Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)

1973-11-01 / nr. 1094

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Un imperativ major în industria constructoare de maşini. CALITATEA întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc reprezintă, după cum se ştie, prima unitate repu­blicană din ramura construcţiilor de maşini din judeţul nostru, fiind o expresie a aplicării con­secvente de către partid a politi­cii de industrializare socialistă a ţării. Debutul într-o ramură „de vîrf“ a economiei naţionale nu reprezintă un scop în sine ci, reclamă, în acelaşi timp, înscrie­rea la nivelul exigenţelor ei. Este vorba, în fond, ca, paralel cu di­versificarea şi modernizarea pro­ducţiei, colectivul acestei unităţi să pună un accent deosebit pe nivelul calitativ al producţiei, socotind acest lucru ca un fapt obişnuit, ca o trăsătură primor­dială a eticii profesionale, ca o obligaţie firească ce decurge din dubla calitate de producător şi de proprietar al mijloacelor de producţie. Vizitele recente de lucru efec­tuate la Tîrgu Mureş, Buzău şi Ploieşti, discuţiile purtate, criti­­cile formulate privind calitatea unor utilaje tehnologice, ca şi scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu primilor secre­tari ai comitetelor judeţene de partid jalonează sarcini şi res­ponsabilităţi sporite şi pentru co­lectivul întreprinderii de şuru­buri din Tîrgu Secuiesc, pe pla­nul îmbu­nătăţirii în continuare a calităţii. Pornind de la acest fapt, recent, redactorii de specia­litate de la ziarele „Cuvîntul nou“ şi „Megyei Tükör“ au întreprins o investigaţie la această unita­te pentru a vedea căile ce sunt vizate pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii produse­lor finite. Redacţiile ziarelor „CUV‰NTUL NOU“ şi „MEGYEI TÜKÖR“ la întreprinderea de şuruburi Tg. Secuiesc ASTĂZI AM PRODUS MAI BINE CA IERI, MÎINE TREBUIE MAI BINE DECIT ASTĂZI ! Este incontestabil faptul că, co­lectivul întreprinderii de şuru­buri a obţinut într-o perioadă de timp relativ scurtă, importan­te succese în ce priveşte calita­tea produselor finite. Avînd ca interlocutor pe tovarăşul ing. Csaba Gyergyai, controlor de ca­litate, notăm cîteva aspecte lega­te de drumul parcurs de unitate în domeniul calităţii produselor în acest an. Aflăm astfel, că va­loarea refuzurilor înregistrate în acest an în trimestrul III, faţă de trimestrul I, a fost mai mică de 4 ori ! Aşadar, se poate vorbi de un adevărat salt calitativ. Consemnăm şi un alt aspect: în buletinul calităţii — luna septem­brie — al Uzinei de autoturis­me Piteşti, întocmit pentru toţi furnizorii unităţii, întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, figurează doar cu un singur re­per la produse, calitativ necores­punzătoare. Defecţiunile semna­late la acest reper s-au dovedit a fi generate în totalitate de de­ficienţele calitative ale semifa­bricatelor prelucrate. Nici din partea întreprinderilor de auto­camioane şi tractoare din Braşov, în cursul trimestrului III a.c., nu s-au înregistrat obiecţiuni de e­­senţă vizînd calitatea produselor întreprinderii de şuruburi. Aşa­dar, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, „ştacheta“ calităţii a înregistrat la această unitate sensibile creş­teri, ilustrate succint prin cele de mai­ sus. Ele au fost posibile ca urmare a acţionării tuturor pîrghiilor ce conjură la creşterea MARTON GAJZAGO, ZOLTÁN NEMES, PREDA NIŢA, HERMAN ROSNER. (Continuare în pag . 3-a) Anchetă realizată de : «MaaHniHHBnHBanHHMHHnanBRauaaHBBiMHBaaHnBHBnBnMMnHi cJmemnahi Este deosebit de greu să defineşti in citeva cuvinte ce înseamnă meseria de forestier, ce înseamnă munca, viaţa a­­cestor oameni care, legali parcă prin jurămînt de codru, muncesc fără preget, departe de familii, uneori zile, chiar săptămîni întregi. Dealtfel, nici nu stă în intenţia noastră ela­borarea unei definiri savante a meseriei, ci numai prezenta­rea cîtorva aspecte ale acti­vităţii de astăzi a forestierilor, acest detaşament eroic al cla­sei noastre muncitoare. Am mai scris, scriem şi vom mai scrie despre ei, nu atît dato­rită spectaculozităţii specifice acestei ocupaţii, cît