Cuvîntul Libertății, iulie 1992 (Anul 4, nr. 659-681)

1992-07-03 / nr. 661

Linia de sosire Probele examenului de baca­laureat din­ acest an s-au Înche­iat. Greu sau ușor, drumul pro­tagoniștilor se constituie, deja, intr-o experiență din care învă­­țămîntul preuniversitar va reține, fără Îndoială, ceea ce îi priește. Nu facem parte dintre cei care pun sub semnul intrebării între­gul fundament al acestui învăță­­mint, dar împăr­­­ți­­­tășim întru totul ■ 13­8 ' ideea necesității racordării sale — la noile realități socio-economice românești. Iar în cadrul lui, fie­­­care obiect de studiu are impor­tanța sa — principiu care a dat posibilitatea elevilor să opteze, în acest an, pentru oricare din­tre disciplinele cuprinse în plănul de școlarizare. Pentru prima oară, educația fizică a constituit probă de baca­laureat, mulți elevi preferind-o altor discipline ; desigur, unii au făcut-o pentru a scăpa de... to­­ceală, ceea ce nu prea este în regulă, iar alții — în virtutea condiției fizice care i-a avanta­jat. Prea puțini au fost, totuși, aceia pentru care sportul a con­stituit o pasiune în anii de liceu. Tocmai în vederea unor obser­vații pertinente, am solicitat opi­nia profesorului Cornel Orța­­nescu, de la Liceul Militar cra­­iovean, examinator în com­­is­ia de bacalaureat de la Liceul „Frații Buzești“. Iată, așadar, ce a scos în evidență susținerea probei de educație f­izică: „ Reconsiderarea importanței acestei discipline, după princi­piul „mens sana, in corpore sano“ și schimbarea atitudinii multor factori de conducere din școli care o considerau în rîndul... dexterităților . Necesitatea îm­bunătățirii bazei materiale spor­tive din școli, justă a rolului ca și aprecierea profesorului de sport. 0 Participarea masivă a elevilor la această probă s-a da­torat și faptului că a fost consi­derată o probă mai ușor de sus­ținut, chiar și fără a avea o vo­cație sau o pregătire deosebită in această direcție; au fost și cazuri de elevi care în timpul școlii au beneficiat de scutiri me­dicale . Programa emisă de mi­nister a prevăzut și pretins, pen­­­­­tru susținerea­­ ei, numai calită­­­­­­țile fizice, nu și SCOld­ deprinderile mo­trice (baschet, .......■ —• handbal etc.); un elev fără pregătire, dar dotat cu unele calități fizice native, poate promova acest examen. Prin ur­mare, mult mai­ adecvate ar fi fost : o probă de rezistență, o probă de forță și un joc sportiv sau gimnastică ; proba de viteză nu este edificatoare, întrucât nu exprimă acumulările . Bare­mul cerut, este unul gindit... un cabinet, fiind mult prea greu față de cel cerut în perioada de pre­gătire, astfel, nncit, după acesta, un elev de nota 10, din cursul școlarizării, ar corespunde unui elev de nota 4, după grilele de bacalaureat . In ceea ce privește organizarea desfășurării probelor, ministerul a decis ca ele să fie susținute timp de două zile, deși puteau fi susținute în aceeași zi; probele de viteză și de săritură in lungime ar fi trebuit­ să se susțină în incinta școlilor, cum bine s-a procedat la Lie, „Frații Buzești“ și Liceul nr. 4, și nu pe