Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)

1970-11-25 / nr. 183

PROIETAM DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul III Nr. 183 MIERCURI, 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani cgelEssihe]macdlEcQ h EFICIENTA ECONOMICA - centrul al preocupărilor întregului Filonul rezervelor productive, valorificate cu maximum de eficienţă. Stop — stagnărilor în producţie. Perfectarea contractelor, garanţie a realizării sarcinilor de plan. Angajat în marea întrecere socialistă, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Combinatul textil din Sfîntu Gheorghe, raportează zi de zi, noi succese în muncă ceea ce demonstrează cu pregnanţă, că întregul efort productiv este canalizat spre încheierea cu succes a planului din acest ultim an alactualului cincinal şi pregătirea temeinică a producţiei anului 1971. O privire sumară asupra rezultatelor economice de pina acum, ne dă certitudinea că sarcinile de plan — realiste şi mobilizatoare — vor fi depăşite, asigurîndu-se astfel o bază temeinică producţiei viitorului cincinal. Notăm bunăoară depăşirea de la începutul anului şi pînă la 31 octombrie a producţiei globale cu peste 9 milioane lei şi a producţiei marfă cu 8,5 milioane lei în condiţiile realizării unor importante economii de materii prime, fapt care a condus la obţinerea unor beneficii suplimentare de 610 mii lei. Sunt rezultate care atestă seriozitatea şi răspunderea cu care s-a muncit în toate compartimentele de producţie, la fiecare loc de muncă. Se naşte firesc întrebarea : care au fost factorii ce au generat obţinerea acestor rezultate bune, garanţie a creării condiţiilor de trecere cu succes la producţia viitorului an ?. În primul rînd consemnăm că, o deosebită importanţă au avut-o măsurile stabilite în cadrul comitetului de direcţie, privind folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, precum şi a altor resurse existente pe linia organizării producţiei şi a muncii. — Este cnoscut» ne-a spus tovarăşul inginer Petru Buda, directorul tehnic al combinatului — că producţia şi nivelul eficienţei economice pot creşte continuu, numai atunci cînd, concomitent cu valorificarea rezervelor „ce sar în ochi“ se adînceşte prospectarea straturilor profunde ale activităţii fiecărei secţii sau loc de muncă, pentru a propulsa rezultatele spre cele mai înalte cote ale rentabilităţii. Cheile acestor succese sînt în mîna noastră şi de modul cum le vom folosi, depind rezultatele muncii noastre din acest an, precum şi pregătirea exemplară a producţiei viitorului cincinal. Există un temei ştiinţific, riguros fundamentat, care argumentează fără echivoc necesitatea creşterii continue a productivităţii muncii, deoarece nivelul ei exprimă eficacitatea cu care este cheltuită munca socială, modul în care sunt utilizate capacităţile de producţie. La nivelul întregului combinat productivitatea muncii a fost îndeplinită în proporţie de 102,1 la sută fapt deosebit de important deoarece peste 80 la sută din sporul producţiei viitorului cincinal se va realiza pe seama ridicării nivelului productivităţii muncii. Astfel, la filatură, prin mărirea vitezei de lucru şi creşterea zonei lor de deservire de la 3 la 4 părţi de maşină pe fiecare muncitor, productivitatea muncii a crescut cu circa 5 la sută. De asemenea au fost luate măsuri ca şi la ţesătorie să se extindă zonele de deservire şi să crească viteza de lucru a războaielor, măsuri care vor duce în mod indiscutabil la sporirea substanţială a productivităţii muncii şi implicit, la sporirea volumului de producţie. Avînd în vedere sarcinile sporite ce-i revin combinatului în anul viitor, s-au luat măsuri, încă de pe acum, ca utilajele din dotare să fie folosite cit mai judicios, eliminîndu-se astfel, în mare parte, stagnările cauzate de o întreţinere necorespunzătoare, precum şi de aprovizionarea neritmică a locurilor de muncă. Analizînd indicatorii de eficienţă la nivelul întregului combinat se poate trage concluzia că printr-un efort colectiv există