Cuvîntul Nou, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 8-11)
1968-04-12 / nr. 8
Pag. 2 ORAŞELE NOASTRE - ORAŞE GRADINĂ spune chiar, că echipa celor vîrstnici lucrează foarte tinereşte. Dar gospodarii oraşului au şi unele greutăţi, a căror rezolvare îi depăşeşte. Podul numit „Kanta“ menit să scurteze considerabil drumul spre viitoarea zonă industrială a oraşului şi spre comunele din nordul judeţului se execută foarte încet. Pentru construirea lui s-au investit peste 400 mii de lei, lucrările au început încă din luna decembrie 1967, dar ritmul construcţiei este foarte lent. Se face toaleta parcului Ca la fiecare primăvară, sub razele soarelui darnic de aprilie, natura renaşte. Se scutură de amorţeala posomoritelor zile de iarnă şi în izbucniri multicolore de pomi în floare, în ciripit gureş de păsări revenite din migraţia anuală, începe un nou ciclu vital. E o atmosferă de febrilă activitate, de reconstrucţie, de curăţenie, în care — bineînţeles — rolul principal îl are omul. Gospodarii oraşelor şi satelor noastre au pornit cu multa tragere de inimă la treabă, animaţi de dorinţa vie ca oraşul, comuna, satul lor să fie cel mai frumos, cel mai îngrijit, cel mai curat din judeţ, în dorinţa de a cunoaşte ce au întreprins şi ce au preconizat pentru a da viaţă lozincii „Aprilie — luna curăţeniei“, gospodarii principalelor oraşe din judeţ, am organizat un raid-anchetă în oraşele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Covasna, grădinarilor întreprinderii comunale, care lucrează intens la sistematizarea şi modernizarea acestui loc de odihnă. Tovarăşul Stemmer ne spune, în continuare: „Aci se vor moderniza aleile, repara băncile, se va reamenaja locul de joacă pentru copii, cu leagăne şi balansoare. Noi punem la dispoziţie materialele necesare, iar cetăţenii din oraş vor efectua lucrările. Numai în luna martie, tinerii, şi femeile în special, au curăţat şi pregătit pentru plantatul florilor peste 7.000 de metri pătraţi de teren. La circa un kilometru şi jumătate se află parcul „Fortyogo“, unul din locurile preferate în care cetăţenii Tîrgului Secuiesc îşi petrec timpul liber. După cum vedeţi, se lucrează intens la asfaltarea şoselei, care va lega oraşul de „Fortyogo“. în jurul parcului, au fost plantaţi 824 de plopi canadieni... Păşind prin parc, împreună cu tov. Stemmer, diferite obiective încep să prindă contururi, în parc se află un bazin cu apă caldă... Are nevoie de o reparaţie generală, care se va face încă în cursul acestui an... Aici se va amenaja un bazin cu apă rece, în care cei mari vor înota în apă . .. minerală. Alături e un bazin pentru cei mici. Un grup de muncitori repară bufetul-restaurant și cofetăria; altul amenajează un loc pentru parcare . .. camping. Tot ce se efectuează aici se face prin muncă patriotică. Nimeni nu stă acasă în zilele cînd se lucrează în parc. Am putea COVASNA — A fi sosit la timp , ne spune Iov. NICOLAE POPICA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc P.C.R., preşedintele consiliului popular provizoriu al oraşului. Chiar azi avem o consfătuire cu deputaţii, preşedinţii comitetelor de cetăţeni şi conducătorii tuturor întreprinderilor şi instituţiilor din oraş. Vom analiza ce am făcut pina acum şi vom discuta plănul de acţiune întocmit pentru luna aprilie. Vrem ca în întrecerea pentru titlul de cel mai curat şi bine gospodărit oraş, Covasna să fie în frunte ... Am vizitat „Parcul Tineretului“ din cartierul Voineşti, de lingă Valea Zânelor. Aici treaba a început încă de la 21 martie, cind acest loc s-a transformat întrun adevărat şantier. Peste 250 de cetăţeni, ajutaţi de zeci de maşini, tractoare, atelaje, au săpat, încărcat şi transportat peste 250 m.c. de. pămînt. In continuare, vom planta trandafiri şi alte nori, transformînd parcul într-un plăcut joc de odihnă şi recreere. Ţinînd seama de profilul balneo-turistic pe care-l va căpăta Covasna în următorii ani, parcurile, scuarurile şi zonele verzi vor cuprinde suprafeţe din ce în ce mai mari. Fiecare colţ ele pămint, acoperit acum cu iarbă, se va transforma într-un scuar sau rond de Hori. In preajma clădirii Consiliului popular orășenesc se amenajează un mic parc. O grădină îmbietoare va înconjura şi crama „Bufnița cunoscută acum în tot județul. O zonă verde cu rondouri de Hori va împodobi locul din faţa uzinei electrice... ★ În aceste zile de aprilie, sute de oameni din oraşele şi comunele judeţului nostru ies la munca de înfrumuseţare a localităţilor şi se întrec pentru ca locul în care trăiesc să fie cît mai plăcut şi mai frumos. Raid realizat de GH. POPIŢA Zile de primăvară Foto: BARIHA ARPAD SFÎNTU GHEORGHE In oraşul de reşedinţă ne-a Insofit tov. I. MOLNAR, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid, preşedintele