Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-26 / nr. 444

acţiunea de autoutilare „Valorificăm potenţialul creator al oamenilor“ La expunerea făcută la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată ce dăunătoare pot fi mersului nostru înainte, concepţia şi mentalitatea unora de a apela cu uşurinţă la importul de maşini şi instalaţii pentru dotarea unităţilor industriale, de a se ploconi în faţa a tot ce e străin, de a manifesta neîncredere în forţele noastre proprii. Este de la sine înţeles însă că, deocamdată, nu este posibil să producem totul în ţară. De aceea, noile obiective continuă să fie dotate cu unele instalaţii şi maşini furnizate de diferite firme străine, specializate. Dar, din păcate, în mentalitatea unor conducători de întreprinderi mai dăinuie încă ideea conservatoare, că o serie de utilaje de import — unele din ele fără a prezenta complexităţi tehnice deosebite — sunt superioare, imposibil de realizat cu forţe proprii. Şi, de aici, practica de a solicita, pentru orice nouă investiţie, felurite utilaje. Viaţa a dovedit că atunci cînd te bizui pe forţele colectivului, pe capacitatea lui de concepţie şi materializare, poţi realiza utilaje — chiar şi cu un grad sporit de complexitate — deseori, cu cheltuieli minime. Pe baza acestui adevăr de necontestat, am întreprins ancheta de faţă la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Discuţia purtată aici cu directorul fabricii, tov. ing. Iosif Jörincz, — a demarat cu întrebarea : V-aţi angajat în acţiunea de autoutilare ? — Angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an, cuprind pentru prima oară, prevederi speciale referitoare la realizarea unor maşini, utilaje şi instalaţii prin forţe proprii — ne-a declarat interlocutorul. Aceste prevederi au pornit mai întîi dintr-o necesitate stringentă. In planul de dotare a fabricii erau o serie de utilaje care nu se importă şi nici măcar nu se fabrică în ţară. Aşadar, nu aveam de ales- Ne-am consultat cu organizaţia noastră de partid şi am analizat amănunţit posibilităţile de care dispunem. Treptat, am ajuns la concluzia că singura cale de urmat este aceea de a ne încrede mai mult în forţele proprii, în inventivitatea şi priceperea muncitorilor şi tehnicienilor noştri, angajîndu-ne efectiv în acţiunea de autoutilare, — deşi alternativa de a le procura din afară ar fi fost pentru noi, mai comodă — mai ales ’că fabrica e încă In investiţie şi la ora actuală lucrează parţial. — Cum aţi acţionat ? — întîi de toate, în cadrul serviciului mecanic-şef am înfiinţat o grupă de autoutilări, compusă din 20 de oameni — muncitori de diferite meserii, cu o bogată experienţă în muncă. Conducerea grupei am încredinţat-o unui inginer tînăr şi unui maistru dintre cei mai buni pe care-i are fabrica. Creîndu-le toate condiţiile de care aveau nevoie, le-am încredinţat apoi sarcina de a realiza pe baza unor programe precise, o serie de utilaje şi maşini care, deşi erau prinse în planul de investiţii, ne-am hotărît să le realizăm cu forţe proprii. L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Un muncitor fruntaş în producţie — Lázár Paizs, strungar la fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Foto : GH. BORTNYIK . Ieri, Comitetul orăşenesc de partid şi Consiliul popular orăşenesc au organizat o vastă acţiune de muncă patriotică la săparea şanţurilor pentru introducerea apei potabile în strada Gheorghe Doja. Au participat salariaţii Fabricii textile „Oltul", Fabricii de ţigarete, Cooperativei „Hărnicia", ai Consiliului popular judeţean, I.I.L. „Spicul", I.I.L. „Mobila". Această acţiune continuă. „ Azi, la ora, 11, are loc şedinţa Cenaclului artiştilor plastici din judeţ, în care se vor discuta problemele colaborării plasticienilor nemembri U.A.P. cu cenaclul din Sfîntu Gheorghe. 9 Unitatea nr. 26.„Gospodina" (strada Ciucului) din Sfîntu Gheorghe era închisă la ora 8,15, deși programul zilnic începe la ora 8,00. 11 gospodine, în aşteptarea unui gestionar ... cam slab gospodar ! 9 Duminica sportivă ne oferă , în cadrul campionatului diviziei şcolare şi de juniori meciul de baschet Şc. S. Sfîntu Gheorghe — Şc. S. Mediaş (pe terenul Şcolii sportive, ora 11,00), pe terenul C.J.E.F.S. vor avea loc mai multe meciuri din cadrul etapei a doua a campionatului judeţean de handbal. Ele se vor desfăşura între orele 9—13. 