Cuvîntul Nou, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 8-11)

1968-04-12 / nr. 8

Pag. 2 ORAŞELE NOASTRE - ORAŞE GRADINĂ spune chiar, că echipa celor vîrstnici lucrează foarte tine­reşte. Dar gospodarii oraşului au şi unele greutăţi, a căror rezolva­re îi depăşeşte. Podul numit „Kanta“ menit să scurteze con­siderabil drumul spre viitoarea zonă industrială a oraşului şi spre comunele din nordul judeţului se execută foar­te încet. Pentru construi­rea lui s-au investit peste 400 mii de lei, lucrările au început încă din luna decembrie 1967, dar ritmul construcţiei este foar­te lent. Se face toaleta parcului Ca la fiecare primăvară, sub razele soarelui darnic de apri­lie, natura renaşte. Se scutură de amorţeala posomoritelor zi­le de iarnă şi în izbucniri multicolore de pomi în floare, în ciripit gureş de păsări reve­nite din migraţia anuală, înce­pe un nou ciclu vital. E o at­mosferă de febrilă activitate, de reconstrucţie, de curăţenie, în care — bineînţeles — rolul principal îl are omul. Gospo­darii oraşelor şi satelor noastre au pornit cu multa tragere de inimă la treabă, animaţi de dorinţa vie ca oraşul, comuna, satul lor să fie cel mai fru­mos, cel mai îngrijit, cel mai curat din judeţ, în dorinţa de a cunoaşte ce au întreprins şi ce au preconi­zat pentru a da viaţă lozincii „Aprilie — luna curăţeniei“, gospodarii principalelor oraşe din judeţ, am organizat un raid-anchetă în oraşele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Covasna, grădinarilor întreprinderii co­munale, care lucrează intens la sistematizarea şi modernizarea acestui loc de odihnă. Tovarăşul Stemmer ne spune, în continuare: „Aci se vor mo­derniza aleile, repara băncile, se va reamenaja locul de joacă pentru copii, cu leagăne şi ba­lansoare. Noi punem la dispo­ziţie materialele necesare, iar cetăţenii din oraş vor efectua lucrările. Numai în luna mar­tie, tinerii, şi femeile în special, au curăţat şi pregătit pentru plantatul florilor peste 7.000 de metri pătraţi de teren. La circa un kilometru­ şi ju­mătate se află parcul „For­tyogo“, unul din locurile prefera­te în care cetăţenii Tîrgului Secuiesc îşi petrec timpul liber.­­ După cum­ vedeţi, se lu­crează intens la asfaltarea şo­selei, care va lega oraşul de „Fortyogo“. în jurul parcului, au fost plantaţi 824 de plopi canadieni... Păşind prin parc, împreună cu tov. Stemmer, diferite obiective încep să prindă contururi, în parc se află un bazin cu apă caldă... Are nevoie de o repa­raţie generală, care­­ se va face încă în cursul acestui an... Aici se va amenaja un bazin cu apă rece, în care cei mari vor înota în apă . .. minerală. Alături e un bazin pentru cei mici. Un grup de muncitori re­pară bufetul-restaurant și co­fetăria; altul amenajează un loc pentru parcare . .. camping. Tot ce se efectuează aici se face prin muncă patriotică. Nimeni nu stă acasă în zilele cînd se lucrează în parc. Am putea COVASNA — A fi sosit la timp , ne spune Iov. NICOLAE POPICA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R., preşedin­tele consiliului popular pro­vizoriu al oraşului. Chiar azi avem o consfătuire cu deputaţii, preşedinţii comi­tetelor de cetăţeni şi con­ducătorii tuturor întreprin­derilor şi instituţiilor din oraş. Vom analiza ce am făcut pi­na acum şi vom discuta plănul de acţiune întocmit pentru luna aprilie. Vrem ca în între­cerea pentru titlul de cel mai curat şi bine gospodărit oraş, Covasna să fie în frunte ... Am vizitat „Parcul Tinere­tului“ din cartierul Voineşti, de lingă Valea Zânelor.­­ Aici treaba a început în­că de la 21 martie, cind acest loc s-a transformat întrun adevărat şantier. Peste 250 de cetăţeni, ajutaţi de zeci de maşini, tractoare, atelaje, au săpat, încărcat şi transportat peste 250 m.c. de. pămînt. In continuare, vom planta tranda­firi şi alte nori, transformînd parcul într-un plăcut joc de odihnă şi recreere. Ţinînd seama de profilul balneo-turistic pe care-l va căpăta Covasna în următorii ani, parcurile, scuarurile şi zonele verzi vor cuprinde su­prafeţe din ce în ce mai mari. Fiecare colţ ele pămint, aco­perit acum cu iarbă, se va transforma într-un scuar sau rond de Hori. In preajma clă­dirii Consiliului popular oră­șenesc se amenajează un mic parc. O grădină îmbietoare va înconjura şi crama „Bufnița cunoscută acum în tot județul. O zonă verde cu rondouri de Hori va împodobi locul din faţa uzinei electrice... ★ În aceste zile de aprilie, sute de oameni din oraşele şi co­munele judeţului nostru ies la munca de înfrumuseţare a lo­calităţilor şi se întrec pentru ca locul în care trăiesc să fie cît mai plăcut şi mai frumos. Raid realizat de GH. POPIŢA Zile de primăvară Foto: BAR­IHA ARPAD SFÎNTU GHEORGHE In oraşul de reşedinţă ne-a Insofit tov. I. MOLNAR, prim­­secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid, preşedintele con­siliului