mai ales determinaţi de incomensura­bila dragoste pentru meserie, pentru muncă, dovedită de cei care valorifică „aurul verde" al pădurilor. Pe coaste de dealuri sau în creierul munţilor, în văi aco­perite de foşnitorul covor al frunzelor moarte, sau pe dru­murile forestiere, oriunde ar sta de vorbă cu oamenii pă­durilor, ei vor încerca întîi şi întîi să-şi facă o comparaţie între ceea ce însemna în trecut munca în pădure şi ceea ce înseamnă acum. — Înainte vreme — ne spunea Gheorghe Dragomir, vechi forestier de prin părţile Intorsurii Buzăului ■— trebuia '"sa T­­~zdravăn de tot ca să Forestierii pofi munci în pădure. Dar şi aceştia cădeau trînti după o zi de muncă. Nu era de ici de colo, să dai cu toporul într-un trunchi de nu-1 puteau cu­prinde trei oameni, sau să tragi o zi întreagă la ferăs­trău p'mă doborât matahala apoi să te opinteşti în tapină de ţi se rupeau şalele şi să urneşti bulucii, grei ca pia­tra. Evident, lucrurile s-au schimbat, s-au schimbat mult în bine. Ne-o spune­a Vasile Petrescu, şef de briga­dă în parchetul Kosa. — In toate exploatările fo­restiere d­in judeţul Covasna se desfăşoară de multă vre­me o amplă acţiune de mo­dernizare a producţiei, de in­troducere a unor tehnologi noi, care au şi vor avea doua efecte principale deosebit de importante : in primul rînd in­locuirea cvasi-totală a muncii fizice cu munca mecanizată, iar in al doilea rînd, posibilităţi infinit mai mari de valorifica­re superioară a masei lemnoa­se. Liniştea de veacuri a mantiei de aur a munţilor, pădurea, es­te violent spartă astăzi de du­duitul motoarelor, de­­ vaietul ferăstraielor mecanice. T­rac- O.­RADEANU (e­o­tinuare în pag. a 3-a) Vizitam deunăzi Complexul zootehnic de la Cîmpul Frumos. La un moment dat ne-a atras a­­tenţia o discuţie înfiripată între unul din şefii de fermă şi un a­mulgător , întîrziat : „Cînd ne-om mai pune şi noi pe picioare com­plexul şi-om amenaja drumurile de acces, şi-om pune la punct filtrul sanitar, n-o să vă mai fa­ceţi de cap şi nici n-o să mai ve­niţi la serviciu cînd vă pofteşte inima, pentru că n-are să vă mai convină, ceasul electronic pe ca­re-l vom fixa la intrare va înre­gistra cu exactitate ora .. Vorba , cu ceasul electronic n-am prea luat-o în serios la în­ceput.. Stînd­­însă de vorbă chiar cu unii factori din conducerea complexului am înţeles că pen­tru ei povestea cu ceasul e o treabă mult mai serioasă decit s-ar părea. ' — Din cauza întârziaţilor, se scuză medicul veterinar Vaier Stoica, locţiitor al secretarului comitetului de partid pe com­plex, pierdem anual poate chiar un milion lei venit. Pentru că în zootehnie nu poţi lucra cu jumă­tăţi de măsură­ . — Dar asta ţine de disciplina muncii. — Tocmai de aceea ne-am de­cis să introducem un ceas elec­tronic să respecte toţi şi în a­­ceeaşi măsură orele de program. Desigur o asemenea optică poate fi privită cu multe semne de întrebare, în fond de ce să fie nevoie de un ceas electronic care să­-i facă pe oameni mai disciplinaţi, de ce întărirea disci­plinei în muncă să nu constituie o sarcină aşa cum e şi firesc a organizaţiei de partid ? . — Poate nu ştiţi că în zooteh­nie lucrăm cu oameni prove­niţi din medii diferite cu nivel politic şi de cultură diferit, se scuză din nou locţiitorul secre­tarului de partid. E oare acesta un argument ? Ce-a făcut insă organizaţia de partid în lumina Hotărîrilor Plenarei din 3—5 noiembrie 1971, pentru ridicarea nivelului de conştiinţă a oamenilor, cum s-au preocupat comuniştii de forma­rea­ la oameni a unor deprinderi de muncă bazate pe principiile eticii şi echităţii socialiste n-am mai putut afla, cu toate insisten­ţele noastre. Scriptic apar în evi­denţă şase organizaţii de partid, o forţă, care ar putea pune în mişcare energii. Dacă şi-ar face din plin datoria, la ora actuală n-ar mai fi nevoie să se găsească ca „antidot“ pentru întîrziaţi pu­nerea în funcţiune a ceasului e­­lectronic.