stadioane, simplificînd astfel munca examinatorilor și diminu­înd eforturile candidaților. Aflați la „linia de sosire“, can­didații nu au demonstrat o pre­gătire susținută, iar pentru în­­vățămîntul preuniversitar se pot desprinde concluzii privind un­ghiul din­ care trebuie privită a­­ceastă disciplină, ce trebuie să devină a tuturor elevilor și nu doar a celor foarte dotați. FLOREA MIU ii----nr ..iimihi»williwii—^ VINERI, 3 IULIE 1992 e Cetățeanul Marcel Barbu (din Seaca de Cimp-Dolj), ne-a scris că prin lunile de început ale anului curent, calul, ha­mul și șareta primăriei din Seaca au fost furate. Cazul a f­ost publicat, în ziarul nostru, difuzat la radio. Probabil acest lucru a contribuit la prin­și­derea hoților. Este vorba de Uincă Ion (poreclit Nebunu’, ■ din Piscu Vechi), care a fost arestat, și de Mihai Ion (de prin Cetate), care a dispărut de la domiciliu în prezent, calul, ha­mul și căruța se săsesc la cum­părătorul (sau profite­ de echili­­b­ruri ?) Ion Popa, din Poiana Mare. Primăria din Seaca de Cîmp s-a dus să-și ridice calul, hamul și șareta, dar Popa Ion și polițistul din Poiana Mare s-au opus, zicînd să aibă și pă­gubașul răbdare pînă se face cercetare, pînă se judecă pro­cesul și alte chestiuni de proce­dură că zice și cumpărătorul : „Pe mine cine mă despăgubeș­te ?“ La fel invită la răbdare și Procuratura din Băilești. Da, zice și­ primarul din Seaca de Cîmp, o să avem și răbdare, dar cum rămîne cu calul ? Că pînă acum Ion Popa credea că-i calul său, îi dădea. să și mă­­nince, îl punea și la ham. Acum cînd știe că : .,....mîine-i frate­­meu stăpin — ȘI pune numai la ham, — fără ovăz și fin“, în ceea ce privește pretențiile de despăgubire ale cumpărătorului Popa Ion, sigur că omul a fost negustor cinstit. A avut bani și a cumpărat, deci a pus mina și a luat. Acum despăgubire n-o să aștepte de la păgubaș ! Să-l acționeze în judecată pe răufă­cător, adică pe hol. Cu el a făcut afacerea în tirg, nu cu păgubașul... • Doamna profesoară Elena Patru (de la Școala din Bră­­dești-Dolj) ne scrie despre o în­­tîmplare fericită și dacă-i feri­cită este frumoasă. Iată despre ce este vorba : în seara zilei de 25 iunie a.c. a făcut diverse cumpărături, la­ mai multe ma­gazine din Craiova. între aces­tea s-a numărat, spre seară, aproape de ora de închidere, și magazinul alimentar numărul 14 „Star", de lîngă restauran­tul „Ferinița", și-a adus amin­te, abia­ acasă, că a uitat acolo o pungă cu cafea de 200 de grame.. Se închisese, că era tirziu, așa că s-a dus a doua zi, pe 26 iunie, să încercă s-o recupereze, deși cităm din scri­soare : „...nu mai aveam nici­ o speranță“. Totuși, a încercat! Era altă vînzătoare, cei tineri, care serviseră în ajun, erau liberi. A povestit întîmplarea doamnei care era la acea oră la tejghea și aceasta, avizată de vânzătorii din ajun, a spus: „Probabil că aceasta este pun­ga“ ! A luat din­ raft pachetul respectiv, l-a recîntărit — fix 200 de craieié — și i-a înmî­­nat-o păgubașei, însoțită de zîmbet­ul cu invitația, profesio­nal „Să mai poftiți pe la noi !