posibilitatea folosirii mai eficiente a fondurilor fixe. Astfel, se preconizează ca în viitorul an, producţia globală la 1000 lei fonduri fixe să crească cu 8 la sută faţă de acest an, precum şi randamentul fiecărui utilaj în parte cu peste 5 la sută. In vederea acestui fapt s-a întărit asistenţa tehnică în toate schimburile, acordîndu-se totodată o mare atenţie întreţinerii şi reparării corespunzătoare, conform graficelor, a maşinilor şi utilajelor. O garanţie a succeselor viitoare o constituie şi atenţia care s-a acordat îndeplinirii obiectivelor stabilite în cadrul adunărilor generale de greutate colectiv ale salariaţilor şi propunerilor acestora cît şi aplicarea măsurilor din planurile M.T.O. Un exemplu edificator în acest sens, îl constituie şi rapiditatea cu care s-a raţionalizat transportul intern la fabrica „Oltul“, măsură care are o înaltă eficienţă economică, repercutîndu-se în mod favorabil asupra aprovizionării ritmice a locurilor de muncă. încă de pe acum s-au creat condiţiile necesare ca în anul viitor D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) 3 aprrfbil dBbt? In liniştea bibliotecii Foto : A. BARTHA Pe calea afirmării Sarcinile organizării, proiectării şi executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din judeţ, revin Oficiului de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor. Această instituţie îşi face simţită existenţa printr-o serie de lucrări pe care le-a executat în ultimul timp. In urma lucrărilor concepute de către specialiştii oficiului şi executate cu utilaje de mare randament, rîurile nu mai ies din albiile lor, iar suprafeţe mari de terenuri au fost redate agriculturii, devenind productive. Activitatea acestui Oficiu, ne-a fost prezentată de tovarăşul director, ing. Rusu Teodor, care, printre altele, ne-a vorbit despre importanţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pentru sporirea producţiei agricole. Intr-adevăr, nu se poate concepe o agricultură modernă, cu producţii mari, fără amenajarea în prealabil a terenurilor agricole. Aşadar, existenţa unui sistem de îndiguire-desecare, previne inundaţiile. In,anul 1970, planul lucrărilor al O.C.P.G.A. s-a depăşit atît în proiectare cît şi la execuţii. Depăşirile — ne relatează inginerii şefi Tihamér Boros şi Teodor Carameţ — se datoresc condiţiilor specifice din acest an care au solicitat contribuţia Oficiului pentru executarea unor lucrări urgente. Astfel, s-a întocmit proiectul sistemului de îndiguiredesecare Lunga—Ghelinţa, pe 4.000 hectare, regularizarea Rîului Negru pe 30 kilometri. In planul iniţial nu afost prins nici proiectul de desecare pe aproximativ 900 de hectare din Ilieni şi Ozun, pentru care studiile au fost terminate, lucrările de proiectare fiind într-o fază apsată. A obţinut rezultate bune şi serviciul de asistenţă tehnică, care, faţă de 200 de hectare de amenajări pentru irigaţii cît a avut plan, a realizat 473 de hectare, dînd sprijin unităţilor cooperatiste să desece 360 hectare teren agricol. Prin volumul mare de muncă şi valoarea investiţiilor, lucrarea cea mai importantă o constituie regularizarea şi îndiguirea Oltului în zona oraşului Sfîntu Gheorghe. Pentru construirea terasamentului pentru cei 4 kilometri de diguri, se vor disloca 150 mii metri cubi de pămînt. Construirea digului a început la 15 septembrie, urmînd ca pînă la finele anului să se termine îndiguirea incintei, între canalul Arcuşului şi drumul naţional Braşov—Sfîntu Gheorghe. Pe lingă această lucrare pe care o execută în antrepriză, serviciul de investiţii şi gospodărirea apelor, a predat la termenele stabilite lucrările pe care le-a avut în plan. Una dintre ele, destul de însemnată, regularizarea văii Mărcuş (comuna Dobîrlău, satul Mărcuş), se va preda în zilele următoare. Rezultatele obţinute de Oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor se datoresc în mare măsură specialiştilor din această instituţie. Printre aceştia se numără topometrii Simon Ştefan, Biró Tiberiu, Deszke Gavrilă, ing. Dănilă