9 Chioşcul de ziare din Cartierul—Simeria nu poate funcţiona decât atunci cînd temperatura ... naturală este „blinda". Cînd se va face racordarea electrică poate că vom cumpăra ziare şi... pe frig ! PROLETARI DIN TOATE TARILE, MIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean . Anul IV Nr. 444 DUMINICĂ, 26 septembrie 1971 4 pagini 30 bani Instantanee In agricultura judeţului, o pondere mare în ce priveşte forţa de muncă o au femeile. In raidurile noastre pe ogoare, unduirea ritmică a nelipsitelor comanace, din primăvară pînă-n iarnă, în culturile abia răsărite ori în cele date-n pîrg, vorbea elocvent de această prezenţă sîrguincioasă, perseverentă, îndemînatică — femeia. La C.A.P. din Cernat sau Zăbala, Brateş sau Araci, Ojdula sau Estelnic, cine nu vorbeşte cu stimă despre femei? Dimineţile, cînd încă cerul clipeşte somnoros, le vezi adunindu-se brigadă după brigadă , ultimele indicaţii sau treburi din gospodărie fuseseră făcute, copilul dus la cămin, mama şi gospodina erau împăcate ... rămînea doar ea, cooperatoarea, stâpîna întinsului veşnic flămind de hărnicie. Mai reţinută sau mai explozivă, mai tînără sau mai însemnată de vreme, femeia înaintează o dată cu soarele, lăsînd în urmă flori de rodnicie ... Şi-n anotimpul cînd se numără bobocii, în sacii plin cu grîu, în căruţele gemind de cartofi, de sfeclă sau porumb, ipostazele de muncă ale femeilor se interferează cu zilele-muncă, cu repartiţia cuvenită. Se ştie că C.A.P. din Arad a fost primul din judeţ care a terminat campania agricolă de vară, şi aici majoritatea forţei de muncă e feminină. Intr-una din zilele trecute, pe o tarla aproape de şosea un grup de femei recoltau cartofi. Vremea se întunecase ameninţător, un vînt aspru cînta ritmic, din frunze, furtuna era pe-aproape. Au fost chemate suplimentar cîteva căruţe pentru transportarea cartofilor. Maria Ciucăşel, cea mai veche şefă de echipă din cooperativă împreună cu colega ei Emilia Surdu, încărcau, din proprie iniţiativă, o căruţă; urmăream acest veritabil spectacol de prestidigitaţie cu găleata cînd plină, cînd goală, şi în tăcerea amplificată de tensiunea muncii ANNA COTIE (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei îmbunătăţirea vremii din ultimul timp a creat posibilitatea creşterii intensităţii lucrărilor de recoltare a legumelor în unele judeţe. Se recoltează tomatele, ardei graşi şi gogoşari, varza de toamnă, fasolea păstăi etc. în ultimele zile ale acestei săptămâni cantităţile recoltate s-au apropiat de cele prevăzute în graficele zilnice în judeţele Arad, Brăila, Galaţi şi Bacău. Cu toate acestea, nici in aceste judeţe nu au fost satisfăcute cerinţele mari de legume de sezon atît pentru aprovizionarea pieţelor, cit şi pentru fabricile de conserve, în întreaga ţară sunt mari cantităţi de legume în cîmp care trebuie recoltate în scurt timp şi livrate beneficiarilor pentru a se evita pierderile şi deprecierea calităţii produselor. în acest scop, potrivit indicaţiilor date de Ministerul Agriculturii, Industriei alimentare, Silviculturii şi Apelor, întreprinderile judeţene de valorificare a legumelor şi fructelor trebuie să acorde prioritate recoltării legumelor, îndeosebi a celor cu perisabilitate mai mare. Conform aceloraşi indicaţii, cantităţile recoltate zilnic trebuie preluate şi transportate imediat în vederea aprovizionării pieţelor şi fabricilor de conserve pentru ca acestea să poată lucra cu întreaga capacitate. în oraşul Bistriţa ,a început construcţia primului hotel turistic din judeţ, o modernă clădire din piatră, beton şi sticlă, care va întregi noul ansambluarhitectonic din piaţa palatului administrativ. Hotelul va dispune de spaţii de cazare cu grad înallt de confort pentru 220 turişti, de un restaurant, un bar şi servicii anexe. Arhitecţii au prevăzut aici cîteva apartamente speciale, uşor adaptabile unor utilizări diferite. Noua construcţie face parte dintr-un complex de amenajări ce vor pune în valoare turistică pitoreştile meleaguri bistriţene, Hidrocentrala de pe Lotru — o nouă verigă la salba de lumini a ţării. (Agerpres) Fiecare membru de partid - un educator la locul său de muncă Recent, am participat la adunarea generală deschisă a comuniştilor de la Şcoala