Cuvîntul Nou, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 810-836)

1972-12-07 / nr. 815

Marea întrecere în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Decembrie Am auzit rostită aici — la Filatura de lină din Covasna — o zicală inspirată din a­­ceeaşi, mereu nesecată şi in­estimabilă înţelepciune popu­lară : „Cu cel bun şi harnic, ţara se mîndreşte — de cel rău şi leneş nu Ii trebuieş­­te !.. Mi-a spus-o comunistul Gyula Csutak — electricianul de întreţinere — el însuşi un înţelept gospodar al filaturii. — Sînt mulţi aici, la filatu­ră, cu care se mîndreşte ţa­ra — precum spui — tova­răşe Gyula ? Omul înalt, vînjos, cu mus­taţă sură, pare mirat de în­trebare. — Cum adică, tovarăşe re­porter ? O fi proverbul a­­cela care zice că „pădure fă­ră uscături nu există“. — c-aşa-i cu pădurea! — Dar, noi suntem­ oameni. Trăim ca să muncim, să iubim ce ne e drag, să ne bucurăm de viaţă. Şi ne bucurăm, că doar noi ne făurim viaţa, noi toţi, cu chibzuinţă şi înţelepciunea comunistului, a partidului... S-ar fi cuvenit poate, să-l întreb pe Gyula bácsi despre propriile-i fapte, cu ce par­ticipă el la făurirea acestei vieţi din ce în ce mai bune? Ar fi fost însă de prisos. Cu modestia-i caracteristică co­munistului, nu mi-ar fi dez­văluit prea multe. N-aş fi a­­flat poate, despre iniţiativa inspirată de el comuniştilor de la atelierul întreţinere, de COMUNISTUL exemplu şi îndemnTinereţea fără­­ bătrineţe a comunistului a nu mai da la casare nici un­­ utilaj, nici un motor electric , şi de a executa reparaţiile­­ curente ale utilajelor în aşa fel, incit să le prelungească „viaţa“ între două reparaţii. Practic, ce înseamnă asta ? Un­­ fapt, pe cit de simplu, pe atit de valoros: reducerea consumului de piese de schimb, renunţarea la unele dotări a­parte provenite din­­ import... Cu alte cuvinte, eco-­­ nomii a căror valoare nu es- | te greu de evaluat. I Gyula bácsi insă, nu vrea * să se pronunţe. \ — Ce importanţă are volu-­­ mul economiilor ? Mici sau mari, ele oricum sporesc a- V. LAURIAN Tînăra confecţioneră Balogh Ilona una d­in muncitoarele fruntaşe ale Fabricii de confecţii „Secuiana“ din Tg. Secuiesc.­ ­-ROMÂNIA " (Continuare in pag . 3 a) ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII - METALURGIŞTIII De pe platforma industrială a oraşului Tirgu Secuiesc ne parvine ştirea că meta­­lurgiştii Fabricii de şuruburi adaugă cu fiecare zi, noi iz­bânzi pe graficul întrecerii. Pînă în prezent, ei şi-au de­păşit cu mult angajamentul asumat pe întregul an, reali­­zînd o producţie suplimenta­ră de peste 5 milioane­ lei. Totodată, valoarea beneficiilor obţinute peste plan, se ridică la mai bine de 7 milioane , rezultate în cea mai mare parte, din reducerea cheltuie­lilor la fiecare 1.000 lei pro­ducţie marfă, cu 24,5 lei. Succese remarcabile au fost înregistrate şi în domeniul in­vestiţiilor. Planul afectat pri­melor 10 luni, cunoaşte o rea­lizare de 106,5 la sută, din care la construcţii-montaj, 113,4 la sută. Relatîndu-ne toate aceste fapte, ing. Mihai Römer, a ţinut­ să sublinieze încă un mare merit al colectivului de aici. Este vorba de asimilarea în producţia anului 1972, a peste 300 de repere prevăzute în planul de cooperare cu uzina braşoveană de auto­camioane şi cea piteşteană de autoturisme. In rîndul celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă, des­făşurată în întîmpinarea zilei de 30 Decembrie, locurile fruntaşe sunt deţinute de ino­vatorii producţiei — oameni ca ing. Mircea Turdeanu, muncitorii cu înaltă califica­re Constantin Spătărelu, Má­­thé Ferencz, Szász Béla, De­inem László, Ioan Pavel, mai­strul Solomon Sándor şi alţii. L. V PREGĂTIREA VIITORULUI AN TEMEINICĂ A DE PRODUCŢIE * Start puternic angajat încă de la începutul anului • Folosirea intensivă a capacităţilor de producţie • Creşterea substanţială a productivi­tăţii muncii * Introducerea de noi tehnologii • Valorificarea superioară a resurselor locale. