Cuvântul Liber, februarie 2018 (Anul 30, nr. 20-39)

2018-02-01 / nr. 20

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT JOI, 1 FEBRUARIE 2014 • ANUL XXX, NR. 20 (7.234) • 12 PAGINI, 2 LEI. EDITORIAl: „Guvernul meu pleacă, guvernul meu vine!” Aşa spune o vorbă din popor, pe semne că povestea nu e doar de azi, de ieri. Şi tot în popor se mai spune legat de acelaşi proces: „Schimbarea guvernanţilor, bucuria proştilor", adică a celor care cred că noul guvern va aduce ceva mai bun pentru ei. Curioşi să aflăm în ce notă se înscriu actualele manevre ale PSD, care ne-a exasperat pur şi simplu cu schimbările de guvern, fără nicio noimă, dându-se jos unii pe alţii, am luat la bani mărunţi guvernarea românească de la 1862 încoace,începând cu primul guvern al României, după definitivarea Micii Uniri, căreia i-a trebuit ceva timp pentru a deveni funcţională. Ca o curiozitate amintim că primul guvern al lui Alexandru Ioan Cuza a fost instalat, după toate regulile moderne, la 1862, avându-l ca prim-ministru pe Barbu Catargiu, politician şi jurnalist. Acesta a plătit cu viaţa curajul său, fiind asasinat doar la câteva luni. Mihail Kogălniceanu, înţeleptul vremurilor de atunci, a fost al treilea prim-ministru al Noii Românii. Aşadar, în intervalul de 155 de ani care s-au scurs de atunci şi până azi, România, cea mică şi cea mare, la un loc, a avut 105 guverne cu 67 de prim-miniştri. Diferenţa constă în faptul că unii prim-miniştri au condus mai multeguverne. Bunăoară, liberalul Ion C. Brătianu (1821-1891) a format şi condus patru cabinete, iar fiul său, Ion I. C. Brătianu (1864- 1927), şapte cabinete. Luându-i drept reper, rezultă că prim-miniştri României, de ieri şi de azi, au stat la guvernare, în medie fiecare, câte 2,3 ani. Fragmentând, rezultă că în perioada 1862-1914, deci până la Primul Război Mondial, durata medie de viață la guvernare a unui prim-ministru a fost de 2,3 ani, iar în intervalul 1914-1946, s-a redus la 1,4 ani. Perioada comunistă 1946-1989, a fost cea mai stabilă. Durata medie de la conducerea unui guvern al prim-ministrului a crescut la 6,3 ani, cel mai longeviv primministru al României, al perioadei şi al tuturor timpurilor, fiind Ion Gheorghe Maurer (1902-2000), care a ocupat funcţia de prim-ministru timp de 13 ani (1961-1974). Perioada care s-a scurs de la evenimentele din decembrie 1989 a dus, la accentuarea instabilităţii guvernamentale, în cei 27 de ani România a avut în funcţiune 18 guverne, în frunte cu 15 prim-miniştri, ceea ce înseamnă că durata medie de viaţă în funcţie a unui primministru a fost de numai 1,8 ani, deci sub media tuturor timpurilor, care este, aşa cum a reieşit din date, de 2,3 ani. Schimbarea frecventă a guvernelor şi a prim-miniştrilor, constituie fără îndoială o dovadă a instabilităţii politice. Un argument cert că lucrurile nu merg bine în societate şi, ca atare, se caută soluţii de ieşire din criză, fie prin remanieri guvernamentale, prin înlocuirea primministrului, sau a întregului cabinet. Să vedem, aşadar, cu ce probleme majore s-au confruntat românii în devenirea lor de au trebuit să schimbe aşa des guvernele şi primminiştrii. Perioada 1862-1914 a fost, cum se spune, cea de început şi una de foc. S-a perfectat unirea principatelor, s-au pus bazele statului modern, ceea ce a însemnat schimbări radicale în viaţa societăţii şi a instituţiilor statului (Legile lui Cuza), apoi abdicarea acestuia şi aducerea la cârma ţării a regelui Carol I, în 1866 (monstruoasa coaliție). IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER”! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac doar la factorii poştali şi la oficiile poştale din judeţ, folosiţi cu încredere serviciile de publicitate ale cotidianului „CUVÂNTUL LIBER”* O SCRISOARE ECHIVALENTA CU O TRAGERE DE URECHI! Referindu-se la scrisoarea preşedintelui Consiliului European Donald Tusk, adresată premierului român Viorica Dăncilă, eurodeputatul Siegfried Mureşan consideră că: „Dincolo de felicitările protocolare, transmite un mesaj deosebit de îngrijorător pentru toţi cetăţenii români: neîncrederea na. totală a Uniunii Europene în Guvernul României. Faptul că-i atrage atenţia, încă din prima zi de mandat, unui prim-ministru în funcţie, că are o «responsabilitate importantă» pentru respectarea valorilor UE şi că statul de drept şi progresele ireversibile în lupta anticorupţie sunt esenţiale, pentru ca cetăţenii să poată beneficia de oportunităţile oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană, reprezintă un mesaj deosebit de dur în limbaj diplomatic (...) Acest lucru arată, la nivel politic, marginalizarea Guvernului PSD - ALDE în rândul instituţiilor europene (...) Uniunea Europeană a văzut că românii cred în beneficiile apartenenţei la UE, că vor o justiţie independentă şi o ţară bine guvernată (...) UE este de partea oamenilor cinstiţi în lupta cu politicienii care încearcă să slăbească justiţia, să acţioneze în folosul unor partide care se comportă ca nişte grupări infracţionale". Importanta responsabilitate a Guvernului dumneavoastră, în susţinerea valorilor europene, va sta la baza prosperităţii, stabilităţii şi securităţii României şi a UE", a mai precizat Donald Tusk. O scrisoare care, la limită, încalcă limbajul diplomatic necesar, iar un preşedinte de Consiliu European ar trebui să ştie bine acest adevăr, consideră europarlamentarul care, şi el, scapă hăţurile unei judecăţi obiective, mai ales în astfel de situaţii. Se ştie că preşedintele Consiliului European - Donald Tusk - uneori se comportă ca un stăpân în faţa unei slugi, aruncându-ne praf în ochi cu „beneficiile apartenenţei la UE". De fapt, avem în faţă o tragere de urechi. Din păcate, prea îşi vâră nasul, cei doi, pe unde nu le fierbe oala! LAZAR LADARIU Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, ediţia a Xll-a , Testarea preventivă Babeş-Papanicolau, barieră simplă şi eficientă împotriva cancerului cervical!" în perioada 28 ianuarie-3 februarie se derulează Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, al cărei scop este de a spori conştientizarea publică în privinţa prevenirii cancerului cervical. Campania 2018 se derulează sub sloganul „ Testarea preventivă Babeş-Papanicolau: barieră simplă şi eficientă împotriva cancerului cervical!" şi are ca scop conştientizarea pe scară largă a populaţiei feminine din România şi din judeţul Mureş, în privinţa căilor de limitare a riscului major de cancer cervical. Tema din acest an focalizează reducerea riscului şi amplificarea profilaxiei. Obiectivul fundamental al screening-ului cancerului (Continuare în pag. a 3-a)