“ Sigur că doamna Patru va mai pofti pe la „Starul“ cu numărul 14 cu multă plăcere și cu în­credere. ROMEO POPFNCI; în cadrul Festivalului Liric Internațional „Elena Theodo­­rini". Filarmonica „Oltenia“ prezintă azi de la ora 18, un program de uverturi, arii și duete din opere de Gioacchino Rossini (concert programat cu ocazia anului bicentenar Ros­sini). In prima parte, vor evo­lua interpreți participanți la Lumea armoniilor sonore cursurile internaționale de can­to, organizate în cadrul festi­valului : Elena Conedera (Ita­lia), Yoshiyuki Tanigawa, Mat­­suzaki Ayami, Takako Okazaka, Ayumi Fujii, Hitomi Yamahura, Mayumi Ishîi (Japonia), Gheor­ghe Mogoșan (Cluj), Victor Go­­moiu și Emil Chioreanu (Craio­va).­­Va dirija Emanuela di Pietro (Italia), cursul de dirijat. participantă la în partea a doua a spectacolului, sub baghe­ta lui Alexandru Iosub, vor fi interpretate uverturile la opere­le „Semiramida“, „Bărbierul din Sevilla“, „Coțofana hoață“. (G.B.) Festivalul Liric Internațional „Elena Theodorini“ este, incă in plină desfășurare. Multe personalități ne-au bucurat sufletele prin evoluțiile lor scenice. Printre acestea, au lăsat impresii deosebite (in ordine, de la stingă la dreapta): soprana lirică Matsu­moto Miwako (Japonia), tenorul Gianfranco Pastine (Italia), dirijorul Carlo Prato (Italia), în spectacolul cu opera „Madame Butterfly“ de Puccini. După o operație estetică, suportată în Germania, care i-a schimbat vizibil fizionomia . . . cînd nu se bronzează pe plaja Dunării, GICA POPESCU se antrenează in compania lui M« Stănescu, la Galafat» OBSERVATORUL F.R.F. GHE­ME­ENE, INSEREAZĂ ÎN RA­TUL SUPLIMENTAR PRIVIND OL DINTRE „ELECTRO" ȘI ATUL STUDENȚESC. DIN UL­­,­ ȘI­UP­­A CAMPIONATULUI, ANTRENORUL MARIAN BON­­A L-AR FI FĂCUT BEȚIV. VARUL ESTE CA DL. GICA CHIRIÎ ESTE UN VAȘNIC IRATANT PE TĂRÎMUL BE­­MAI ALES CÎND PLĂTESC REZENTANȚII CLUBURILOR. VBÄU SI RADUCIOIU AU SEM­­­ DEJA PENTRU BRESCIA, (ÎP­A PE CARE M. LUCESCU A INNOVAT-O ÎN PRIMA DIVE A­­AMPIONATULUI ITALIAN DE bOI. REAMINTIM CA: ANTE­­A TRANSFERULUI. ÎNTRE RĂ­DUCIOIU ȘI M. LUCESCU, A AVUT LOC UN „SCHIMB DE AMABILI­TĂȚI", MULT COMENT­AT ÎN PRE­SA ITALIANA. O­LENTINI (A.C. TORINO), REMARCAT ÎN PRECE­DENTUL CAMPIONAT ITALI­AN, A FOST ACHIZIȚION­AT DE A.C. MI­LAN PENTRU 42 MILIARDE LIRE, IAR BRIAN LAUDRUP (BAYERN) — DE A.C. FIORENTINA PENTRU 7 MILIOANE DOLARI. 0 DUPĂ STEAUA ȘI RAPID, PETROLUL PLOIEȘTI ȘI-A SCHIMBAT CON­DUCEREA CUPLULUI TEHNICĂ. ÎN LOCUL VIRGIL DRIDEA­ CA MIL OPRIȘĂN .AU­ FOST NUMIȚI ION MARIN ȘI EDUARD JUHAS­ 0 ASTĂZI, ORA 18, ÎN FAȚA SĂLII POLIVALENTE DIN CRAIOVA. GRUPUL DE INIȚIATIVA PENTRU ÎNFIINȚAREA LIGII SUPORTERI­LOR „UNIVERSITĂȚII" CRAIOVA CONVOACĂ SIMPATIZANȚII , „A­LB-ALB­AȘTRILOR" PENTRU DEFINITIVAREA UNOR PROBLE­ME ORGANIZATORICE. O JOR­­GINHO (27 ANI — RECENT TRANS­­FERAT LA BAYERN MÜNCHEN) ȘI FEDERAȚIA SPANIOLĂ DE FOTBAL PRIMESC DIN PARTE­A F.I.F.A. PREMIILE „FAIR-PLAY", CONSTÎND ÎN 25 000 DOLARI ȘI, RESPECTIV, 50 000 DOLARI.