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c. consti­tuie un document programatic deosebit de preţios în orientarea preocupărilor privind temeinica pregătire a viitorului an econo­mic. Colectivul de la I.I.L. „Ba­zaltul“ care s-a raliat cu entuzi­asm la marea întrecere, îşi con­centrează în aceste zile eforturile pe de-o parte în direcţia încheie­rii cu succes a anului 1972, iar pe de altă parte, pentru pregătirea temeinică a anului 1973. Astfel, anul ce îl vom încheia, nu peste mult timp, marchează o adevă­rată cotitură în viaţa întreprin­derii, sarcinile de plan la prin­cipalii indicatori urmînd a fi substanţial depăşite — depăşiri care se cifrează la sume de or­dinul milioanelor de lei. Evident, aceste rezultate pozi­tive — exprimate şi prin faptul că din primele zile ale lunii no­iembrie întreprinderea lucrează în contul anului 1973 — consti­tuie un prim pas în realizarea angajamentului asumat de colec­tivul de la „Bazaltul“ de a reali­za cincinalul in patru ani și ju­mătate. Hotărîtor însă, în acest sens, rămine anul 1973. Iată pen­tru ce, stabilirea elementelor de strategie şi tactică în ce priveşte înfăptuirea sarcinilor pe ’73, tre­buie să prindă un contur precis în aceste zile. Care sînt dome­niile în care ne propunem să acţionăm ? In primul rînd, utilizarea mai raţională, intensivă a mijloacelor fixe de care dispunem, asigurînd orientarea acestora spre sectoa­re de activitate unde se poate 1973 — an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen obţine o eficienţă economică spo­rită. Este vorba, bunăoară, de concentrarea mijloacelor de trans­port şi utilajelor grele la ac­tivităţile de carieră şi balastieră, unde se va obţine pe această cale o creştere a productivităţii muncii cu circa 30 la sută mai mare faţă de media preconizată pe întreprindere. Orientarea in acest sens se bazează şi pe stu­diile de marketing efectuate , din care rezultă că în anul 1973 cererea pentru aceste produse, în­deosebi pentru nisipuri speciale, este in creștere. In intenția de a degreva mijloacele de transport cu descărcare automată de curse lungi, începînd încă din luna de­cembrie a.c. transportul turbei de la Comanda, la gara C.F.R. se va efectua pe linia de cale fera­tă îngustă (C.F.F.) în cooperare cu C.E.I.L. Tirgu Secuiesc. Numai prin această măsură se vor eli­bera zece basculante a căror fo­losire la transportul nisipului va permite realizarea în anul 1973 a unei producţii marfă suplimen­tare in valoare de 5 milioane lei. De asemenea, pentru utilizarea mai raţională a utilajelor grele se va trece la concentrarea aces­tora la un număr redus de fron­turi de descopertare şi pregătire a producţiei, introducînd lucrul în două schimburi. In perioada decembrie—martie, cînd fabricile de cărămizi nu lu­crează, vom efectua lucrările de re­mont şi în paralel cu acestea vom trece la modernizarea lini­ilor tehnologice de fabricaţie a IOAN KOCHER, director al