profesională a Fabricii textile ,"iftul" din oraşul Sfîntu Gheorghe, îin care a fost analizată activitatea de educare politico-ideologică desfăşurată de cadrele didactice, de toţi salariaţii şcolii pe parcursul unui an de învăţămînt, fiind totodată dezbătute şi aprobate noi măsuri pentru optimizarea muncii în anul de studiu ce a „demarat" de curînd. Nota distinctă ce a caracterizat întreaga şedinţă a constituit-o caracterul profund de lucru, nivelul ridicat al dezbaterilor, al luărilor de cuvînt. Au fost relevate o parte din frumoasele rezultate obţinute de inimosul colectiv al şcolii pe durata unui an de muncă, punctîn-du-se cîteva din reuşitele mai de seamă, dar „greutatea" analizei s-a fixat pe radiografierea lacunelor, a punctelor încă nevralgice, pe care organizaţia de partid din şcoală, biroul acesteia, le-a depistat ce-i drept, însă a tot tergiversat— din motive mai mult sau mai puţin, obiective — rezolvarea lor. , , De fapt, darea de seamă prezentată de secretarul organizaţiei de bază, tovarăşul George Micu, s-a oprit asupra aspectelor esenţiale ale muncii de educare, de formare a tinerei generaţii de muncitori, adevăratul „schimb de inline" al textiliştilor fruntaşi de astăzi, încercînd să facă o retrospectivă critică şi autocritică a muncii depuse de comuniştii de aici, de toţi salariaţii şcolii. Păcat însă, că majoritatea ideilor au fost numai enunţate, fără a fi concretizate, exemplele date fiind sporadice. Şi aceasta deoarece materialul a fost redactat doar de secretarul de partid, nefiind rodul unei munci colective, a întregului birou. Acest neajuns se pare de altfel că s-a manifestat adesea şi în activitatea depusă de Biroul organizaţiei de bază în anul de învăţămînt trecut, munca colectivă fiind uneori interpretată doar ca o noţiune. .. teoretică. Comuniştii care au luat cuvîntul însă, au criticat la concret, fără menajamente lipsurile semnalate în munca de educare a elevilor, arătînd în mod deosebit că, intr-adevăr, scopul principal al şcolii este acela de a-i învăţa pe tinerii ucenici o meserie utilă şi frumoasă, dar că lucrul acesta nu se poate face oricum. — Nu e suficient ca după absolvirea şcolii ei să minuiască cit de cit bine mașina la care lucrează — arăta în cuvîntul său, tovarăşa Stela Buda, directoarea școlii. Noi, cadrele didactice, trebuie să ne ocupăm mai îndeaproape de elevii noştri, , de fiecare în parte, să-i obişnuim cu exigenţa producţiei, cu disciplina ei riguroasă,să-i facem să se gândească şi la aspectul calitativ al muncii pe care o prestează. Nu ne poate lăsa indiferenţi randamentul pe care aceste vlăstare ieşite din mina noastră ■li vor da în producţie, la locurile lor de muncă.. Dacă nu îşi vor realiza planul, dacă vor fi indisciplinaţi, o vină desigur, mare, o vom avea şi noi". Şi alţi comunişti, ■ ca de pildă maistrul-instructor Kiss Árpád, prof. Pavel Krafft, directorul adjunct al şcolii, profesoara Elena Sebestyén ş.a.s-au referit în luările lor de cuvînt la necesitatea găsirii unor forme eficace, mai directe,, în munca cu tinerii, discutîndu-se cu fiecare, ca de la om la om, astfel ca între pedagog şi elev să nu existe o barieră rigidă, o punte de netrecut. Dar pentru ca discipolul să înveţe cu mai multe lucruri bune de la maistrul său, trebuie ca acesta din urmă să fie el însuşi un exemplu de conştiinciozitate, disciplină, corectitudine. Cum poate, oare, un profesor să-i ceară unui elev să nu întîrzie de la oră, cînd chiar el o face? .. .Şi cazuri de acestea au fost din păcate, destule ! Organizaţia de bază de aici, biroul ei separe că nu au fost întotdeauna ,„pe fază" la aceste acte de indisciplină. Lipsa combativităţii, manifestată la unii membri de partid în şedinţe sau în activitatea de zi cu zi, credemcă poate fi pusă şi pe seama faptului că învăţămîntul politic — deşi ţinut cu regularitate — nu a fost atractiv, nu „a pus probleme", menţinîndu-se adesea în... albia liniştită a unei oarecari şedinţe. Şi activitatea organizaţiei U.T.C. din şcoală, în pofida unor rezultate meritorii — este vorba de numeroase acţiuni de muncă patriotică, manifestări culturale ori sportive — a „păcătuit", dacă putem spune aşa, printr-o lipsă de mobilitate, de inventivitate. Cu toate că a fost sprijinită de către organizaţia de partid, activitatea cu tinerii U.T.C.