­­ PENTRU FINALA FEMININA DE LA WIMBLEDON S-AU CALIFICAT MONICA SELES ȘI STEFFI GRAF, ÎN SEMIFINALELE MASCULINE DE ASTĂZI S-AU CALIFICAT LAMPRAS, IVANISEVICI, AGASSI ȘI M­ENROE. BREVIAR «! Ieri dimineață, o vizită plăcută in redacție: dl. Calotă, tatăl șahistei Alina Iuliana Ca­lotă, care, bucuros, pe mărturi­sea că, in sfîrșit, a găsit un sponsor pentru talentata sporti­vă craioveanâ. Este vorba de Societatea Comercială româno­­germană „GEROLT“ S.R.L. Cra­iova. La ora apariției acestor rînduri, Alina Calotă deja se pregătește pentru runda a patra a Campionatelor Mondiale din Germania. Domnii C. Olăreanu, director general, și G. Hîrzoiu, director, au premiat-o pe Alina, înainte de plecarea sa în Ger­mania, cu o sumă de bani în lei și valută și cu echipament sportiv. Din cite am aflat, ma­joritatea șahiștilor români pre­zenți la C.M. pentru copii și­ ju­niori, de la Duisburg, sunt înso­țiți de părinți, sponsorizarea de­plasării acestora fiind asigurată de Banca Țiriac. « La ediția I a concursului de turism montan de la Pălti­niș, organizat de Clubul de Tu­rism Montan „Cedonis“ Sibiu, Clubul Turistic de Alpinism și Speologie „POPECI“ Craiova, a obținut trofeul „Fair-play“. • În ultimele două numere ale cotidianului „Sportul Româ­­nes­c“ s-a publicat un interviu cu jucătoarea de volei Ioana Cotoranu (Universitatea­ C.F.R. Craiova, căpitanul echipei) cu titlul „Retragere fără torțe“. Va­loroasa voleibalistă, soția antre­norului Adrian Cotoranu, se re­trage de la echipa națională (este și căpitanul echipei­ repre­zentative), nu și din activitatea de performanță de la Universi­­tatea­ C.F.R. Craiova — cum au fost tentați unii suporteri cra­­ioveni să înțeleagă: „Motivul re­tragerii mele l-am detaliat în „Sportul Românesc“, nu are rost să reluăm subiectul: condiții improprii de desfășurare a unei activități de performanță, obo­seală ș.a.m.d. Nu acuz pe nimeni, nu cer nimic, e o decizie per­sonală. Ceea ce n-am spus este un amănunt care s-a petrecut exact cu un an în urmă. Eu eram la Londra, la Universia­dă, iar soțul meu, Adrian, era în stare gravă în spital, urmare acelui groaznic accident. Nu știam nimic despre el, în finală, am pierdut meciul cu Italia, iar în presă s-a scris că noi, volei­balistele de la lot, am aflat înaintea meciului despre acci­dent și n-am mai jucat bine... Nu este adevărat. Am aflat la București...“. (I.J.). tenis de cîmp „Capa speranțelor“ Craiovei A.S. „Voința“ Craiova a găz­duit prima ediție a „Cupei Speranțelor" municipiului Cra­iova rezervată copiilor ce prac­tică sportul de performanță. La fete, 10—13 ani, învingătoare a fost desemnată Olimpia Tincă, iar, la băieți,­­14—17 ani, Dragoș Șerbănescu. Ambii jucători sunt legitimați la Jiul-I.E.E.L.I.F. Cra­iova, antrenor fiind Vili Manda. Competiția a fost sponsorizată de dl. Marius Urgii, fost jucător de performa­nță la Jiul-I.E.E.L.I.F., actualmente antrenor in Suedia. Victorie la țărmul mării Echipa de fotbal cădeți Jiul­ I.E.E.S.I.F. Craiova (antrenor Ma­rian Mitrache) a reușit să cîștige „Cupa Năvodari“ la fotbal, des­fășurata în orașul dobrogean. După ce a cîștigat Cupa taberei „Perla“ în semifinală, cadeții craioveni au învins cu 7—0 echipa taberei „Victoria", iar în finală