consiliului popular provizoriu al oraşului Sfintu Gheorghe. Cu planul de măsuri în faţă, special întocmit in vederea bunei gospodăriri şi înfrumuseţări a oraşului, am pornit în urmărirea obiectivelor propuse pentru luna „Aprilie — luna curăţeniei“. — Pină în prezent — ne-a spus tov. Molnar — s-au încheiat citeva lucrări importante. După cum putemi credea, se munceşte intens la reamenajarea şi modernizarea parcului central, pină acum în parc predomina iarba; acum se vor extinde considerabil rondourile, nu aşa fel ca parcul nostru să capete aspectul unui adevărat covor de Hori. Pentru curăţenia oraşului, în zilele de 6 şi 7 aprilie am organizat o vastă acţiune la care au luat parte majoritatea cetăţenilor. In cadrul acestei acţiuni, s-a început văruitul caselor, reparatul şi vopsitul gardurilor, curăţatul poinarelor şi străzilor, s-au amenajat rondouri de Hori. Aşteptăm ca, in continuare, cetatenii tuturor circumscripţiilor oraşului să răspundă chemării celor din circumscripţia nr. 65, care au lansat chemarea „Pentru cea mai frumoasă şi mai bine întreţinută circumscripţie“. Pină acum cetăţenii din circumscripţia amintită au amenajat străzile Verii, Mecanicilor şi Toamnei, au introdus apă curentă in 12 gospodării şi se preocupă in continuare de curăţenia şi înfrumuseţarea străzilor din circumscripţie. Tot în aceleaşi zile, in staţiunea Şugaş-băi 200 de tineri au ieşit la muncă patriotică pentru reamenajarea acestui încintător joc de agrement. In următoarele zile ei vor repara băncile, mofetele, vor planta brazi, iar întreprinderile şi instituţiile din oraş, care au vile in staţiune, le vor zugrăvi şi amenaja, pină la 25 aprilie. Aceste acţiuni se încadrează în planul de perspectivă menit să schimbe faza oraşului, s-o facă mai frumoasă, demnă de titlul de reşedinţă judeţeană. Am părăsit Siviu Gheorghe, unde pe fiecare stradă sute de cetăţeni cizelau cu răbdare frumuseţea nouă a oraşului şi ne~am Îndreptat spre... TÎRGU SECUIESC Aci am fost întîmpinaţi de tov. Iosif Stemmer, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc provizoriu, care, cu justificată mîndrie, ne-a arătat realizările şi perspectivele cochetului oraş. — După cum vedeţi, acţiunea de curăţenie nu poartă la noi pecetea campaniei. Fiecare cetăţean este un bun gospodar. Iată „cartea de vizită“ a oraşului: parcul central, curat ca-ntotdeauna, cu rondourile săpate, grăpate şi nivelate, aşteptînd numai răsadurile. Vor fi plantate peste 120.000 de flori, cale, panseluţe gingaşe, care cu coloritul lor variat, vor incinta ochiul. în parcul „1 Mai“ ne-am oprit pentru cîteva clipe în preajma ___________________ CUVlNTUL NOU ANUL I, Nr. 8 mseBHifi din Ziftaia Paşi pe drumul urbanizării Aşezată la poalele pădurilor de brazi ale culmilor vrîncene, Zăbala e străbătută de pîrîul care-i poartă numele de-a lungul căruia se mai păstrează şi azi, ca mărturie a îndeletnicirilor zăbălenilor, vecini mari şi gatere. Ciudatu-i nume, Zăbala, vine de la „zăbalele“ în care in îndepărtate vremuri, în cetatea din care azi nu au mai rămas decît o parte din ziduri, cei care nu se supuneau rînduielilor nedrepte ale stăpînilor feudali, erau legaţi la stîlp. Documentele vremii atestă că pe teritoriul acestei comune au existat străvechi aşezări omeneşti, fapt confirmat de obiectele găsite aci: vîrfuri de săgeţi din cremene, scule de os, resturi de ceramică, o rîşniţă dacică, monezi din diferite timpuri. Alcătuită din români şi maghiari, înfrăţiţi în obiceiuri şi muncă, populaţia comunei luptă pentru ca roadele muncii lor să se oglindească într-o bunăstare materială la un nivel cit mai ridicat. Această bunăstare își are izvorul în cele 4.839 de hectare pe care zăbălenii le lucrează, cu mașini agricole ale S.M.T. Roadele hărniciei lor sunt concretizate în puternicul sector zootehnic al cooperativei agricole de producţie ,,înfrăţirea“, în casele noi care se înşiruie în număr mare de-a lungul şoselei asfaltate, în zecile de televizoare, în cele peste 500 de aparate de radio, care aduc, în casele zăbalenilor, veşti şi noutăţi din întreaga lume, în noua clădire a şcolii generale, 36 de cadre didactice, profesori, învăţători şi educatoare îndrumă cu dragoste şi pricepere tinerele vlăstare ale comunei. Căminul cultural are o sală cu 790 de locuri, cu cinemascop, o bibliotecă des ’frpf-ventată de numeroşi cititori. Nu departe, într-un minunat parc, se înalţă preventoriul în care sute de copii veniţi din toată ţara îşi refac sănătatea. Zăbălenii au la dispoziţie nouă unităţi ale cooperativei de consum, un magazin de legume şi fructe, cofetărie, unităţi de croitorie, cizmărie, tîmplărie, zugrăvit, toate acestea reuşind să satisfacă atît cererile locuitorilor comunei, cît şi ale celor din localităţile învecinate. IOAN HAGIU, învăţător