Cuvîntul Nou, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 810-836)
1972-12-07 / nr. 815
Marea întrecere în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Decembrie Am auzit rostită aici — la Filatura de lină din Covasna — o zicală inspirată din aceeaşi, mereu nesecată şi inestimabilă înţelepciune populară : „Cu cel bun şi harnic, ţara se mîndreşte — de cel rău şi leneş nu Ii trebuieşte !.. Mi-a spus-o comunistul Gyula Csutak — electricianul de întreţinere — el însuşi un înţelept gospodar al filaturii. — Sînt mulţi aici, la filatură, cu care se mîndreşte ţara — precum spui — tovarăşe Gyula ? Omul înalt, vînjos, cu mustaţă sură, pare mirat de întrebare. — Cum adică, tovarăşe reporter ? O fi proverbul acela care zice că „pădure fără uscături nu există“. — c-aşa-i cu pădurea! — Dar, noi suntem oameni. Trăim ca să muncim, să iubim ce ne e drag, să ne bucurăm de viaţă. Şi ne bucurăm, că doar noi ne făurim viaţa, noi toţi, cu chibzuinţă şi înţelepciunea comunistului, a partidului... S-ar fi cuvenit poate, să-l întreb pe Gyula bácsi despre propriile-i fapte, cu ce participă el la făurirea acestei vieţi din ce în ce mai bune? Ar fi fost însă de prisos. Cu modestia-i caracteristică comunistului, nu mi-ar fi dezvăluit prea multe. N-aş fi aflat poate, despre iniţiativa inspirată de el comuniştilor de la atelierul întreţinere, de COMUNISTUL exemplu şi îndemnTinereţea fără bătrineţe a comunistului a nu mai da la casare nici un utilaj, nici un motor electric , şi de a executa reparaţiile curente ale utilajelor în aşa fel, incit să le prelungească „viaţa“ între două reparaţii. Practic, ce înseamnă asta ? Un fapt, pe cit de simplu, pe atit de valoros: reducerea consumului de piese de schimb, renunţarea la unele dotări aparte provenite din import... Cu alte cuvinte, eco- nomii a căror valoare nu es- | te greu de evaluat. I Gyula bácsi insă, nu vrea * să se pronunţe. \ — Ce importanţă are volu- mul economiilor ? Mici sau mari, ele oricum sporesc a- V. LAURIAN Tînăra confecţioneră Balogh Ilona una din muncitoarele fruntaşe ale Fabricii de confecţii „Secuiana“ din Tg. Secuiesc. -ROMÂNIA " (Continuare in pag . 3 a) ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII - METALURGIŞTIII De pe platforma industrială a oraşului Tirgu Secuiesc ne parvine ştirea că metalurgiştii Fabricii de şuruburi adaugă cu fiecare zi, noi izbânzi pe graficul întrecerii. Pînă în prezent, ei şi-au depăşit cu mult angajamentul asumat pe întregul an, realizînd o producţie suplimentară de peste 5 milioane lei. Totodată, valoarea beneficiilor obţinute peste plan, se ridică la mai bine de 7 milioane , rezultate în cea mai mare parte, din reducerea cheltuielilor la fiecare 1.000 lei producţie marfă, cu 24,5 lei. Succese remarcabile au fost înregistrate şi în domeniul investiţiilor. Planul afectat primelor 10 luni, cunoaşte o realizare de 106,5 la sută, din care la construcţii-montaj, 113,4 la sută. Relatîndu-ne toate aceste fapte, ing. Mihai Römer, a ţinut să sublinieze încă un mare merit al colectivului de aici. Este vorba de asimilarea în producţia anului 1972, a peste 300 de repere prevăzute în planul de cooperare cu uzina braşoveană de autocamioane şi cea piteşteană de autoturisme. In rîndul celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă, desfăşurată în întîmpinarea zilei de 30 Decembrie, locurile fruntaşe sunt deţinute de inovatorii producţiei — oameni ca ing. Mircea Turdeanu, muncitorii cu înaltă calificare Constantin Spătărelu, Máthé Ferencz, Szász Béla, Deinem László, Ioan Pavel, maistrul Solomon Sándor şi alţii. L. V PREGĂTIREA VIITORULUI AN TEMEINICĂ A DE PRODUCŢIE * Start puternic angajat încă de la începutul anului • Folosirea intensivă a capacităţilor de producţie • Creşterea substanţială a productivităţii muncii * Introducerea de noi tehnologii • Valorificarea superioară a resurselor locale. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c. constituie un document programatic deosebit de preţios în orientarea preocupărilor privind temeinica pregătire a viitorului an economic. Colectivul de la I.I.L. „Bazaltul“ care s-a raliat cu entuziasm la marea întrecere, îşi concentrează în aceste zile eforturile pe de-o parte în direcţia încheierii cu succes a anului 1972, iar pe de altă parte, pentru pregătirea temeinică a anului 1973. Astfel, anul ce îl vom încheia, nu peste mult timp, marchează o adevărată cotitură în viaţa întreprinderii, sarcinile de plan la principalii indicatori urmînd a fi substanţial depăşite — depăşiri care se cifrează la sume de ordinul milioanelor de lei. Evident, aceste rezultate pozitive — exprimate şi prin faptul că din primele zile ale lunii noiembrie întreprinderea lucrează în contul anului 1973 — constituie un prim pas în realizarea angajamentului asumat de colectivul de la „Bazaltul“ de a realiza cincinalul in patru ani și jumătate. Hotărîtor însă, în acest sens, rămine anul 1973. Iată pentru ce, stabilirea elementelor de strategie şi tactică în ce priveşte înfăptuirea sarcinilor pe ’73, trebuie să prindă un contur precis în aceste zile. Care sînt domeniile în care ne propunem să acţionăm ? In primul rînd, utilizarea mai raţională, intensivă a mijloacelor fixe de care dispunem, asigurînd orientarea acestora spre sectoare de activitate unde se poate 1973 — an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen obţine o eficienţă economică sporită. Este vorba, bunăoară, de concentrarea mijloacelor de transport şi utilajelor grele la activităţile de carieră şi balastieră, unde se va obţine pe această cale o creştere a productivităţii muncii cu circa 30 la sută mai mare faţă de media preconizată pe întreprindere. Orientarea in acest sens se bazează şi pe studiile de marketing efectuate , din care rezultă că în anul 1973 cererea pentru aceste produse, îndeosebi pentru nisipuri speciale, este in creștere. In intenția de a degreva mijloacele de transport cu descărcare automată de curse lungi, începînd încă din luna decembrie a.c. transportul turbei de la Comanda, la gara C.F.R. se va efectua pe linia de cale ferată îngustă (C.F.F.) în cooperare cu C.E.I.L. Tirgu Secuiesc. Numai prin această măsură se vor elibera zece basculante a căror folosire la transportul nisipului va permite realizarea în anul 1973 a unei producţii marfă suplimentare in valoare de 5 milioane lei. De asemenea, pentru utilizarea mai raţională a utilajelor grele se va trece la concentrarea acestora la un număr redus de fronturi de descopertare şi pregătire a producţiei, introducînd lucrul în două schimburi. In perioada decembrie—martie, cînd fabricile de cărămizi nu lucrează, vom efectua lucrările de remont şi în paralel cu acestea vom trece la modernizarea liniilor tehnologice de fabricaţie a IOAN KOCHER, director al I.I.L. „Bazaltul“ (Continuare in pag a 3-a) Noul hotel turistic din Covasna, recent dat în folosinţă. Tinerii textilişti în întrecere Sub semnul aniversării unui pătrar de veac de la proclamarea Republicii, organizaţia U.T.C. de la Uzina textilă „Oltul" a lansat o chemare la întrecere, pe o perioadă de trei zile, avînd obiective precise realizarea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi calitative de plan. Au participat peste 200 de tineri din cele trei schimburi ale secţiilor filatură şi ţesătorie. Elocvent e faptul că pe parcursul întrecerii au fost înregistrate rezultate deosebite în producţie şi totodată, nici o abatere de la disciplina muncii. Iată cîteva din cîştigătoarele acestei pasionante întreceri de muncă Minea Rodica şi Eletes Veronia de la filatură şi Szász Rozália şi Tuzson Vilma de la ţesătorie. Toţi cei care şi-au disputat primele locuri în această întrecere, au obţinut între 5 şi 21 procente de depăşire a sarcinilor de plan. O excursie la Poiana Braşovului va constitui „premiul cîştigătorilor întrecerii". Le adresăm felicitările noastre ! Un colectiv fruntaş Puternic angrenat In întrecerea socialistă, colectivul de muncă al depozitului final din Augustin, aparţinând Sectorului de exploatare a lemnului Baraolt şi-a realizat planul la zi în proporţie de 140 la sută, în condiţiile unei eficienţa sporite. Printr-o sortare judicioasă a masei lemnoase, s-a înregistrat un indice de utilizare de peste 80 la sută, obţinîndu-se sortimente superioare dintre care cităm numai buştenii pentru furnire, estetice. Maşina care nu mişcă din... deget, dar produce... rumeguş nici macar Titlul probabil vă surprinde stimate cititor. Mai