriului), sau cu gânduri şi trăiri legate de evenimente, cum ar fi 1 iunie, „Ziua învăţătorului". Este membru al comisiei de redactare a revistei „Anotimpuri şcolare", publicaţie etalon la nivel de judeţ, în anul 2000 - Anul Eminescu - a înfiinţat un cabinet în şcoală cu aspecte din viaţa şi opera poetului nepereche, a organizat Cabinetul de folclor, cu materiale adunate de către elevi sau din donaţii. Cu dorinţa de autoperfecţionare, de a se menţine conectată la activitatea demersului psihopedagogic, a urmat cursuri organizate de Casa Corpului Didactic Mureş şi de Universitatea „Petru Maior", consiliere şi orientare, pregătire A.F.L., două dintre modulele programului „Educaţie XXI (T.I.C. şi management, formarea profesorilor evaluatori). Câteva gânduri despre Camelia Boariu, ca mamă şi soţie. S-a căsătorit în anii studenţiei cu Stelian, un reghinean aflat la studii înalte la Iaşi. Inginerul chimist a fost un timp apreciat director comercial la „Alpina", apoi director general la „Carmens". Cei doi copii, Silviu Vlad şi Smaranda, le aduc bucurie şi le dau sens vieţii. Băiatul este masterand la geografia turismului Iaşi, şi beneficiază de o bursă în capitala Europei, Bruxelles, umblat prin Statele Unite, printr-un program dedicat studenţilor, iar mezina, viitor cadru medical, face voluntariat fiind încă pe băncile şcolii. Iată conturată o viaţă de om, unul pentru care munca la catedră sra transformat în pasiune. DORIN BORDA ! V Accente învăţământul românesc. 9 Reforme, gafe, iluzii La începutul fiecărei noi guvernări, învăţământul româ­nesc îşi reia ciclul obişnuit deja al reformelor fără sfârşit şi, din păcate, fără vreun efect pozitiv palpabil. Din caruselul acesta inepuizabil al reformării de dragul reformării, nu ştiu cine are sau va avea de câştigat. Profesorii, ale căror programe se modifică fără încetare, elevii supuşi mereu unor schimbări de optică curriculară deconcertante sau măcar insolite, părinţii, din ce în ce mai nedumeriţi, mai debusolaţi de modificări al căror rost nu îl înţeleg? Ultimele găselniţe ale proaspătului titular de la Edu­caţie nu pot intra, ce-i drept, nici măcar în categoria reformelor, cât, mai curând, în aceea a gafelor. De la desfiinţarea orelor de dirigenţie, la reducerea orelor de educaţie fizică, până la renun­ţarea la disciplina Istoria românilor de la clasele cu profil tehnologic, şirul de măsuri cel puţin stranii s-a succedat fără încetare. Să le punem pe seama dorinţei pripite de a decon­­gestiona, fără prea mult discer­nământ, orarul elevilor? Pe seama reformelor pe care cu grăbire le adoptă orice nou guvern care se perindă pe la Palatul Victoria? Evident că unele măsuri preco­nizate de Ecaterina Andronescu pot fi considerate benefice, cum ar fi sistemul after school, ce ar duce la eliminarea meditaţiilor (deşi mă îndoiesc de acest lucru). De altfel, doamna ministru a recunoscut lipsa de credi­bilitate, sau măcar deficitul de imagine pozitivă de care se bucură sistemul de învăţământ românesc. „Trebuie să câştigăm încrederea părinţilor, a societăţii în şcoala românească, deoa­rece ea nu este de slabă calitate, dar a avut de suferit la capitolul imagine". Poate că sistemul de învățământ­ românesc ar trebui, cum s-a tot spus, să fie schimbat din temelii, odată pentru totdea­una, pe criteriile performanței şi ale competenței, în loc să fie, din patru în patru ani, fardat, ornamentat cu măsură, revizuit, dar, desigur, fără să fie schimbat nimic, nici măcar în punctele­ esențiale. * IULIAN BOLDEA iiPopice Târgu-Mureşul, gazda finalei Campionatului Naţional pe echipe Municipiul Târgu-Mureş are cinstea să găzduiască întrecerile etapei finale a Campionatului Naţional de popice pe echipe, juniori şi junioare. Popicarii, fete şi băieţi, vor încerca să doboare cât mai multe beţe pe arena Electromureş. Programul campionatului este următorul: Astăzi, joi,­2 aprilie, ora 10, şedinţa tehnică şi tragerea la sorţi; ora 10,30 - deschiderea oficială a competiţiei; între orele 11-17, turul I pentru juniori. Vineri, 3 aprilie, între orele 9-15, turul II, apoi, la ora 15,15, festivitatea de premiere a echipelor de băieţi. Junioarele intră în concurs sâmbătă, 4 aprilie, între orele 11-17, când are loc turul I; duminică, 5 aprilie, între 9-15, turul II, la ora 15,15, festivitatea de premiere a echipelor de fete. Judeţul Mureş este reprezentat la această competiţie naţională de formaţiile Danerom-Electromureş, la juniori, şi de Romgaz-Electromureş, la junioare. Le dorim succes deplin! Arbitrii principali ai competiţiei, desemnaţi de federaţia de specialitate, sunt Anton Grecescu (Bucureşti) şi Fekete Iosif (Târgu-Mureş). IOAN PAUL Prietenii naturii... la muzeu Vineri, 3 aprilie, la sediul Muzeului de Ştiinţele Naturii din Târgu- Mureş, va avea loc o expoziţie de portofolii realizate de copii, precum şi concursul „Cine ştie câştigă". La manifestare, inclusă în cadrul proiectului „Prietenii Naturii ", vor participa elevi din clasele a lll-a şi a IV-a de la Şcoala Generală Nr.7 şi Gimnaziul „Serafim Duicu" din Târgu-Mureş, îndrumaţi de institutor Adela Butiurcă şi institutor Letiţia Sava. Din partea instituţiei gazdă, coordonatori ai acţiunii sunt cercetător Mihaela Sămărghiţan şi muzeograf Angela Săplăcan. Expoziţia cuprinde portofolii realizate de copii în timpul acestui an şcolar. LETIŢIA BOTA „Teatrul de noapte” ,.Teatrul de noapte" este locul unde actorii „se dau peste cap" şi reînvie bucuria jocului. Este locul unde rutina şi plictisul nu îşi mai găsesc locul. Acolo, la „Teatrul de noapte", începând cu ora 9 (21.00!!!) explozia de energie şi îndrăzneală a artiştilor trupei „Liviu Rebreanu" aruncă în aer locurile comune. Pentru că este locul de taină al reîntâlnirii actorilor cu performanţă. Este spaţiul încercărilor temerare care îşi caută propriii spectatori. Şi, poate, teatrul de noapte se va transforma, doar cu ajutorul vostru, în teatrul de la miezul nopţii, încercăm?!...Nu-i aşa că spectatorii noştri sunt mai inteligenţi?... şi mai îndrăzneţi? Pentru început, haideţi să vedem împreună „Zodia Hazardului”, vineri, 3 aprilie, cu Anca Loghin şi cu Rareş Budileanu, iar peste câteva nopţi, pe 8 aprilie, o veţi putea admira pe Ionela Nedelea în SIMPLY MARILYN, la ora 21.00! O oră de teatru (de noapte). O oră de magie şi vis - „Teatrul de noapte". E păcat să lipseşti! Director general, VLAD RĂDESCU

Next