Cuvântul Liber, iulie 2017 (Anul 29, nr. 123-143)

2017-07-28 / nr. 142

1­ 0 SĂ NU UITĂM AMARNICA GOLGOTĂ (1940-1944) A NORDULUI ARDEALULUI! (Urmare din pag. 1) mari personalităţi ale vremii, refugiaţi la Sibiu şi la Timişoara. Majoritatea atrocităţilor, unele comise cu o cruzime inimaginabilă, ale ocupantului vremelnic, au avut loc în primele zile ale lunii septembrie a anului 1940, dar şi în toamna anului 1944, deci, imediat după instaurarea ocupaţiei horthyste, după 30 august 1940, dar şi după ce România a întors armele împotriva Germaniei şi a Ungariei, în august 1944. O Ungarie nemulţumită că, după Conferinţa de Pace la Paris şi după încheierea Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a ajuns, de la 282.000 kmp, la un „teritoriu naţional" de 93.000 km2. Un trecut, spuneau ungurii, care trebuie „răzbunat"! Ungaria începe, imediat după Diktatul de la Viena, să-şi etaleze spiritul fascist, mai ales în acele zone cu populaţie românească din apropierea „noii graniţe care traversa Transilvania". După ce prima unitate militară trece, la 5 septembrie 1940, frontiera pe la Sighetul Marmaţiei, pătrunzând şi ocupând localităţile Cărei, Satu Mare, Sighetul Marmaţiei, Ocna Şugatag, au început masacrele împotriva populaţiei civile româneşti. „în doar 11 zile, au fost asasinaţi aproximativ 1.000 de români", la Trăznea, apoi mulţi la Ip, Ciumărna, Hărcana-Turda, Nuşfalău, Vişeul de Sus, Dosul Tăului, Cerişa, Marca, Breţcu, Mureşenii de Câmpie, Mihai Bravu, Sucutard, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmăşd, Sântion, Cosinciu de Sus, Camăr, Aghireş, Ditrău, Suciu de Sus, Luduş, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiş, Şincai, Ozd, Gădălin. La Mihai Bravu (7 septembrie 1940, au fost omorâţi 22 de români), la Nuşfalău (au fost ucişi, la 8 septembrie 1940, 11 români), la Ciumărna (8 septembrie 1940 - 11), la Zalău (9 septembrie 1940 - 27), la Trăznea (9 septembrie 1940-87 de români şi 6 evrei), la Huedin (10 septembrie 1940 - uciderea, bestială, a protopopului Aurel Munteanu), la Ip (13-14 septembrie 1940 -157 de morţi­), la Cerişa (15 septembrie 1940-64 de români), la Marca (15-16 septembrie 1940 - 11), la Breţcu (15-16 septembrie 1940 - 3), la Belin şi Zăbala (13-14 septembrie 1940 - atacate şi vandalizate casele românilor), la Halmăşd (16 septembrie 1940 - 10), la Sântion (16-17 septembrie 1940 - 2), la Mureşenii de Câmpie (20 septembrie 1940 - 11), la Sucutard (22 septembrie 1940 - 4). Oameni ucişi, mişeleşte, de trupele armatei Ungare, de criminali de teapa lui Wass Albert, pentru singura lor vină că s-au născut români! Amiralul fără mare, doar de baltă-lac Balaton, Horthy Miklós, este primit, călare pe cal alb, cu acea îngâmfare tipic nemeşească, pompoasă, în acea grandoare cunoscută, în postură de „eliberator", de maghiarii din localităţile recent cedate Ungariei, urmat de honvezii lui, la Oradea, Cărei, Baia Mare, Cluj, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Zalău, Reghin, Târgu-Mureş. Populaţia ungurească „plânge de bucurie". Este intonat imnul Ungariei, fanfarele cântă, cu foc, marşuri iredentiste. Delir! Harta invaziei şi a ocupaţiei este acoperită cu flori de populaţia ungurească, de soldaţii lui Horthy, sub ţipetele reluate la unison: „Totul, totul înapoi, după Trianon!". Masacrele ungureşti au fost reluate şi continuate, şi în toamna anului 1944, după ce Armata României a întors armele împotriva Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste şi fasciste. La Band a fost împuşcat sergentul Predescu de pe frontiera română, la Grebeniş au fost ucişi trei localnici, iar la Oroiu - bătuţi şi ucişi alţi trei români. Pe românii din Gebeniş, care n-au reuşit să se refugieze din faţa ocupantului, ungurii i-au dus până la noua graniţă impusă „prin diktat umilindu-i, silindu-i să sărute noile pietre de hotar şi să mulţumească pentru că «au ajuns pe teritoriul sfânt al Ungariei»". La Sărmaşu, la 15 septembrie 1944, jandarmii, cu largul sprijin al unor localnici maghiari, „la marginea localităţii Cămăraşu, au ucis 126 de evrei, 18 români au fost deportaţi în Ungaria", de unde nu s-au mai întors. La Moisei, la 14 octombrie 1944, mai mulţi ţărani români au