Dan, Brînduşoiu Mihalache, Bratu Alexandru şi alţii. Dacă reflectăm asupra celor relatate de interlocutorii noştri de la Oficiul de cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor, ajungem la concluzia că volumul de lucrări executat în anul 1970 este un rezultat legat de entuziasmul unui colectiv tînăr și dornic de afirmare. Ing. D. SZABÓ Succese ale textiliştilor Stimulaţi de suflul creator imprimat de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, comuniştii, top angajaţii din întreprinderile economice îşi sporesc eforturile pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, asigurînd astfel un bun demaraj producţiei anului viitor. Mobilizaţi de comunişti, salariaţii sectorului „Produse finite“ de la Fabrica textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe şi-au îndeplinit angajamentele iniţiale pe 1I luni cu mult înainte de termen realizând peste plan pînă la 22 noiembrie mai mult de 1.000.000 metri pătraţi ţesături finite. O contribuţie însemnată la obţinerea acestor rezultate şi-au adus muncitorii secţiei albitorie, vopsitorie, apretură şi ţesătorie. în pagina a 2~a\ Om \ Familie ! Societate! I i î l—i Im i Mi MN IMI mm i MOT i RMI mn I IME s nm i j în atenţia comuniştilor de la I. A.S. Cîmpureducerea cheltuielilor de producţie Programul de dezvoltare a creşterii animalelor şi a producţiei zootehnice prevede în viitor o creştere substanţială a numărului de animale în judeţul nostru, o serie de măsuri care să ducă la rentabilizarea sectorului zootehnic din agricultură. In lumina directivelor trasate de Programul naţional de dezvoltare a zootehniei în viitorii ani, comuniştii de la I.A.S. Cîmpul Frumos au dezbătut în adunarea generală de dare de seamă, şi alegeri, sarcinile care revin acestei importante unităţi zootehnice din judeţul nostru, în viitor. Majoritatea vorbitorilor s-au referit în discuţiile lor la modul cum comitetul de partid a mobilizat salariaţii la realizarea indicatorilor de plan, cum a controlat activitatea consiliului de administraţie. Darea de seamă ilustrată cu exemple din activitatea unităţii, a constituit un serios punct de pornire a discuţiilor la care au participat un mare număr de comunişti. In ciuda faptului că timpul nefavorabil din anul acesta a influenţat negativ procesul de producţie, în unele locuri de muncă au fost obţinute rezultate frumoase. Astfel, la ferma de vaci cu lapte din Ozun, faţă de 3200 1. lapte, pe cap de vacă furajată, indicator planificat, sunt condiţii să , se "obţină" 3250 1. lapte pe cap de vacă furajată. La obţinerea rezultatelor, o contribuţie însemnată şi-au adus comuniştii, organizaţia de partid care, în timpul inundaţiilor, a mobilizat întregul efectiv de salariaţi la cositul şi transportul furajelor pentru a asigura hrănirea animalelor. Alături de îngrijitori, tractoriştii, zidarii şi alte categorii de salariaţi au pus mîna pe coasă şi au ajutat la recoltarea masei verzi. Cu toate acestea unitatea amintită va încheia bilanţul în deficit. — Cauza principală a nerealizării planului de producţie la lapte — arăta comunistul Iosif Székely — este prelungirea perioadei de lactaţie, datorită neurmăririi şi neefectuării montei în perioada optimă. Astfel în loc să avem în lactaţie permanentă un procent de 80%, din numărul de vaci, avem numai 63—64%. La acest lucru contribuie şi faptul că din lipsă de furaje in unele perioade, raţiile sunt reduse, lipsind din ele concentratele sau altte furaje bogate în albumină şi proteină. Dar lipsa furajelor nu este o cauză cu totul justificată, a continuat el. Ea se datoreşteşi fertilizării necorespunzătoare a solului. Problema gunoiului de grajd a devenit o calamitate, arăta el. Din producţia anuală de 60.000 tone de gunoi este folosit pentru fertilizare abia două treimi şi acesta*3 nu in toate cazurile în mod corespunzător. De asemenea mustul de bălegar se utilizează ca îngrăşămînt în proporţie de numai 20—30’ la sută iar restul se aruncă. — Nefolosirea gunoiului de grajd ca îngrăşămînt a impus