Cuvîntul Nou, mai 1973 (Anul 6, nr. 937-963)

1973-05-29 / nr. 961

r Poveri inutile ale preţului ele cost Sucursala Băncii naţionale a judeţului Covasna a efectuat la nivel de judeţ o analiză compa­rativă a gospodăririi mijloace­lor circulante,­­sub aspectul cre­ditelor anormale generate de i­­mobilizări, ajungîndu-se la une­le aspecte din care, o parte vor face obiectul prezentului articol. La data de 30 aprilie a.c. volu­mul total al creditelor anormale şi a plăţilor restante, reprezen­tau pe judeţ 8,87% din totalul plasamentelor, componenţa struc­turală fiind : 12,­8% credite ne­rambursate în termen, 24,5% cre­dite speciale, 2,5% credite neram­bursate în termen, pentru activi­tate de comerţ exterior, 52% cre­dite restante şi r restul de 9,4% plăţi restante. Volumul credite­lor anormale şi plăţilor restante la 30.IV. a.c. comp­arativ cu a­­ceeaşi perioadă a anului prece­dent, prezintă o scădere de 9%, aceasta indicînd u­n , aspect po­zitiv — pe parcursul unui an — în activitatea, în special, a Fabricii ,­Bazaltul“, care a reu­şit să lichideze o serie de imo­bilizări ce formau un balast în activitatea sa, fapt ce a tras du­pă sine şi reducerea creditelor a­­normale cu 4 milioane lei, pre­cum şi a unităţilor din cadrul Centrocoop, care de asemenea, în aceeaşi perioadă au lichidat cre­dite anormale în valoare de 1,6 milioane lei. Ca revers al acestei situaţii pozitive, se exemplifică cazul Fabricii „Polipred“ Tîrgu Secuiesc, care pe aceeaşi perioa­dă de un an de zile „reuşeşte“ să-şi crească creditele anormale de la 268.000 lei (30. IV. 1972) la 5.455.000 lei, aceasta concretizînd carenţe atît în sfera aprovizio­­nare-desfacere (consecinţă a lip­surilor în aprovizionarea, cu ma­terii şi materiale, precum şi a neacoperii cu comenzi şi contrac­te a întregii producţii marfă pla­nificată), cît şi în organizarea producţiei, ceea ce a atras după sine realizarea planului de pro­ducţie pe cele 4 luni ale anului 1973, numai în proporţie de 90,4%. Este îndeobşte cunoscut că, creşterea eficienţei folosirii mij­loacelor circulante îşi găseşte ex­presia în accelerarea vitezei de rotaţie a acestora. Or, datorită imobilizărilor de fonduri la une­le întreprinderi s-au obţinut în­cetiniri considerabile ale vitezei de rotaţie faţă de plan. Astfel, pe baza bilanţurilor contabile la 31 martie a.c. se înregistrează înce­tinirea vitezei de rotaţie la în­treprinderea minieră Căpeni cu 16 zile, ceea ce a contribuit la 30.IV. a.c. la creşterea creditelor anormale cu 4,7 milioane lei , la Fabrica „Poliprod“, 23 de zile cu implicaţii negative în volumul creditelor anormale arătate mai sus , Fabrica ,,Mobila“ 18 zile, unde creditele anormale la aceeaşi dată au însumat 1,1 milioane lei, întreprinderea judeţeană de in­dustrie locală (fost ,,Localprod“) cu 23 de zile, cu credite anormale de 7,1 milioane lei etc. In schimb, la Topitoria de in din Reci s-a obţinut o accelerare a vitezei de rotaţie cu 69 de zile, la Cooperativa meşteşugărească „Avîntul“ 34 zile, iar la U.J.C.M. 4 zile — ceea ce indică o preocu­pare deosebită din partea condu­cerilor din unităţile respective pentru gospodărirea judicioasă a mijloacelor circulante. Creditele anormale generate de imobilizări de mijloace circulan­te au atras după sine plata de do­­bînzi penalizatoare pe trim. I. 1973, în valoare totală de 1.092 mii lei, în creştere cu 33 mii lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu implicaţii negative asupra preţului de cost, respectiv diminuarea beneficiului