-işti nu s-a apropiat întotdeauna de zona fierbinte a interesului, a atractivităţii. Rezultatul ? Activităţi rigide, impuse, de la care nimeni nu pleca cu nimic. Este adevărat, că planul de măsuri adoptat de către adunarea generală a comuniştilor de la Şcoala profesională a Fabricii textile „Oltul", plan întocmit în lumina propunerilor de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie o bază solidă pentru o activitate optimă în acest an şcolar. Sunt cuprinse acolo o seamă de obiective, care realizate, vor „propulsa" întreaga activitate educativă, de formare a omului de tip nou cu încă o treaptă pe scara împlinirilor. Forţe sunt suficiente, iniţiativă există. Rezultatele nu pot fi decât meritorii! HORIA C. DELIU Buna organizare a muncii - cheia succesului in campania de toamnă In fermele întreprinderii agricole de stat specializate în producerea de cartofi, campania recoltărilor de toamnă constituieperioada cu cel mai mare volum de muncă, a cărei desfășurare optimă se poate realiza numai prin folosirea raţională a mijloacelor şi a forţei de muncă, prin buna organizare a lucrărilor de recoltat. Una dintre, „fermele de cartofi" — cum spun cei de la I.A.S. Sfîntu Gheorghe — este ferma nr. 6 din Cîmipul Frumos, condusă de Iosif Toth. Această unitate de producţie dispune de o suprafaţă de 350 hectare plantate cu , cartofi din soiurile Desirée şi Gorina, destinaţi pentru asigurarea seminţei în unităţile de stat ca şi în coperativele agricole din judeţ, întrucît în cadrul acestei ferme s-au recoltat cartofii de pe o suprafaţă de peste 160 hectare, ceea ce reprezintă 45—46 la sută din suprafaţa plantată, vom arăta cîteva amănunte despre felul cum s-a organizat munca în această unitate, care poate servi ca model şi cooperativelor agricole de producţie, în special acelora care nici în prezent nu au început să adune recoltele de cartofi. Căile folosite în cadrul fermei pentru, recoltarea la timp și fără pierderi a cartofilor, au constat din încăperea de timpuriu a recoltărilor, realizarea unui ritm corespunzător la recoltări și folosirea tuturor utilajelor de recoltat existente. Recoltatul s-a început la 17 august, cu 2—3 săptămîni după lucrările de distrugerea vrejilor de cartofi, prin care s-a făcut posibilă folosirea combinelor de recoltat cartofi, combaterea manei și maturizarea tuberculilor. începerea de timpuriu a recoltatului cartofilor a permis ca ziua de lucru să fie folosită din plin, fiindcă în luna august muncitorii au putut lucra de la ora 6 dimineaţa, pînă seara tîrziu. în privinţa asigurării forţei de muncă măsurile au fost luate încă, din iarnă, prin încheierea contractelor de muncă cu un număr de peste 300 de muncitori agricoli din diferite judeţe ale ţării. Şi în prezent lucrează în cadrul fermei, la recoltat 340 de oameni angajaţi şi 120 de elevi. Cointeresarea materială a muncitorilor se realizează prin retribuirea lor în acord simplu. Astfel, pentru o tonă de cartof, adunaţi în grămezi, se plăteşte 39 de lei. Un muncitor adună în medie 1500—1600 kg. de cartofi pe zi, fapt care permite să realizeze 58—60 lei venit zilnic. La recoltatul cartofilor lucrează două echipe formate din câte 70 de muncitori şi cei 120 de elevi care-şi fac practica de producţie sprijinind campania agricolă. Sortarea cartofilor se execută de către o altă echipă, lucrare la care sunt antrenate în jur de 200 de oameni. Cartofii se sortează după mărime în două clase, separîndu-se tuberculi, bolnavi, vătămaţi şi mărunţi care formează o clasă separată. După sortare, cartofii corespunzători ca mărime se ambalează în saci. Pentru aceste lucrări Ing. D. SZABÓ BIBLIOTECA ORĂȘEL Se tuucáSá intens U iiu^yviUtul cartofii« dm ciwp (Continuare în pag. a 3-a) Anglia, departe de a fi scutită de această spinoasă problemă care frământă majoritatea tirii de spionaj din partea ugj nor firme de peste Ocean, de — pe celălalt mal al Canalului Mî- 5 In culisele spionajului jj industrial(V) 1 oamenilor de afaceri occidentali, ocupă un loc de frunte prin preocupările de combatere eficientă a spionajului industrial, întreprinderile britanice sunt şi ele victime ale unor ac- (Continuare în pag a 4-a) Ignecii, de pe malurile Rinului, de la poalele muntelui Fuji,g sau, nu de puţine ori, chiar ale concurenţei britanice.