fost adunaţi într-o casă şi au fost ucişi, prin ferestre şi uşă, de soldaţii unguri aflaţi în retragere, nu de nemţi, cum spuneau, după 23 august 1944, falsificatorii istoriei. Acestora li se mai adaugă crimele de la Aita Seacă (unde ostaşii români, răniţi sau rătăciţi de trupă, au fost, în toamna anului 1944, ucişi, cu sapele, securile, lopeţile, de o parte din populaţia civilă), de la Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiş, Şincai (judeţul Mureş), Ozd, Turda, comise tot în toamna anului 1944. La protestul episcopului greco-catolic­­ Iuliu Hossu­­, faţă de crimele comise de ocupantul vremelnic, primul ministru al Ungariei replica, cu acel cunoscut cinism: „Nu există nuntă fără cuţituri!". Sub acordurile imnului Ungariei, în cântările şi urările închinate lui Horthy Miklós, plimbăreţ, pe cal alb, prin nordul Ardealului, ocupat, prin diktat, de Ungaria, erau ucişi 1.000 de români! Numai că, din cele 72 de persoane (52 din Ungaria, 20 din România), care au comis oribile crime, ucigând români, refugiate în Ungaria, iar de acolo prin alte țări, condamnate la moarte, în contumacie, pentru crime de război, niciuna n-a fost închisă sau extrădată! Referindu-se la acele zile cumplite, la crimele comise de ocupant, episcopul romano-catolic Sándor Imre scria: „Ce aţi făcut cu românii rămaşi la noi, numai barbarii puteau să facă!". Iar publicistul Ferenczy György, altă conştiinţă şi minte lucidă, autor al lucrării „Ardealul - pământ românesc", ca o replică la politica revizionistă a Ungariei, scria: „Mândrul pământ al Transilvaniei s-a transformat într-o amarnică Golgotă (...) Asasinatele se ţin lanţ, şi toate acestea pentru că unica vină a nenumăratelor victime este aceea de a se fi născut români!". Toate acestea fac parte din cartea „Golgota în Transilvania", a scriitorului şi publicistului Ferenczy György (apărută în primăvara anului 1941, reluată, de Editura „Paco", în 2001). Transilvania era dorită, de unguri, „în graniţele istorice maghiare", cu o singură etnie - cea ungurească, fără românii majoritari în Ardeal. Din păcate, această parte a Transilvaniei a mai urcat o Golgotă a ei, aici, unde asasinatele şi execuţiile „tribunalelor de sânge" s-au ţinut lanţ, la 1848-1849, în septembrie 1940, dar şi în toamna anului 1944. „Până aici se aude - scria Ferenczy György - disperarea multor sute de mii de oameni ajunşi sub stăpânire străină pe pământul Golgotei din Transilvania, unde vântul suflă leşurile celor spânzuraţi, unde cadavrele martirilor asasinaţi, cu o cruzime sălbatică, vestesc că instinctul barbar s-a descătuşat, iar barbaria, precum şi răzbunarea, joacă dansul sălbatic al morţii!". Asta au făcut jandarmii, militarii unguri, o parte din populaţia maghiară civilă, cei din „Garda Zdrenţăroşilor", acei zbiri ai trupelor de ocupaţie, care comiteau crime, acele asasinate, cu o cruzime feroce, care le depăşeau pe cele din Evul Mediu! Criminalii, barbaria, instinctele bestiale ale celor „ameţiţi de beţia triumfului" strigau: „Să piară toţi valahii! La moarte cu opincarii!". Criminali şi vandali, răzbunători şi cruzi, sub îndemnul acelui „Nincs kegelem!" („Fără milă!"), al criminalului-autor Dücsö Csaba (Daday Lorand), prin dorinţa maghiarizării forţate sub ordinele primului ministru Teleki Pal, sub obsesia refacerii Ungariei Mari, pentru totdeauna dispărută! Acestea au fost vremurile crâncene ale Ardealului! Toate acestea s-au întâmplat! Neam creştin, tolerant, cu frica lui Dumnezeu, noi, românii, iertăm! Dar nu uităm! Podul peste Mureş intră în reparaţie capitală, cu bani de la bugetul de stat! (Urmare din pag. 1) municipiului şi nu numai, de o parte şi alta a râului Mureş, spre şi dinspre municipiile, oraşele şi comunele judeţului către Târgu- Mureş, deservind o populaţie al cărei număr se ridică la 134.290 de locuitori, potrivit recensământului din 2011, în cadrul amplei acţiuni de reabilitare şi renovare avută în vedere, se vor face lucrări de reparaţii ale podului, pasajului şi rampelor de acces, în lungime de 626 m, cuprinzând o suprafaţă de 11.700 mp. Prin implementarea proiectului, vor fi asigurate, în condiţii corespunzătoare de trafic: legătura dintre cartierul Unirii şi restul