realizat, frînîndu-se sau anihilîndu-se e­­forturile depuse pe alte căi în scopul accelerării vitezei de ro­taţie. Dobînzi penalizatoare mai însemnate pe trim. I. 1973 au fost plătite de I. M. Căpeni 362 mii lei, I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc 80 mii lei, Fabrica de confecţii 119 mii lei, întreprinderea jude­ţeană ind. locală 133 mii lei, uni­tăţi din cadrul Centrocoopului 122 mii lei. Analizîndu-se cauzele mai sem­nificative care au generat apa­riţia creditelor anormale, pe structura lor, se constată că vo­lumul creditelor nerambursate în termen la 30. IV. a.c. sunt în scă­dere atît faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cît şi faţă de începutul anului 1973 cu 40% şi respectiv cu 14%, ceea ce indica un aspect pozitiv în activitatea MIHAIL SIMIONESCU, inspector principal la Sucursala Băncii Naţionale jud. Covasna. (Continuare in pag. a 3-a) Consideraţii cu privire la analiza gospodăririi mijloacelor circulante sub aspectul creditelor anormale la întreprinderile din judeţ Cartierul Simeria : vedere panoramică a părţii de nord, (în stingă imaginii, Sala spor­turilor). Fotó : SIMON JÓZSEF .tti: IJf ip­ip ^Jf . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean in intimpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei­­angajare totală pentru realizarea emumul m mre zhe M M.BE TERMEK I.M. CAPENI • Planul pe 5 luni a fost îndeplinit; • Importante economii la lemn de mină. Consecvent în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, in realizarea angajamentelor asumate, harnicul colectiv de mineri din bazinul Baraoltului înscrie noi rezultate de prestigiu pe gra­ficul întrecerii socialiste, prefaţând astfel, de pe acum, cu rodnicia faptelor — marea sărbătoare a zilei de 23 August. Astfel, planul de extracţie pe primele 5 luni ale acestui an la lignit brut a fost îndeplinit pe data de 25 mai, ceea ce va permite ca pînă la finele lunii producţia suplimentar realizată de la începutul anu­lui să se cifreze la 19.000 tone cărbune. Importante depăşiri va marca pentru această perioadă şi indicatorul producţiei globale — 2.200.000 Iei, precum şi cel al producţiei marfă — 2.250.000 lei. De menţionat că, producţiile suplimentare s-au realizat în condiţii de economicitate sporită. Bunăoară, deşi normele de consum la lemn de mină se situează la nivelul exigenţelor unor ţări cu tra­diţie industrială, pentru perioada ianuarie — 31 mai a.c. se preli­­mină o economie de 380 m.c., cantitate ce reprezintă lemnul de mină necesar extracţiei a aproape 35.000 tone de cărbune (!). Pe panoul fruntaşilor, cu rezultate deosebite se evidenţiază brigăzile de la Vîrghiş I conduse de Dezideriu Vajda şi István Péter, brigada îndrumată de Aurel Pantelimon de la Vîrghiş II, precum şi excavatoristul Elemir Columban și conducătorul auto Árpád Nagy, de la cariera Racoș. R.H. REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI LA TOATE SORTIMENTELE ! Acesta este unul din dezidera­tele majore vizate de colectivul de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, cu atît mai mult cu cî­t în urma timpului nefavorabil din primul trimestru al anului unitatea a în­­tîmpinat reale dificultăți în în­deplinirea sarcinilor de produc­ţie. Şi, iată că strădaniile munci­torilor, inginerilor şi tehnicieni­lor de la această întreprindere nu sunt fără rezultat. Bunăoară, conform preliminărilor efectuate, bilanţul activităţii desfăşurate în luna mai va consemna la che­restea răşinoase o depăşire de 500 mc. Totodată, la