popular provizoriu al oraşului Sfintu Gheorghe. Cu planul de măsuri în faţă, spe­cial întocmit in vederea bunei gospodăriri şi înfrumuseţări a oraşului, am pornit în ur­mărirea obiectivelor propuse pentru luna „Aprilie — luna curăţeniei“. — Pină în prezent — ne-a spus tov. Molnar — s-au în­cheiat ci­teva lucrări importan­te. După cum putemi credea, se munceşte intens la reamena­­jarea şi modernizarea parcului central, pină acum în parc predomina iarba; acum se vor extinde considerabil rondouri­le, nu aşa fel ca parcul nostru să capete aspectul unui ade­vărat covor de Hori. Pentru curăţenia oraşului, în zilele de 6 şi 7 aprilie am or­ganizat o vastă acţiune la care au luat parte majorita­tea cetăţenilor. In cadrul acestei acţiuni, s-a început văruitul caselor, reparatul şi vopsitul gardurilor, curăţatul poinarelor şi străzilor, s-au amenajat rondouri de Hori. Aşteptăm ca, in continuare, cetatenii tuturor circumscrip­ţiilor oraşului să răspundă chemării celor din circumscrip­ţia nr. 65, care au lansat che­marea „Pentru cea mai fru­moasă şi mai bine între­ţinută circumscripţie“. Pină acum cetăţenii din circum­scripţia amintită au amenajat străzile Verii, Mecanicilor şi Toamnei, au introdus apă cu­rentă in 12 gospodării şi se preocupă in continuare de cu­răţenia şi înfrumuseţarea stră­zilor din circumscripţie. Tot în aceleaşi zile, in sta­ţiunea Şugaş-băi 200 de ti­neri au ieşit la muncă patrioti­că pentru reamenajarea acestui încintător joc de agrement. In următoarele zile ei vor repara băncile, mofetele, vor planta brazi, iar întreprinde­rile şi instituţiile din oraş, care au vile in staţiune, le vor zugrăvi şi amenaja, pină la 25 aprilie. Aceste acţiuni se încadrează în planul de perspectivă me­nit să schimbe faza oraşului, s-o facă mai frumoasă, dem­nă de titlul de reşedinţă ju­deţeană. Am părăsit Siv­iu Gheorghe, unde pe fiecare stradă sute de cetăţeni cizelau cu răbda­re frumuseţea nouă a oraşu­lui şi ne~am Îndreptat spre... TÎRGU SECUIESC Aci am fost întîmpinaţi de tov. Iosif Stemmer, vicepre­şedinte al Consiliului popular orăşenesc provizoriu, care, cu justificată mîndrie, ne-a arătat realizările şi perspectivele co­chetului oraş. — După cum vedeţi, acţiunea de curăţenie nu poartă la noi pecetea campaniei. Fiecare ce­tăţean este un bun gospodar. Iată „cartea de vizită“ a ora­şului: parcul central, curat ca-ntotdeauna, cu rondourile săpate, grăpate şi nivelate, aş­­teptînd numai răsadurile. Vor fi plantate peste 120.000 de flori, cale, panseluţe gingaşe, care cu coloritul lor variat, vor incinta ochiul. în parcul „1 Mai“ ne-am oprit pentru cîteva clipe în preajma ___________________ CUVlNTUL NOU ANUL I, Nr. 8 mseBHifi din Ziftaia Paşi pe drumul urbanizării Aşezată la poalele păduri­lor de brazi ale culmilor vrîn­­cene, Zăbala e străbătută de pîrîul care-i poartă numele de-a lungul căruia se mai păs­trează şi azi, ca mărturie a îndeletnicirilor zăbălenilor, vecini mari şi gatere. Ciuda­­tu-i nume, Zăbala, vine de la „zăbalele“ în care in înde­părtate vremuri, în cetatea din care azi nu au mai rămas decît o parte din ziduri, cei care nu se supuneau rînduie­­li­lor nedrepte ale stăpînilor feudali, erau legaţi la stîlp. Documentele vremii atestă că pe teritoriul acestei comune au existat străvechi aşezări omeneşti, fapt confirmat de obiectele găsite aci: vîrfuri de săgeţi din cremene, scule de os, resturi de ceramică, o rîş­­niţă dacică, monezi din dife­rite timpuri. Alcătuită din români şi ma­ghiari, înfrăţiţi în obiceiuri şi muncă, populaţia comunei luptă pentru ca roadele mun­cii lor să se oglindească în­­tr-o bunăstare materială la un nivel cit mai ridicat. Această bunăstare își are izvorul în cele 4.839 de hec­tare pe care zăbălenii le lu­crează, cu mașini agricole ale S.M.T. Roadele hărniciei lor sunt concretizate în puternicul sector zootehnic al cooperati­vei agricole de producţie ,,în­frăţirea“, în casele noi care se înşiruie în număr mare de-a lungul şoselei asfaltate, în ze­cile de televizoare, în cele peste 500 de aparate de radio, care aduc, în casele zăbaleni­­lor, veşti şi noutăţi din întrea­ga lume, în noua clădire a şcolii ge­nerale, 36 de cadre didactice, profesori, învăţători şi educa­toare îndrumă cu dragoste şi pricepere tinerele vlăstare ale comunei. Căminul cultural are o sală cu 790 de locuri, cu cinema­scop, o bibliotecă des ’frpf-v­en­­tată de numeroşi cititori. Nu departe, într-un minunat parc, se înalţă preventoriul în care sute de copii veniţi din toată ţara îşi refac sănătatea. Zăbălenii au la dispoziţie nouă unităţi ale cooperativei de consum, un magazin de le­gume şi fructe, cofetărie, uni­tăţi de croitorie, cizmărie, tîmplărie, zugrăvit, toate a­­cestea reuşind să satisfacă atît cererile locuitorilor comu­nei, cît şi ale celor din locali­tăţile învecinate. IOAN HAGIU, învăţător

Next