un alt succes la scor­­ 7—0 cu se­lecționata județului Bacău. Din echipa craioveanâ s-au remarcat: Boabă, Sava, Zdîrnă, Mitrache, Vasilescu și Chiloni. Reamintim că tinerii jucători craioveni sunt născuți în 1978. La competiție au participat selecționate de copii din 12 județe, ceea ce dă o greutate și mai mare succesului obținut de echipa craioveanâ. NICOLAE TILIHOI poate privi cu încredere viitorul. (N.D.). S-a încheiat barajul interjudețean pentru promovarea în divizia B REZULTATE TEHNICE: Du­nărea Calafat — Autobuzul Dră­­gășani 2—1­ ; Autobuzul — I.O.B. Balș 2—3 ; I.O.B. — Dunărea 3—1 ; Autobuzul — Dunărea 3—1; I.O.B. — Autobuzul 3—0 ; Dunărea — I.O.B. 1—0.1 CLASAMENT FINAL: 1. I.O.B. Balș ,4­3­0­1­9—4­6 2. Dunărea Calafat 4­2­0­2­5—6 4 3. Autobuzul 4­1­0­3­5—9­2 In­ ultima partidă, disputată, miercuri, la Calafat, „Dunărea“ a făcut cel mai­ slab joc din acest baraj. Meciul a fost de scăzut, nivel tehnic și spectacu­lar­,­­fluierul final al arbitrului Uic Coț (Ploiești) venind ca o binefacere pentru toți cei im­plicați (jucători, arbitri, condu­cători). Cu doar patru jucători (Dorobanțu­, Bălu, Botezatu și Rămoiu) dispuși să lupte pentru promovare, Dunărea Calafat nu putea emite­ pretenții. Pe jucă­torii de la Dunărea nici măcar prezența in tribune a foștilor colegi — Mihăiță Stănescu și Gică Popescu nu i-a stimulat în a reuși o prestație mulțu­mitoare. De altfel, la pauză cei doi au părăsit stadionul, prefe­rind să se antreneze în parcul orașului, decit să asiste la o partidă plicticoasă. In final, gazdele au obținut victoria, prin golul marcat de Ispas, dar a­­ceastă victorie, mai mult de consolare, n-a mai avut darul să bucure pe nimeni. Din pă­cate, Doljul nu a reușit să pro­moveze o­ echipă în viitoarea divizie B și aceasta poate da de gândit factorilor de decizie, de la nivelul Comisiei județene de fotbal, care, pe parcursul în­tregului an competițional, mai mult a încurcat decit să ajute la desfășurarea normală a com­petiției ce o patronează — cam­pionatul județean. NICU DOtEA / «■Sui­ Confirmări și inițiative . intre 6­—10 iulie se desfă­­­ oara, LA PARIS, lucrările pri­mar­e terna c­­­ongres european da ma­organizat sub auspi­ciile Societății Europene de Matematică. Centrul nostru universitar va fi reprezentat de profesorii Constantin Niculescu, Alexandru Dincă și conf. univ. Dumitru Bușneag. Programul cuprinde conferințe, mese ro­tundă, sesiune de postere. Vor fi susținute comunicări din do­meniul algebrei și analizei ma­tematice. • LA CRAIOVA, Fa­cultatea de Matematică, în co­laborare cu Universitatea „Pa­ris 6", organizează, in cadrul Proiectului Tempus, în perioada 6—18 iulie, o școală de vară cu tema : „Analiza statistică a da­telor". Vor conduce cursurile Prof. dr. Gilbert Laporta (Pa­ris) și prof. dr. Aristide Leonte (Craiova) Participă cadre di­dactice din Franța, Letonia și de la facultățile de matematică din tara noastră, alături de stu­denți. Programul de cooperare va cuprinde, in perspectivă, schimburi de studenți si profe­sori, cursuri pentru formarea specialiștilor, visiting. (G.B.) ­VW.