produsele la care vicisitudinile vremii nu au avut o înrîurire hotărîtoare, sarcinile de plan vor fi sensibil depăşite. Este cazul produsului buşteni răşinoase — 4.000 mc. peste planul aferent perioadei de la 1 ianuarie — 31 mai — şi lemn de foc — 4.500 tone supli­mentar față de planul aceleiași perioade. . UN NOU OBIECTIV TURISTIC Pe litoralul Mării Negre — mai precis în vestita staţiune „Mamaia“ — o echipă de con­structori ai întreprinderii ju­deţene de construcţii-montaj a U.J.C.C. Covasna, a­ execu­tat şi predat o „curte ţără­nească“, compusă dintr-o ca­să, o şură şi o terasă — toate amenajate ca unităţi de ali­mentaţie publică şi spaţii de cazare. Dotate cu mobilier specific ţărănesc, noile spaţii comer­­cial-turistice vor fi date în exploatare la începutul lunii viitoare. O notă bună pentru echipa de zidari-constructori condu­să de maistrul Kiss Árpád, care a executat aici, lucrări de cea mai bună calitate. în pagina a 2-a sPi­rt JLA Timp de cîteva zile am­ urmă­rit modul în care se reaillrează aprovizionarea cu legume şi fruc­te a populaţiei în oraşul Sfîntu Gheorghe. Am vizitat unităţile I.L.F., Gostat şi Agroicoo®, am discutat cu gestionari şi cumpă­rători, am consultat foile de re­cepţie a mărfurilor din perioada 14—23 mai, într-un cuvînt am în­cercat să surprindem, feluritele aspecte pe care le presupune ac­tivitatea de desfacere a legume­lor şi fructelor. O primă consta­tare, general valabilă pentru toa­te unităţile, se referă la insufi­cienţa cantităţilor ce s-au pus in vînzare. Cantităţile de legume­­şi fructe puse la dispoziţia cumpă­rătorilor sînt departe de a satis­face cererea. în zilele la carie ne-am referit, cel mult pînă la ora prînzului legumele mai mul­t solicitate (ceapă verde, salată, castraveţi, spanac, roşii) mai pu­teau fi găsite. Putem exemplifica prin constatările făcute in ziua de 23 mai. La unitatea nr. 1 a I.L.F. din centrul oraşului, în ju­rul orei 10, dispăruseră din raf­turi : roşiile, varza, salata, mor­covii şi pătrunjelul. La unitatea nr. 9 a I.L.F. din Piaţa centrală la ora 11 se putea cumpăra doar ceapă şi spanac. Dacă la unităţile I.L.F. de bi­ne de rău se mai puteau găsi ce­va legume, nu acelaşi lucru se poate spune despre unităţile A­­grocoop şi Gostat. La unitatea A­­grocoop din cartierul Simeria, după spusele gestionarei, de cel puţin patru săptămîni nu se adu­seseră legume sau fructe, iar la u­­nitatea din Piaţa centrală raf­turile destinate legumelor erau goale. Din ,,scripte“, rezulta că în decursul a 10 zile, legume, au fost aduse doar într-o singură zi (20. V.), respectiv 110 kg de salată şi... atît (! ?). Magazinul Gostat din Piaţa centrală, oferea (în cantităţi in­fime), salată, ceapă şi usturoi. Consultând­ facturile am constatat că în zilele de 15, 18, 21 şi 22 mai, nu s-a adus nici un fel de marfă. In cele 10 zile la care ne referim, s-au adus următoarele cantităţi de legume : roşii 51 kg, castraveţi 227 kg, spanac 20 kg, salată, 105 kg, ridichi 100 legături, , varză 40 kg. Orice s-ar spune cantităţile sunt aproape... simbo­lice. O altă constatare se referă la modul cum sunt repartizate pe diferitele unităţi ale I.L.F. le­gumele existente. Am sesizat faptul că unitatea­­ din centrul oraşului este oarecum „privilegi­ată“ (cel puţin în perioada anali­zată de noi). Argumente ? In timp ce apro­zarele din cartierul Simeria şi Piaţa centrală au primit circa 500 şi respectiv 1.200 kg ceapă, unitatea nr. 1, în aceeaşi perioa­dă, a primit peste 2.200 kg. A­­ceeaşi situaţie­ se