I.I.L. „Bazaltul“ (Continuare in pag a 3-a) Noul hotel turistic din Covasna, recent dat în folosinţă. Tinerii textilişti în întrecere Sub semnul aniversării unui pătrar de veac de la proclama­rea Republicii, organizaţia U.T.C. de la Uzina textilă „Oltul" a lansat o chemare la întrecere, pe o perioadă de trei zile, avînd obiective precise­­ realizarea şi depăşirea sarcinilor cantitative şi calitative de plan. Au participat peste 200 de tineri din cele trei schimburi ale secţiilor filatură şi ţesătorie. Elocvent e faptul că pe parcursul întrecerii au fost înregistrate rezultate deosebite în producţie şi totodată, nici o abatere de la disciplina muncii. Iată cîteva din cîştigătoarele acestei pasionante întreceri de muncă­­ Minea Rodica şi Eletes Veronia de la filatură şi Szász Rozália şi Tuzson Vilma de la ţesătorie. Toţi cei care şi-au dis­putat primele locuri în această întrecere, au obţinut între 5 şi 21 procente de depăşire a sarcinilor de plan. O excursie la Poiana Braşovului va constitui „premiul cîştigătorilor întrecerii". Le a­­dresăm felicitările noastre ! Un colectiv fruntaş Puternic angrenat In între­cerea socialistă, colectivul de muncă al depozitului final din Augustin, aparţinând Sectoru­lui de exploatare a lemnului Baraolt şi-a realizat planul la zi în proporţie de 140 la sută, în condiţiile unei eficienţa sporite. Printr-o sortare judi­cioasă a masei lemnoase, s-a înregistrat un indice de utili­zare de peste 80 la sută, ob­­ţinîndu-se sortimente supe­rioare dintre care cităm nu­mai buştenii pentru furnire, estetice. Maşina care nu mişcă din... deget, dar produce... rumeguş nici macar Titlul probabil vă surprinde stimate cititor. Mai mult, vă pro­voacă o oarecare reţinere în a considera ca fiind verosimilă e­­xistenţa unei astfel de maşini. Veţi spune­­ o maşină dacă stă, atunci nu produce ! Iar dacă funcţionează, atunci, într-adevăr, poate produce­­ ţesături, con­fecţii, cherestea sau, mă rog, în cel mai rău caz poate produce ... pagube Şi totuşi, la C.E.I.L. Tirgu Se­cuiesc există o maşină care stă" şi produce... rumeguş, „devorînd“ importante cantităţi de „aur ver­de“. Despre ce este vorba ? Intreprindeam recent o inves­tigaţie pe tema respectării norme­lor de consum la combinatul mai sus amintit. La cherestea foioase pentru lăzi, consumul total nor­mat pentru producţia pe prime­le 9 luni ale acestui an a fost depăşit din ... 897 mc. (!!). Cauza? Iată una din explicaţiile primite: urmărindu-se reducerea consu­mului de cherestea, grosimea la­melelor de ambalaj a fost substan­­ ţe tensivă generală împotriva risipei ţial redusă, ajungîndu-se la o grosime de 3—4 mm. (Foarte bi­ne ! Numai acesta poate fi cali­ficativul dat unei asemenea mă­suri). Din păcate Insă, grosimea pînzei de la circulare este şi ea tot de 3—4 mm, ceea ce înseam­nă că la debitarea, cherestelei pentru lăzi, circa 50 la sută din cherestea este transformată în rumeguş (!!). — Parcă era vorba de o maşi­nă care stă şi produce rume­guş !?! — veţi observa stimate cititor. ... In anul 1969, deoarece la C.E.I.L. s-a sesizat acest aspect şi deoarece pînzele de circulare subţiri se importă în general, s-a achiziţionat de la I.R.U.M. Si­biu, o maşină de şlefuit pînză de circulare — în valoare de circa 30—40.000 lei. Menirea acestei maşini? Reiese din însăşi denu­mirea ei — şlefuirea pînzelor de R HERMAN (Continuare in gag, a 3 af I Transportul sfeclei de zahăr şi arăturile de toamnă trebuie