­AWaWA WAWA WAW Ravagiile vitezei excesive în dotarea vitezei autovehi­culului un factor determinanții reprezintă vechimea efectivă în conducerea autovehiculelor, ex­periența și antrenamentul con­ducătorului auto. Cu bit viteza autovehiculului crește, cu atît mai mult se mărește spațiul de oprire și scade posibilitatea de observare a obiectelor aflate la marginea drumului, inclusiv RADAR configurația acestuia, se dimi­nuează aderența roților la sol, ca urm­are a tendinței auto­vehiculului de a se ridica sub efectul vitezei. Același fenomen este produs în situația cînd drumul este în curbă, iar forța centrifugă tinde să scoată auto­vehiculul în afara acesteia. Drept urmare, posibilitățile de a ține mașina sub control scad direct proporțional cu mărimea vitezei. Deși deplasarea cu viteză ex­cesivă a autovehiculelor consti­tuie unul din subiectele constant dezbătute în presă, radio și te­leviziune, viteza excesivă sau neadaptată condițiilor meteo, de drum și trafic ,,se încăpățînea­­ză­ să nu cedeze unul din pri­mele locuri în ierarhia cauzelor accidentelor de circulație. De fapt, cazuistica accidente­lor confirmă cele Recent, două grave menționate­ accidente s-au produs pe fondul vitezei. Dinu Marin, de 23 ani, din comuna Bratovoești, conducînd imprudent autoturismul (5­ DJ- 8409), pe drum­ul național 55­ A, pe raza comunei Poiana Mare, din cauza nereducerii vitezei într-o curbă periculoasă, a­­ pă­răsit partea carosabilă și a in­trat in coliziune puternică cu un copac de pe marginea dru­mului. Din accident, două per­soane ocupante ale autoturismu­lui au fost accidentate și auto­turismul avariat. La fel­ a pro­cedat și Zatreanu Giulian (19 ani, din comuna Urzicuța), care conductori autoturismul (G­ DJ- 3751), pe raza localității Segar­­cea și nereducînd viteza la li­mita mersului în siguranță, a părăsit carosabilul, s-a izbit pu­ternic de un copac. A rezultat accidentarea gravă a conducă­torului auto, Zătreanu Giulian, și a încă două persoane ce se aflau în autoturism. Consecin­țele vitezei excesive — morți, răniți, familii îndoliate, pagube materiale enorme și toate aces­tea din pricina câtorva kilo­metri pe oră în plus. Mr. VIȘINEI: POPA V.W.VA'.W.V.WAVA'JY.Y r SPECTACOLE 9 FILARMONICA „OLTE­­NIA“ — închiderea stagiuni. 1991—1992. ..ora 18 Uvertur­ia opere de Gioacchino Rossini (Bicentenarul nașterii). Concert prezentat în cadrul Festivalului liv­e internațional „Elena Theo­dorini“. Dirijor Alexandru Io­­sub. Prezintă Gheorghe , Fabian. CINEMA „Patria" : POVESTE IMO­RALA (Italia), orele : 8,45 ; 11 ; 13,30; 16 ; 18;30 • „Central“ : BOMBA CARE ÎNGHEAȚĂ (S.U.A.), orele: 9; 11; 14; 16; 18; 20 • „Victoria“ : DIVORȚ DIN DRAGOSTE (Românii),­­orele : 14 ; 16,30 ; 19 ; BĂIEȚI BUNI, BĂIEȚI RAI (S.U.A.), Orele: 9; 11,30 și lă grădină, ora 21,15 ; „Modern“: NINJA DE AUR (Japonia), orele : 9 ; D.30; H; 16;30; 19 • „Cră­­c­ovi­ța" : ÎNCHIRIAZĂ UN PO­LIȚIST (copr. Anșiia-S.U.A.), orele : 9; 11 ; 13; 15 ; 17 ; 59, EXPOZIȚII • GALERIILE „ARTA" — Expoziție de artă plastică „Structuri spirituale­ « CER­CUL MILITAR _ Expoziție de pictură Elisabeta Velișcu « BI­BLIOTECA JUDEȚEANĂ : Ex­poziții de carte: Mihai Emi­­nescu și Ion Luca Caragiale « galeria de Arta a CO­PIILOR — Salonul de vară al micilor pictori (expun­e elevi ai Școlii nr. 31 din municipiu). MUZEU 9 MUZEUL OLTENIEI , Sec­ția de Istorie — Expoziția „Do­nații și donatori“ • CASA BĂ­NIEI — Expoziția „Bănia-600". VINERI, 3 IULIE 1992 Programul 1­ 7.00 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldo­va. Telematinal. 