menţine şi in privinţa altor legume (castraveţi, salată). Se constată de asemenea că unele legume ca : morcovi şi pătrunjel, au apărut doar la u­­nitatea nr. 1. Şi in privinţa ritmicităţii a­­provizionării se constată lacune serioase. Dacă ceapă şi salată s-au adus aproape în fiecare zi nu acelaşi lucru se poate afirma despre alte legume de sezon. Concret, iată cîteva exemple: la unitatea nr. 1: în 10 zile s-a a­­dus o singură dată varză şi de două ori morcovi şi pătrunjel. La unitatea nr. 9 (piaţă) tot în 10 zile s-au adus o singură dată ridichi, varză, spanac şi cas­traveţi, iar■ la unitatea 12 (cartier Simeria), o singură dată varză şi de două ori castraveţi şi spanac, în schimb toate unităţile erau bine aprovi­zionate cu ... garoafe. Au fost şi zile în care nu s-a adus nici un fel de marfă . (14 şi 15 mai la­­Continuare în pag. a 3-a) CUMPĂRĂTORII ASTIAPTA LECUI PROASPETE ŞI FRUCTE K­ CAIVTITĂȚI SUFICIENTE 01101 TIMPUL ZIEH­ R În prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pen­tru îndelungată şi rodnică activi­tate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Şte­fan Andrei, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. Inmînind înalta distincţie, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîn­­du-se secretarului general al Partidului Comunist Român, ce­lorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, a spus : ,,Vă mulţumesc din adîncul fiin­ţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, în faţa dum­neavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m­-am născut, să-mi iu­besc pămîntul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg ,.perfect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa in condu­cătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, ţara aceasta a noastră. O faceţi dum­neavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat, s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. Cuvîntul tovarăşului mo­AE cfmEscu­ Aş dori ca în numele conduce­rii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 60 de ani şi al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste Ro­mânia. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără , dar în aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşu­rat o intensă activitate — şi in ilegalitate, cînd a adus o contri­buţie însemnată la lupta revolu­ţionară din România — şi apoi in anii de construcţie socialistă, mai cu seamă în domeniul po­liticii internaţionale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere acti­vităţii pe care tovarăşul Maco­vescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă şi punerea unor noi obligaţii, de viitor, în munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ţinînd sea­ma de politica internaţională a ţării noastre, de multiplele pro­bleme ce se pun pe plan inter­naţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activi­tate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cît mai bune condiţiuni, politica Româ­niei de dezvoltare a relaţiilor in­ternaţionale, de întărire a colabo­rării cu ţările socialiste, cu ţări­le în curs de dezvoltare, cu toa­te statele lumii, pentru realiza­rea politicii generale a ţării noas­tre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid şi de stat că tovarăşul Macovescu va desfăşura şi în viitor o acti­vitate bună în această direcţie, şi doresc încă o dată deplin suc­ces în activitatea sa, viaţă înde­lungată, multă sănătate şi ferici­re. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITA OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania între 26 şi 29 iunie 1973. în agricultură In­ marea majoritate a coope­rativelor agricole de producţie din judeţ, mai ales acolo unde în­­sămînţările s-au făcut la vreme, întreţinerea culturilor se află in­tr-un stadiu avansat. Bunăoară, s-a executat praşila I mecanică la cartofi pe o suprafaţă de 9.009 hectare, iar praşila a II-a pe 2.000 hectare. De asemenea, s-au prăşit mecanic şi manual 3.000 hectare cu sfeclă, respectiv 3.100. In zilele ce urmează se impune mărirea ritmului prăşitului car­tofii­i­ şi sfeclei, în acest scop fiind necesară antrenarea la a­ceastă lucrare a tuturor forţelor umane şi mecanicie de care dis­pun cooperativele. Unele cooperative agricole de producţie cum ar fi Zăbala, Ili­on, Poian etc., mai au încă de însămânţat suprafeţe mari cu culturi furajere. In următoarele cîteva zile trebuie terminată şi însămînţarea culturilor furajere, fiecare zi de întîrziere poate di­minua substanţial recoltele. Timpul favorabil, ca şi starea de vegetaţie permite începerea (Continuare in pag. a 3-a). ploua... Afară ploua. Era şi cam frig. Oamenii vorbeau Şi se minunau de neaua care i-a intîmpinat acum, în miezul lunii mai, la Predeal. Trenul, plecat la 22,42 din Braşov spre Războieni, s-a oprit pentru două minute de odihnă in gară la Sfîntu Gheorghe. Afară ploua. Era şi frig. Miezul nopţii fiind aproape, călătorii se grăbeau spre au­tobuzul care-i aştepta răbda­­ri­. Afară ploua, era şi frig. Călători mulţi. Roţile autobu­zului s-au invîrtit poate de două, trei ori. Şi şoferul a răs­puns unei întrebări, prinind brusc. — Merge la staţiunea Vil­­cele, autobuzul ? — Nu, nu merge la Vilce­­le. Încercaţi la autogara. Poate alt autobuz. Călătorul a coborit in ploa­ie şi-n frig. Mi s-a părut că erau mai mulţi. Ciţiva oa­­meni ai muncii din alte ju­deţe ale ţării care s-au ho­­tărit să-şi petreacă concediul de odihnă in staţiunea Vil­­cele din judeţul nostru. N-am aflat dacă nu autogara au descoperit autobuzul care să-i ducă la Vîlcele. Am ros­tit citeva vorbe încet, pentru mine. Chiar dacă aş fi stri­­gat, nu m-ar fi auzit nimeni. Adică cei care ar fi trebuit să mă audă. Am simţit un gust amar în gură. Mi-am a­­mintit că in urmă cu ciţiva ani, ajunsesem în gara sta­ţiunii Călimăneşti pe la ora două după miezul nopţii. îmi era teamă că zorile mă vor găsi moţăind în sala de aş­teptare. Dar n-a fost aşa. Un om al staţiunii se plimba pe peron, intrebînd in gura ma­re: „Cine-i pentru staţiune ? Bine aţi venit!“, apoi ne-a S. RADU­­ (Continuare in pag. a 3-a) _ \______________________________ s X s I Duminică Festival folcloric la cetatea Ika. — Ajuns la a cincea ediţie, fes- - tivalul folcloric al tineretului ■ ce are loc in fiecare vară la­­ cetatea Ika, s-a desfăşurat du-­­ minică, (din cauza timpului — nefavorabil)­ in cele două că- 3 mine culturale ale comunei ■ Cernat. In timpul programa­ culturală Dialog pe aceeaşi scenă ? Scena Căminului cultural din ■ Sita Buzăului a găzduit du­­b­oinică o reuşită manifestare­­ cultural-artistică ai cărei pro- 3 tagonişti au fost artiştii ama-­­ tori, membri ai formaţiilor­­ de la căminele culturale din­­ Sita Buzăului şi Dobrilău. De gjj un real succes s-au bucurat |j gg ^BlBl■l■l■l■l■l■l■l■l■l■lnl■l■l■l■l■l■l■l■l■l■l■llllv UBIBIHIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIHiBIB’im a CONSTANTIN NIȚU M . (Continuare în pag. a 3-a) D. ANDRAS, coresp 3 ________________________ ■ ‘(Continu­re în pag. a 3-a) gg

Next