accelerate Stadiul actual în care se află lucrările de sezon în agricultura judeţului, nu este nici pe departe mulţumitor. Cantităţile de sfeclă de zahăr recoltată se află încă în proporţie de 66 la sută în gră­mezi pe cîmp. Cu toate acestea, unităţile agricole cooperatiste nu sunt preocupate în suficientă mă­sură de buna desfăşurare a opera­ţiilor de transport. Ca dovadă e faptul că mijloacele de transport sunt folosite doar in proporţie de 52 la sută. Dacă C.A.P., Delin a reuşit să transporte la Fabrica de zahăr 92 la sută din cantităţile de sfeclă recoltată. Cooperativa agri­colă din Chilieni a transportat doar 36 la sută, iar cele din Ilieni şi Moacşa 8­9 la sută. Cauzele a­­cestei stări de lucruri variază de la unitate la unitate. Astfel, la A­­rari, atelajele în loc să transporte sfecla, cară coletele de sfeclă pen­tru ... cooperatori. In multe locuri comoditatea şi dezinteresul se fac simţite : transportul începe în ju­rul orei 9 şi se încheie la ora 15:00. La Cernat autocamioanele I. M. Căpeni, care ajută la trans­portul sfeclei, fac zilnic 5—6 curse, pe cînd cele ale C.A.P. doar 2—3. Sunt semnalate neregulari­­tăţi, şi in privinţa ritmicităţii pre­zenţei autocamioanelor aparţi­­nînd Autobazei Sfîntu Gheorghe, repartizate la transportul sfeclei de zahăr. La nivelul judeţului, arăturile de toamnă sunt realizate în pro­porţie de 52 la sută. In această privinţă, cooperativele agricole din Zagon, Arcuş, Bodoc, sunt în măsură să raporteze rezultate sa­tisfăcătoare, spre deosebire de u­­nităţile din Belin, Aita Mare şi cele aparţinătoare , de Consiliul intercooperatist Sfîntu Gheorghe, care nu au arat decit cu ceva mai mult de sfertul suprafeţei plani­ficate. La Covasna şi Baraolt, nu­mărul mecanizatorilor este insu­ficient, iar cei care lucrează nu fo­losesc în întregime orele de pro­gram. In timp ce tractoarele fer­mei I.A.S. Cîmpul Frumos, lu­ ZOLTAN FÜLÖP (Continuare in pag . 3-a) Desfăşurîndu-se în perioada 3 decembrie 1972 — 4 februarie 1973, Festivalul filmului la­ sate, acţiune cinematografică de mare amploare, îşi propune, ca şi în alţi ani, intensificarea activităţii cultural-educative cu filmul, popu­larizarea intensă a rezultatelor obţinute de poporul nostru pe toate planurile vieţii social-eco­­nomice, sporirea rolului filmelor în educarea tinerei generaţii, a­­sigurarea unui cit mai ridicat ni­vel al propagandei agricole, spri­jinirea propagării concepţiei marxist-leniniste despre viaţă şi societate etc. In legătură cu acestea l-am so­licitat pe tovarăşul Iuliu Florian, şeful serviciului reţea din cadrul întreprinderii cinematografice ju­deţene, să ne spună cîteva cuvin­te despre deschiderea acestui im­portant eveniment cultural de masă.­­ Această deschidere a avut loc duminică, 3 decembrie, un cadru festiv. Au participat direc­torii căminelor culturale, rostind alocuţiuni, intelectuali, numeroşi spectatori. Au participat, de ase­menea, angajaţi ai întreprinderii noastre. Un prim bilanţ­­ la des­chidere, în cele 46 de unităţi au fost prezenţi 7.268 de spectatori. — Spuneaţi 46 de unităţi. Fes­tivalul nu se desfăşoară în întreg judeţul ? — Nu. Pînă anul trecut aşa se întimpla : erau cuprinse în aceas­tă acţiune toate cele 76 de uni­tăţi cinematografice din judeţ. Dar există unele greutăţi care împiedică, practic, „acoperirea“ tuturor acestora , materialele de propagandă, numărul filmelor în premieră, insuficiente pentru toate unităţile