10,00 Actuali­tăți. 10,20 Calendarul zilei. 10,30 Film artistic: Și s-a făcut lu­mină. 12,15 Bună ziua. Ameri­ca ! 12,50 Descoperirea Planetei. 13,10 Ora de muzică. 14,00 Ac­tualități. 14,20 Mondomuzica. 14,40 Medicina pentru toți. 15,10 Arii din opere cu­­ soprana Lela Cincu. 15,25 Preuniversitaria. 16,00 Muzica pentru toți. 16,20 Limba noastră. 16,50 Tragerea Lo­to. 17,00 Actualități. 17,05 Emisiunea în limba germană. 1­8,05 Viața parlamentară. 18,30 Magazin TV. 20,00 Actualități. 20,35 Sport. 20,45 Film serial . Destinul familiei Howard. 21,45 Magazin TV. 24,00 Actualități. 0,10 întâlnirea de la miezul nopții. Programul 2 14,55 Tenis — Wimbledon ’92. 20.45 Programul Televiziunii Na­tionale din Republica Moldova. 21.30 TVE Internacional. 22.00 TVI Europe. 22.35 BBC World Service. SIMBATA, 4 IULIE 1992 Programul 1­ 9.00 Bună dimineața 1 9,50 Șahul de la A la Z. 10.00 Ac­tualități. 10,10 Ecran de vacan­ță. 11,10 Alfa și Omega. 12,00 itinerarii spirituale. 12,30 Ora de muzică­ 13,30 7x7. 14,00­­ Ac­tualități. 14,10 Reflecții rutiere. 14,20 Ecran de vacanță. 14,45 Dună ziua, America . 16,00 Ma­gazin cinematografic. 17,00 Al doilea război mondial. 17,30 Festivalul de teatru. 18,30 Ma­pamond. 19,00 De dragoste și dor. 19,15 Teleenciclopedia. 20,00 Actualități. 20,35 Vedete ame­ricane în concert. 21,05 Film se­rial : Twin Peaks. 22,00 Săptă­­mîna sportivă. 22,15 Trio „Tele­­show“. 23,00 Actualități. 23,15 Film artistic: Drepturile omu­lui. 0,55 Video-discoteca. Programul 2 15,30 Ecran de­­ vacanță. 16,00 Actualități. 16,10 Tenis ■*- Wim­bledon­­ 92. 18,30 Conviețuiri. 19.00 Film artistic : Eu și Molly. 20.25 Divertisment internațio­nal. 20,45 Programul Televiziunii Naționale din Republica Moldo­va. 21,30 TVE Internacional. 22.00 TV5 Europe. 22,35 BBC World Service. DUMINICA, 5 IULIE *992 Programul 1 8.30 Bună dimineața! 9,30 Ecran de vacanță. 10,50 Actua­lități. 11,00 Lumină din lumină. 12,00 Viața satului. 14,00 Actua­lități. 14,10 Atlas. 14,30 Video­­magazin. 15,55 Tenis — Wim­bledon ’92, 19,10 Film serial . Dallas. 20,00 Actualități. 20,35 Film artistic. Păcatele tatălui. 22,25 Show-ul de duminică. 22,50 Actualități. 23,05 Duminica spor­tivă. 23,30 Maeștri. Programul . 16,00 Actualități. 16,10 Reco­mandări din program. 16,15 Ecran de vacanță. 16,40 Con­viețuiri. 17,10 Pop club. 17,30 Orașe și civilizații. 18,00 Varie­tăți internaționale. 18,25 Serată muzicală. 20,45 Programul Tele­viziunii Naționale din Republi­ca Moldova. 21,30 TVE Interna­­cional. 22:00 TVS Europe. 22,35 BBC World Service. Radio Craiova VINERI. 