înlocuirea lui cu îngrăşăminte chimice, aducînd unităţii o pierdere de cca cm milion lei. La aceasta se adaugă şi pagubele înregistrate la , îngrăşămintele chimice din cauza spaţiului de cazare necorespunzător şi lipsei de răspundere a celor care sînt însărcinaţi cu păstrarea şi manipularea lor. Datorită faptului că în grajduri nu s-a introdus mecanizarea în suficientă măsură, arăta comunistul Dumitru Măntescu, numai pentru scoaterea dejecţiilor se cheltuiesc zilnic aproximativ 3000 lei, lucru ce încarcă mult preţul de cost al produselor realizate în unitate. La ridicarea preţului de cost contribuie şi necesitatea folosirii unui număr sporit de muncitori sezonieri la lucrările de întreţinere a culturilor datorită faptului că specialiştii nu acordă suficientă atenţie ierbicidării culturilor. Acest lucru conduce, pe lingă investirea banilor pentru plata forţei de muncă, la întîrzierea unor lucrări, fapt care are repercusiuni în producţie. Intîrzierea lucrărilor de întreţinere la cartofi, M. BORDA (Continuare în pag. a 3-a) i i Invăţămîntul de cultură generală şi pregătirea tehnico-productivă a elevilor Şcoala de cultură generală pune un accent deosebit pe formarea profilului personalităţii elevilor, pe educarea lor în spiritul dragostei faţă de muncă. In acest scop, Ministerul Invăţămîntului a elaborat instrucţiuni cu privire la pregatirea tehnico-productivă a elevilor din şcolile de cultură generală. In legătură cu aceste măsuri şi realizarea lor în activitatea instructiv-educativă in clasă, am solicitat amănunte tovarăşului Izsák Francisc, inspector general şcolar, RED. : Vă rugăm se ne spuneţi cînd şi cum se va realiza pregătirea tehnico-productivă a elevilor din şcolile generale ? I.F. : Cu data de 1 septembrie a.c. a fost introdusă o nouă disciplină in planul de învăţămînt şi anume pregătirea tehnico-productivă. Această disciplină are următoarea repartizare de ore, pe săptămînă : la clasele V—VI, 2 ore, la clasele VII—VIII, 4 ore, la clasele IX—X, 6 ore, iar la clasele liceale IX—XII, 2 ore. După cum se poate observa, la clasele mari ale școlii generale s-a prevăzut un număr sporit de ore, aceasta pentru a da posibilitate elevului de a se perfecţiona şi a deveni apt pentru munca pe care a prestat-o în anii de şcoală. Orele destinate activităţii tehnico-productive vor fi grupate în orar astfel, incit să se obţină o zi de lucru de 4-6 ore o dată ,pe săptămînă, sau o dată la trei săptămîni. Ca la oricare obiect de studiu, frecvenţa este obligatorie, iar activitatea va fi analizată şi notată la sfîrşitul anului cu calificativele , foarte bine, suficient şi insuficient. RED. : Aşadar ,.Practica tehnico-productivă“ vizează şi învăţămîntul liceal... ? I. F. : Desigur, introducerea noii discipline vizează toţi elevii şcoli- Convorbire consemnată de GHEORGHE BRIOTA (Continuare în pag. a 3-a) Se construiesc noi apartamente pentru muncitorii de pe platforma industrială a orașului Tîrgu Secuiesc. Foto : G. BORTNYIK hi comparaţie cu diametrul globului pdfrântesc, spaţiul vital al omului este subţire ca membrana de sub coaja unui ou. Este vorba de prima treime a troposferei, de stratul de aer cuprinzînd oxigenul necesar vieţii. Dar numai circa o cincime din aerul pe care îl respiram constă, din oxigen. Problema vitală este că volumul oxigenului reînnoit să fie mai mare ca cel al oxigenului consumat de fiinţele, animalele şi plantele terestre. Omul reduce cu bună ştiinţă această relaţie. VIITOARE CRIZĂ DE OXIGEN ? Dacă nu ar exista mările şi oceanele, Pămîntul ar fi pustiu ca Luna : 70 la sută din oxigenul fără de care viaţa nu este posibilă provine din apele mărilor. El este furnizat de algele unicelulare denumite diatomee — hrana de bază a majorităţii peştilor. Restul de 30 la sută îl asigură vegetaţia de pe uscat. Acest raport a fost stabilit în 1966 de dr. Lloyd Berkner, fostul preşedinte al Comisiei de consilieri ştiinţifici a Casei Albe. Dacă oxigenul Pămîntului nu ar fi reînnoit prin fotosinteza diatomeelor, el s-ar epuiza