Cuvântul Liber, august 2019 (Anul 31, nr. 145-165)

2019-08-01 / nr. 145

---------------------------RIP­­TO­R­IA­L---------------------------­MAGHIARII ÎN PARCURSUL LOR ISTORIC PRIN STEPELE RUSIEI DE AZI Informaţiile pe care scriitorul şi publicistul evreu-maghiar Arthur Koestler ni le oferă în cartea sa despre evreii răsăriteni, întitulată „Al treisprezecelea trib", sunt extrem de preţioase, şi din punct de vedere al urmăririi parcursului triburilor maghiare în spaţiul euro­­asiatic, până la sosirea lor în Câmpia Panonică, la 896, dat fiind faptul că multe secole anterioare, destinul acestora a fost puternic legat şi influenţat de cel al cazărilor. Sunt importante aceste informaţii culese de autor din surse israelite, arabe, greceşti şi bizantine, pentru că şi despre unguri, ca şi despre evreii cazari, se ştie foarte puţin din prima parte a primului mileniu. Referindu-se la maghiari, istoricul Macartney vorbeşte despre aceştia ca despre una din cele mai misterioase enigme ale istoriei. „Tot ce ştim cu certitudine despre originea lor este că maghiarii se înrudeau cu finlandezii şi că limba ior aparţine familiei fino-ugrice. La origine, maghiarii nu erau înrudiţi nici cu slavii, nici cu turcii din stepe, în mijlocul cărora au venit să trăiască. Unicitatea lor îi face să rămână şi astăzi o enclavă etnică în Europa, ei ne­a­vând legături lingvistice cu vecinii, doar cu îndepărtaţii finlandezi". De unde provin ungurii se cam ştie, dar când au început ei să se mişte este mai puţin cunoscut, iată ce spune acelaşi autor: „La o dată necunoscută (probabil pe la începutul secolului al V-lea al erei noastre), acest trib nomad a fost alungat de pe arealul său iniţial, din Ura­li, migrând spre sud, prin stepe, şi, într-un târziu, stabilindu-se în regiunea dintre râurile Don şi Kuban. Astfel au ajuns vecini cu cazarii (viitorii evrei, s.n.) încă dinainte ca aceştia să fie importanţi". Aşa cum am mai subliniat şi cu alte ocazii, imediat după secolul al V-lea al erei noastre, în arealul de stepă cuprins între Marea Caspică, Marea Aral, Crimeea şi gurile Volgai, a avut loc o concentrare de triburi nomade de diverse seminţii mongolo­­turanice, venite din zona asiatică, printre care şi aceşti cazari şi unguri, dar şi bulgari, convieţuind într-o „Federaţie Turkut", care în anul 650 s-a destrămat „sine die". în acest proces de repoziţionare, cazarii au reuşit să devină dominanţi, constituindu-şi un imperiu puternic şi pe arie întinsă, înglobându-i şi supunându-i pe ceilalţi, inclusiv pe unguri. Relaţiile de suzeranitate dintre unguri şi cazari au durat de la mijlocul secolului al Vll-lea până la sfârşitul secolului al IX-lea, şi ele au fost oarecum speciale, în sensul că ei, ungurii, au fost însărcinaţi de cazuri ca perceptori pentru încasarea tributului de la populaţiile slave şi finice. Presiunea tot mai puternică, prin anii 800, a slavilor ruşi, veniţi din nord, a schimbat radical această relaţie. Prin cuceriri succesive de către aceştia, imperiul cazar a IO­AN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) Parcul copiilor de lângă Şcoala din cartierul „Unirii”, bine dotat şi întreţinut CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ. Investiţii de peste 13 milioane de lei pentru Spitalul Clinic Judeţean Mureş In cadrul şedinţei de ieri, 31 iulie 2019, a Consiliului Judeţean Mureş au fost adoptate două hotărâri ce vizează îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile medicale. Astfel, consilierii judeţeni au votat proiectul de hotărâre ce vizează documentaţia tehnico-economică şi indicatorii tehnici ai investiţiei „Lucrări de construcţii, reabilitare energetică şi lucrări conexe la secţia de oncologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş". Conform devizului general, valoarea totală a investiţiei este 11.968.423 lei cu TVA inclus (19%), din care C+M: 6.541.243 lei cu TVA inclus (19%). Durata de implementare a obiectivului de investiţii este 12 luni. Prin lucrările ce vor fi realizate se urmăreşte modernizarea clădirii şi creşterea confortului ocupanţilor clădirii, atât al pacienţilor, cât şi al personalului medical, prin adaptarea acesteia la normativele şi standardele în vigoare. De asemenea, prin termo­­izolarea şi echiparea clădirii cu insta­laţii cu un consum de energie redus, se va realiza reducerea costurilor la încăl­zire, reprezentând o economie financiară. Un al doilea proiect adoptat de consilierii judeţeni vizează aprobarea documentaţiei tehnico-economice şi a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei „Realizare staţie de tratare a apelor uzate, imobil str. Gheorghe Marinescu nr. 1" (Clinicile din spatele Casei de Cultură Mihai Eminescu). Datorită activităţii medicale desfăşurate în clădirile din imobilul situat în str. Gh Marinescu nr. 1, se impune realizarea unei staţii de tratare a apelor uzate, astfel încât apa deversată în canalizarea oraşului să îndeplinească normele în vigoare cu privire la contaminare. Valoarea totală a investiţiei este 2.080.479 lei cu TVA inclus (19%). Durata de implementare a obiectivului de investiţii este 6 luni. Cele două investiţii vor fi realizate din fonduri proprii şi fonduri guvernamentale. Lărgire de drum judeţean Tot în şedinţa ordinară de astăzi a fost aprobat proiectul de hotărâre privind documentaţia tehnico-economică şi indicatorii tehnico­­economici ai investiţiei „Lărgirea unui tronson de drum judeţean DJ154E Reghin (DN15) - Solovăstru - Jabeniţa - Adrian - Gurghiu (DJ153), judeţul Mureş". Drumul, care are în prezent o lăţime între 4 şi 6 metri, va fi lărgit până la 8 metri, iar acolo unde terenul permite, se va realiza lărgirea până la 14 metri. Lungimea tronsonului este de 4,1 km. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 19 milioane de lei, durata estimată de realizare a investiţiei fiind de 18 luni. BIROUL DE PRESĂ AL CONSILIULUI JUDEŢEAN MUREŞ I Informaţii pentru cititorii ziarului nostru ] Cititorii noştri pot procura zilnic ziarul de la cele trei librării: Ion Creangă - cartierul 1­­­7 Noiembrie, Hyperion - Piaţa Teatrului, şi Luceafărul - str. înfrăţirii, cartierul­u­i Tudor Vladimirescu.­­ De asemenea, se vor vinde ziare şi la sediul Vetrei Româneşti din Piaţa Trandafirilor. Reamintim cititorilor că în municipiul Târgu-Mureş mai funcţionează următoarele ■­­­7 chioşcuri, dintre care: patru în Piaţa Trandafirilor şi câte unul în Piaţa Cuza Vodă, Piaţa 1 ■ 1848 - Dâmbul Pietros şi Piaţa de Ruşi. I­. — —-------------— —--------- -------------------------------------------------------------------_---------__---------|

Next