etc. Dealtfel aşa se procedează şi în alte judeţe, adică selectiv, rezultatele acestei acţiuni fiind cu mult mai mari. — Există greutăţi încă de pe acum ? — Din păcate, da. Anul trecut greutatea de care ne loveam cel mai adesea era cea ţinînd de me­diul ambiant al sălilor de spec­tacol : curăţenie, scaune în bună stare, etanşeitatea geamurilor şi, mai ales, încălzirea. Ei bine, în acest an, deşi consiliile populare se pare că s-au preocupat mai in­tens de această problemă, se mai găsesc cazuri de neincălzire a sălilor. Este cazul Boroşneului Mare (sala era neîncălzită în chiar ziua deschiderii festivalu­lui), şi s-ar putea să nu fie sin- Interviu realizat de IOAN DRAGAN Festivalul sate - acţiune culturală de mare amploare (Continuare in pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C R. şi al Consiliului popular judeţean Anul V nr. 815 7 decembrie 1972 1­4 pagini 30 bani cuprinsu patriei • Răspunzînd necesităţilor producţiei industriale în con­tinuă creştere, activitatea creatoare a oamenilor muncii din întreprinderile industria­le, din unităţile economice şi institutele de cercetări urmea­ză aceeaşi evoluţie dinamică. Măsurată prin însăşi efectul ei, activitatea inventatorilor şi inovatorilor din ţara noastră reprezintă anual peste 2 mi­liarde lei economii obţinute în procesul de producţie. Sub raport economic este suficient de amintit că stimu­larea şi valorificarea resurse­lor autohtone de inteligenţă a creat posibilitatea reducerii substanţiale a importurilor de produse, instalaţii şi licenţe şi în acelaşi timp a deschis noi căi pentru lărgirea ex­portului de produse competi­tive pe piaţa externă şi mai cu seamă de patente furniza­te la preţuri avantajoase. De­altfel, prestigiul de care se bucură creaţia tehnico-ştiinţi­­fică românească este relevat şi de succesul înregistrat în confruntările internaţionale, începînd din 1968, de pildă, la tîrgurile şi saloanele inter­naţionale au fost prezentate 140 de invenţii româneşti, ca­re au obţinut 129 de medalii, din care 88 de aur. Construc­ţiile de maşini deţin ponderea în acest domeniu, urmate de chimie, industria uşoară şi metalurgie. • Procedeul de tratament termochimic al oţelurilor şi fontei în mediu gazos, avînd ca titular de brevet uzina „Metalotehnica“ din Tg. Mu­reş, a fost medaliat la ediţia din acest an a salonului de invenţii de la Viena cu aur. Este vorba de un procedeu de nitrurare a oţelului şi fontei în atmosferă controlată (con­stituită din anmolac, metan şi oxigen), care se aplică din 1971 de către titularul breve­­tului şi care oferă o serie de avantaje: asigură o producti­vitate ridicată şi se pretează a fi aplicat şi la cuptoare con­tinui pentru orice fel de tra­tament în atmosferă controla­tă ; măreşte rezistenţa la uzu­ră a pieselor de maşini supu­se unei uzuri de aderenţă la solicitări uşoare sau medii şi elimină pericolul de gripaj în cazurile cînd ungerea este de­ficitară. • In mod curent, plastifie­­rea răşinilor fenol­ormaldehi­­dice solubile in apă nu este practicată. Încercările de pină acum ■n-au dat rezultate, în­­trucit plastifianţii cunoscuţi sunt insolubili în apă şi, prin dizolvare, sunt scoşi din mate­rialul plastifiat. Specialiştii Centralei industriale de în­grăşăminte chimice din Fă­găraş au soluţionat această problemă creind plastifianţi cu funcţionalitate comună. A­­ceştia pot fi folosiţi pentru plastifierea răşinilor fenol­­formaldehidice solubile în a­pă.

Next