în decurs de 2 000 de ani... Oamenii, accepta în general oxigenul ca ceva de la sine înţeles, uitînd că ei există numai datorită acelei mici diferenţe dintre cantitatea de oxigen produsă de floră şi cea consumata în mod natural. Dar omul consumă astăzi oxigen în cantităţi mai mari decît oricînd. Fiecare autovehicul consumă oxigen, fiecare barcă cu motor, fiecare cositoare de carnea. Avioanele consumă şi mai mult: la fiecare zbor au peste Atlantic, un avion cu reacţie consumă prin combustie pînă la 35 tone de oxigen şi în întreaga lume zboară zilnic 3 000 avioane cu reacţie. Aceasta înseamnă pierderea a circa 16 milioane tone de oxigen în fiecare an. Potrivit calculelor, în ritmul actual consumul de oxigen al avioanelor cu reacţie va creşte pînă în anul 2000 de zece ori; în ansamblu traficul terestru şi aerian urmează să se întreiască sau să se împătrească. Consumul artificial de O 33Societatea VîNTURîMB sinucigaşă“ (Continuare în pag. 4) s \s \s \ \ \ \ \ \ \ \s \s MEDALION LITERAR „MIHAIL SADOVEANU“ Ca un omagiu adus celui mai mare povestitor al literaturii noastre, ca o preţuire a întregii sale activităţi pe tărîm cultural şi artistic, elevii Şcolii generale din Voineşti — Covasna, au organizat, re ţ cent, sub îndrumarea cadre- lor didactice, un interesant medalion literar intitulat „Mi- * hail Sadoveanu“. Modul în ca- ^ re a fost conceput acest mo- ment literar, căldura sufle- J tească cu care au fost prezen- t tate fragmente din cele mai reprezentative creaţii sado- i veniene, interpretarea plină f de expresivitate a elevilor 4 Cîprian Manea, Mariana Enea, Elena Cojan şi alţii, au confe- I rit acestei manifestări cultu- rale un minunat prilej de cu- noaştere şi îndrăgire a omu - ^ lui-scriitor şi a operei sale. ^ AUREL HULPOI. \ corespondent ! PRIN CONTRIBUŢIA CETĂŢENILOR t t ţ Zilele acestea au avut loc ? i în satul Crasna, aparţinătorul Sitei Buzăului o adunare populară care a stabilit con- tribuţia voluntară în muncă şi bănească pe care o vor da cele 143 de gospodării ale sa- tului Crasna. In privinţa con- tribuţiei voluntare în muncă, localnicii vor participa la re- pararea drumurilor din sat, iar contribuţia bănească, ridi- t cată la sumă de 12.360 lei, va fi destinată lucrărilor de con- strucţie a căminului cultu- | ral din Sita Buzăului. NCCESUL BRIGĂZILOR A TISTICE DE AGITAŢIE In cadrul etapei de masă a concursului brigăzilor artistice de agitaţie, în comunele : Poian şi Moacşa, au avut loc 16 întîlniri între formaţiile de briigadă din comunele Lemnia, Belan, Estelnic, Breţcu, Cer ' nat, Albiş, Catalina. Cu acest prilej a ieşit în evidenţă buna pregătire a brigăzilor artistice ^ de agitație din Poian, Estelnica și Moacșa. ^ VIORICA VIRAG - corespondent^ CONC ARTIS V De pe cuprinsul patriei fabrica de ciment şi var din Fieni — una dintre cele mai vechi unităţi de acest fel din ţară — a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Aici se construieşte o linie tehnologică de cimenturi speciale, cu o capacitate anuală de 1 200 000 tone. Se construiesc, de asemenea, halele unei noi fabrici de var, proiectată pentru 100 000 tone anual, care va dispune de cuptoare pentru Idinker, mori şi alte agregate de mare productivitate, prezentînd un grad avansat de automatizare. "Paralel, vor fi modernizate transportul de materiale şi materii prime, reţelele de alimentare electrică, termică şi de apă. In 1972, cînd lucrările vor fi încheiate, fabrica dîmboviţeană va realiza o producţie de două ori mai mare decit cea actuală. La unitatea din Mediaş, aparţinînd Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului de la Blaj, au fost realizate in ultima vreme nor tp-apri de mobilă cu o linie modernă. Pentru realizarea noilor produse s-au utilizat furnir de nuc american şi lacuri mate. Nu demult a început producţia de serie a unui nou tip de bufet executat în diferite variante pentru firme din R.F. a Germaniei. De asemenea, au fost terminate și expediate în U.R.S.S. primele loturi de garnituri „Hol“. (Agerpres) .