mult, vă provoacă o oarecare reţinere în a considera ca fiind verosimilă existenţa unei astfel de maşini. Veţi spune o maşină dacă stă, atunci nu produce ! Iar dacă funcţionează, atunci, într-adevăr, poate produce ţesături, confecţii, cherestea sau, mă rog, în cel mai rău caz poate produce ... pagube Şi totuşi, la C.E.I.L. Tirgu Secuiesc există o maşină care stă" şi produce... rumeguş, „devorînd“ importante cantităţi de „aur verde“. Despre ce este vorba ? Intreprindeam recent o investigaţie pe tema respectării normelor de consum la combinatul mai sus amintit. La cherestea foioase pentru lăzi, consumul total normat pentru producţia pe primele 9 luni ale acestui an a fost depăşit din ... 897 mc. (!!). Cauza? Iată una din explicaţiile primite: urmărindu-se reducerea consumului de cherestea, grosimea lamelelor de ambalaj a fost substan ţe tensivă generală împotriva risipei ţial redusă, ajungîndu-se la o grosime de 3—4 mm. (Foarte bine ! Numai acesta poate fi calificativul dat unei asemenea măsuri). Din păcate Insă, grosimea pînzei de la circulare este şi ea tot de 3—4 mm, ceea ce înseamnă că la debitarea, cherestelei pentru lăzi, circa 50 la sută din cherestea este transformată în rumeguş (!!). — Parcă era vorba de o maşină care stă şi produce rumeguş !?! — veţi observa stimate cititor. ... In anul 1969, deoarece la C.E.I.L. s-a sesizat acest aspect şi deoarece pînzele de circulare subţiri se importă în general, s-a achiziţionat de la I.R.U.M. Sibiu, o maşină de şlefuit pînză de circulare — în valoare de circa 30—40.000 lei. Menirea acestei maşini? Reiese din însăşi denumirea ei — şlefuirea pînzelor de R HERMAN (Continuare in gag, a 3 af I Transportul sfeclei de zahăr şi arăturile de toamnă trebuie accelerate Stadiul actual în care se află lucrările de sezon în agricultura judeţului, nu este nici pe departe mulţumitor. Cantităţile de sfeclă de zahăr recoltată se află încă în proporţie de 66 la sută în grămezi pe cîmp. Cu toate acestea, unităţile agricole cooperatiste nu sunt preocupate în suficientă măsură de buna desfăşurare a operaţiilor de transport. Ca dovadă e faptul că mijloacele de transport sunt folosite doar in proporţie de 52 la sută. Dacă C.A.P., Delin a reuşit să transporte la Fabrica de zahăr 92 la sută din cantităţile de sfeclă recoltată. Cooperativa agricolă din Chilieni a transportat doar 36 la sută, iar cele din Ilieni şi Moacşa 89 la sută. Cauzele acestei stări de lucruri variază de la unitate la unitate. Astfel, la Arari, atelajele în loc să transporte sfecla, cară coletele de sfeclă pentru ... cooperatori. In multe locuri comoditatea şi dezinteresul se fac simţite : transportul începe în jurul orei 9 şi se încheie la ora 15:00. La Cernat autocamioanele I. M. Căpeni, care ajută la transportul sfeclei, fac zilnic 5—6 curse, pe cînd cele ale C.A.P. doar 2—3. Sunt semnalate neregularităţi, şi in privinţa ritmicităţii prezenţei autocamioanelor aparţinînd Autobazei Sfîntu Gheorghe, repartizate la transportul sfeclei de zahăr. La nivelul judeţului, arăturile de toamnă sunt realizate în proporţie de 52 la sută. In această privinţă, cooperativele agricole din Zagon, Arcuş, Bodoc, sunt în măsură să raporteze rezultate satisfăcătoare, spre deosebire de unităţile din Belin, Aita Mare şi cele aparţinătoare , de Consiliul intercooperatist Sfîntu Gheorghe, care nu au arat decit cu ceva mai mult de sfertul suprafeţei planificate. La Covasna şi Baraolt, numărul mecanizatorilor este insuficient, iar cei care lucrează nu folosesc în întregime orele de program. In timp ce tractoarele fermei I.A.S. Cîmpul Frumos, lu ZOLTAN FÜLÖP (Continuare in pag . 