3 IULIE 1992 6.00 Ră­i dioprogram matinal de actualități și muzică (jurnal a­­grar, week-end itinerar, rețete culinare, șomajul, raiduri prin piețe). 8.00 Program „Orizont“ (8,15 Cu romii, despre romi, pentru romi). 9.00 Radio Craio­va mozaic (enigmistica străzii). 10.00 Buletin de știri și recla­me. 10.10 Galeria interpreților de operă. 11.00­­ Lumea creștină (canonizarea lui Ștefan cel Ma­re și Sfînt și a lui Daniil Sihastru). 11,30 Week-end­omi­­zic-box. 12.00 Ancheta noastră. 12,20—14.00 Meridiane m­­odii (13,00 Radiojurnal — inserție din programul Studioului Național de Radio București). 14,00 Invi­tatul săptămînii : dr. ing. Ion Tomescu — directorul Stațiunii de Cercetări Pomicole Tg. Jiu. 15,00 Popasuri reportericești. Azi, în Vîlcea. 15,20 Reclame și muzică. 15,30—17,00 Actuali­­tatea radio post meridian (16,00 Radiojurnal — inserție din pro­gramul postului Național de Radio București). 17,00 Amfitea­trul tinereții. 18,00 Radio me­lodii. 19,00 închiderea progra­mului radio. SIMBATA, 4 IULIE 1992 6.00 Radioprogram matinal de actualități și muzică (festin gas­tronomic, orarii la sfîrșit de săptămină, ecologia, week-end itinerar). 8.00 Femeia — eterna poveste (Impresii și amintiri din Grecia, Soprana Maria Slătina­­ru-Nistor și tenorul Florin Par­ca? — prestigioși interpreți ai „Cavaleriei rusticane", BÎni invi­tării emisiunii. Să ne amintim de o frumoasă voce și de o frumoasă femeie: Dalida. Cu­rierul sentimental. 9.00 Pano­ramic cultural. 10.40 La fron­tierele cunoașterii (Universitatea El­ta, istoria cunoașterii și in­venției­­. 11.00 Week-end muzi­cal sportiv. 13.00 Radiojurnal­ — inserție din programul Studiou­lui Național de Radio Bucu­rești. 13,15 Umor și muzică. 14.00 Familia (vacanța departe de părinți, Casa de Copii Cara­cal, Școala profesională nr. , 2 Balș). 14,30 Discoteca „Top 10“. 15.00 Popasuri reportericaști. Azi, în Valea Jiului. 15,20 Re­clame și muzică. 15,30 Actuali­tatea radio post meridian. 17,00 Izvorașul — revistă radiofonică de etnografie și folclor. 17,30 Reclame și muzică. 17,40 Dia­log cu ascultătorii. 18,00 Radio melodii. 19,00 închiderea pro­gramului zilei. DUMINICA. 5 IULIE 1992 7,00 Sinteza săptămânii. 7,30 în sat la noi (griul pe drumul cel mai scurt din cîmp în ham­bare. Secvențe de campanie din Stoienești — Olt și din alte lo­calități din Oltenia. Tratamente fitosanitare în plantațiile de meri de la Berești. Reportajul ediției — are taica doi feciori. Mărturii despre Florești, jude­țul Gorj. Foiletonul emisiunii. Cronica rimată). 9.00 Lumea co­pilăriei (Copii și jocul — sec­vențe din Craiova și Caracal). 10.00 Magazin radiofonic dumi­nical. 12,00 Alo ? Contact — mu­zică ușoară. 13,00 Incheierea programului zilei. PROGNOZA VREMII tin Ol­tenia, pentru intervalul :1 iulie, ora 9 — 1 iulie, ora 9. Vremea va fi predominartt frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea și dim­inea­­ța. Izolat, se vor semnala aver­se de ploaie și descărcări elec­trice. Vintul va su­fla slab pînă la moderat. Temperaturile ma­­xim­e vor fi cuprinse între 25 și 30 grade, iar minimele — în­tre 11 și 16 grade. (Meteorolog de serviciu — JULIA LUP).

Next