municipiului, ieşirea din municipiu spre Remetea şi Sâncraiu de Mureş, legătura oraşului cu Uzina de Apă, situată pe malul drept al râului. în caz de necesitate, podul va putea să fie utilizat şi ca obiectiv strategic. Municipiul Târgu-Mureş, în calitate de beneficiar al proiectului, garantează sustenabilitatea investiţiei, dată fiind bogata experienţă în gestionarea proiectelor finanţate din fonduri europene, reuşind să gestioneze, până în prezent, proiecte în valoare de peste 158 de milioane de euro. Serviciul de Ambulanţă din România împlineşte 111 ani. (Urmare din pag. 1) Sindicale «Ambulanţa» din România. De precizat că „traseul paradei a fost făcut în aşa fel, încât să nu fie afectat traficul Capitalei, între 12,30 - 13,30, în mai multe puncte bucureştene (intrarea în Parcul Tineretului, Piaţa Univer­sităţii, intrarea în Parcul Cişmigiu, Piaţa Romană, Parcul Herăstrău, Piaţa Moghioroş, Parcul Carol), va fi acordată asistenţă me­dicală." De menţionat că „în serviciile de ambulanţă din România lucrează 596 de medici, 3.617 asistenţi medicali, 4.325 de ambulanţieri, 518 operatori registratori de urgenţă, iar aproape o treime (30%) din numărul ambulanţelor au norma de casare sau de desclasificare şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu pot fi folosite în asistenţa medicală de urgenţă." CUVÂNTUL VINERI, 28 IULIE 2017 ­ APAH RO 28 IULIE, ZIUA MONDIALA­­ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HEPATITELOR APAH­ RO: România este a patra ţară din Europa în topul deceselor cauzate de afecţiunile hepatice! Este nevoie de un plan naţional integrat pentru a răspunde problematicii hepatitelor virale! La nivel mondial: • 10 - 20% din persoanele cu hepatită cronică C dezvoltă ciroză hepatică • 1­­­5% din persoanele cu hepatită cronică C dezvoltă cancer hepatic • Cancerul hepatic este al cincilea cancer ca frecvență la om, virusul hepatitei B fiind al doilea agent cu potențial oncogen după tutun • Virusul hepatitei B este responsabil de 70% dintre cancerele hepatice primitive Astăzi, 28 iulie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că această zi reprezintă o bună oportunitate pentru a atrage atenţia asupra necesităţii implementării strategiei privind hepatitele virale, reiterându-şi intenţia de a ajuta statele membre pentru atingerea obiectivului privind eliminarea hepatitelor. „Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) susţine mesajul OMS. Considerăm că este esenţial ca reprezentanţii autorităţilor, ai comunităţii medicale şi ai pacienţilor să ajungă la un consens în ceea ce priveşte recunoaşterea hepatitei ca problemă de sănătate publică şi să agreeze asupra unui plan de acţiune naţional. Un pas important ar fi intensificarea acţiunilor de prevenţie şi screening, asigurarea accesului la terapii ______________________________________ inovatoare, fără discriminare", a declarat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO. Hepatita este o boală infecţioasă care afectează 325 de milioane de persoane (statistici OMS, 2015). în România, conform estimărilor specialiştilor, peste 800.000 de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei B, în timp ce aproximativ 600.000 suferă de hepatita C. România este a patra ţară din Europa în clasamentul deceselor cauzate de afecţiunile hepatice. Despre subiectul hepatitelor virale, prevenţie, diagnosticare şi tratament, se va vorbi în cadrul evenimentelor organizate de APAH-RO, la nivel naţional, în perioada 28 - 29 iulie. Pentru a atrage atenţia asupra problematicii hepatitelor virale, APAH-RO a desfăşurat, în luna iulie, o serie de activităţi în toată ţara: întâlniri cu autorităţile şi specialiştii români şi străini în scopul identificării de soluţii şi implementării unui plan naţional integrat pentru gestionarea hepatitelor, campania online „No-hep, povestea care te inspiră să lupţi", trei crosuri, organizate la Bucureşti, Braşov şi Ploieşti (22 iulie 2017) sub denumirea „împreună pentru 2030". Donaţiile strânse în urma crosurilor vor fi folosite pentru testarea gratuită a oamenilor din zonele defavorizate, iar o parte din sponsorizările primite au fost donate copiilor cu hepatită din mai multe spitale din țară.

Next