3-a) Desfăşurîndu-se în perioada 3 decembrie 1972 — 4 februarie 1973, Festivalul filmului la sate, acţiune cinematografică de mare amploare, îşi propune, ca şi în alţi ani, intensificarea activităţii cultural-educative cu filmul, popularizarea intensă a rezultatelor obţinute de poporul nostru pe toate planurile vieţii social-economice, sporirea rolului filmelor în educarea tinerei generaţii, asigurarea unui cit mai ridicat nivel al propagandei agricole, sprijinirea propagării concepţiei marxist-leniniste despre viaţă şi societate etc. In legătură cu acestea l-am solicitat pe tovarăşul Iuliu Florian, şeful serviciului reţea din cadrul întreprinderii cinematografice judeţene, să ne spună cîteva cuvinte despre deschiderea acestui important eveniment cultural de masă. Această deschidere a avut loc duminică, 3 decembrie, un cadru festiv. Au participat directorii căminelor culturale, rostind alocuţiuni, intelectuali, numeroşi spectatori. Au participat, de asemenea, angajaţi ai întreprinderii noastre. Un prim bilanţ la deschidere, în cele 46 de unităţi au fost prezenţi 7.268 de spectatori. — Spuneaţi 46 de unităţi. Festivalul nu se desfăşoară în întreg judeţul ? — Nu. Pînă anul trecut aşa se întimpla : erau cuprinse în această acţiune toate cele 76 de unităţi cinematografice din judeţ. Dar există unele greutăţi care împiedică, practic, „acoperirea“ tuturor acestora , materialele de propagandă, numărul filmelor în premieră, insuficiente pentru toate unităţile etc. Dealtfel aşa se procedează şi în alte judeţe, adică selectiv, rezultatele acestei acţiuni fiind cu mult mai mari. — Există greutăţi încă de pe acum ? — Din păcate, da. Anul trecut greutatea de care ne loveam cel mai adesea era cea ţinînd de mediul ambiant al sălilor de spectacol : curăţenie, scaune în bună stare, etanşeitatea geamurilor şi, mai ales, încălzirea. Ei bine, în acest an, deşi consiliile populare se pare că s-au preocupat mai intens de această problemă, se mai găsesc cazuri de neincălzire a sălilor. Este cazul Boroşneului Mare (sala era neîncălzită în chiar ziua deschiderii festivalului), şi s-ar putea să nu fie sin- Interviu realizat de IOAN DRAGAN Festivalul sate - acţiune culturală de mare amploare (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V nr. 815 7 decembrie 1972 14 pagini 30 bani cuprinsu patriei • Răspunzînd necesităţilor producţiei industriale în continuă creştere, activitatea creatoare a oamenilor muncii din întreprinderile industriale, din unităţile economice şi institutele de cercetări urmează aceeaşi evoluţie dinamică. Măsurată prin însăşi efectul ei, activitatea inventatorilor şi inovatorilor din ţara noastră reprezintă anual peste 2 miliarde lei economii obţinute în procesul de producţie. Sub raport economic este suficient de amintit că stimularea şi valorificarea resurselor autohtone de inteligenţă a creat posibilitatea reducerii substanţiale a importurilor de produse, instalaţii şi licenţe şi în acelaşi timp a deschis noi căi pentru lărgirea exportului de produse competitive pe piaţa externă şi mai cu seamă de patente furnizate la preţuri avantajoase. Dealtfel, prestigiul de care se bucură creaţia tehnico-ştiinţifică românească este relevat şi de succesul înregistrat în confruntările internaţionale, începînd din 1968, de pildă, la tîrgurile şi saloanele internaţionale au fost prezentate 140 de invenţii româneşti, care au obţinut 129 de medalii, din care 88 de aur. Construcţiile de maşini deţin ponderea în acest domeniu, urmate de chimie, industria uşoară şi metalurgie. • Procedeul de tratament termochimic al oţelurilor şi fontei în mediu gazos, avînd ca titular de brevet uzina „Metalotehnica“ din Tg. Mureş, a fost medaliat la ediţia din acest an a salonului de invenţii de la Viena cu aur. Este vorba de un procedeu de nitrurare a oţelului şi fontei în atmosferă controlată (constituită din anmolac, metan şi oxigen), care se aplică din 1971 de către titularul brevetului şi care oferă o serie de avantaje: asigură o productivitate ridicată şi se pretează a fi aplicat şi la cuptoare continui pentru orice fel de tratament în atmosferă controlată ; măreşte rezistenţa la uzură a pieselor de maşini supuse unei uzuri de aderenţă la solicitări uşoare sau medii şi elimină pericolul de gripaj în cazurile cînd ungerea este deficitară. • In mod curent, plastifierea răşinilor fenolormaldehidice solubile in apă nu este practicată. Încercările de pină acum ■n-au dat rezultate, întrucit plastifianţii cunoscuţi sunt insolubili în apă şi, prin dizolvare, sunt scoşi din materialul plastifiat. Specialiştii Centralei industriale de îngrăşăminte chimice din Făgăraş au soluţionat această problemă creind plastifianţi cu funcţionalitate comună. Aceştia pot fi folosiţi pentru plastifierea răşinilor fenolformaldehidice solubile în apă.