­­ Cîţi întîrziaţi au fost puşi în discuţia colectivului din ca­drul fermei nr. 2 unde se consta­tă cele mai frecvente acte de in­disciplină ? * — Nici unul pentru că unii dintre ei sunt şi membri de par­tid (! !). Prin urmare, în loc ca organi­zaţia de partid­ să ia poziţie fer­mă împotriva neajunsurilor,­­ a manifestat îngăduinţă faţă de lipsuri. A permis mulgătoarelor să vină mai tîrziu şi să plece mai devreme, lăsînd în loc pe so­ţii lor care nu erau familiarizaţi cu specificul muncii respective, sau chiar dacă lucrau în locul lor, n-o făceau cu răbdarea şi tenaci­tatea caracteristică mulgătorului de profesie Aşa s-a ajuns ca în cadrul acestei ferme să scadă randamentul muncii în măsura în care indisciplina, s-a resimţit cu diverse prilejuri. Oarecare re­zultate în întărirea disciplinei a obţinut organizaţia de partid din cadrul fermei nr. 3 , după ce s-a ivit cazul lui Ignat Vari, care din comoditate şi lipsă de răs­pundere, folosind un sac de con­centrate în loc de rumeguş pen­tru absorbţia reziduurilor din grajduri, a adus pagube fermei.­­Asemenea fapte, in aparentă mărunte, şi-au făcut loc în repe­tate rînduri în cadrul celor şase ferme zootehnice ale complexu­lui,­dar ele au fost lăsate să se A. LEDANA (Continuare în pag. a 3-a) De ce să fie nevoie de un ceas electronic pentru a asigura disciplina în muncă ? @ V E9 Prófétán din toate fárite, uniti­­v 15 f Inovaţiile în sprijinul producţiei In cursul lunii, septembrie, la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, s-a desfăşurat Luna inovaţii­­lor, prilej de afirmare a miş­cării de inovaţii. Numai, lucrarea „Reţele şi amenajări exterioare în zo­na industrială a oraşului Tîr­gu Secuiesc“ — autor Szabó Tibor, tehnician la şantierul II, prin soluţiile pe care le propune, contribuie la econo­misirea sumei de peste 85.300 lei faţă de prevederile devi­zului. N.P. Anul VI, Nr. 1094 J­OI, 1 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani In pagina a 2-a TINERET, TINERETE - ginduri si fapte Șeful de echipă Nagy Dezső, asamblînd o mașină conce­pută prin autoutilaje la în­treprinderea de şuruburi Tîr­gu Secuiesc. ÎN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Există în­să însemnate rezerve nevalorificate Judeţul nostru dispune de con­diţii deosebit de favorabile pen­tru creşterea oilor, precum şi de o bogată tradiţie. Creşterea ovi­nelor — una dintre ramurile principale ale producţiei anima­le este o resursă inepuizabilă de materii prime— lină, piei, car­ne, lapte *— pentru industria u­­şoară şi alimentară. Sarcinile stabilite de conduce­rea de partid şi de stat şi Pro­gramul naţional privind dezvol­tarea zootehniei şi creşterii pro­ducţiei animaliere pun în faţa lucrătorilor din sectorul de creş­tere a ovinelor două mari obiec­tive şi anume : — sporirea rapidă a cantităţii de lină şi asigurarea din produc­ţia internă a necesarului pentru industria textilă ; — creşterea cantitativă şi îm­bunătăţirea calitativă a produc­ţiei de carne, în cadrul şedinţei de lucru cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid şi directorii direcţiilor agricole judeţene, ţinu­tă sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Mangalia Nord în ziua de 17 august a.c., s-a subliniat necesitatea luării u­­nor măsuri eficiente pentru a­­meliorarea raselor de oi, spori­rea producţiei de lină şi realiza-Numai cu tradiţia nu se pot mări efectivele de oi­rea necesarului de piei pentru prelucrare. Cu toate că Trustul judeţean de I.A.S. a obţinut în acest an rezultate bune, creşterea ovinelor aducîndu-şi un aport deosebit la îmbunătăţirea situaţiei financia­re, pină în prezent nu s-au luat măsurile cuvenite pentru mărirea efectivelor, pentru ameliorarea raselor de oi. • Trustul judeţean de I.A.S. dis­pune şi acum de un efectiv ma­re Astfel, de pildă, I.A.S. Ozun are un efectiv de 2.631 ovine faţă de 2.429 cît a fost planificat, iar ferma din Zăbala de 2.725 din care 1.938 d­e mame, cu aproape 400 peste cît a fost prevăzut. Şi producţia de lină a fost relativ bună. La ferma din Zăbala s-au obţinut în medie pe cap de ovi­nă 3,3 kg lină. Totuşi, rezultatele ar fi fost mult mai bune dacă s-ar fi înlă­turat unele neajunsuri care au in­fluenţat, în mod negativ, creşte­rea efectivelor, sporirea produc­ţiei de lină şi carne. Este vorba în special de numărul mic al fătărilor, aceasta datorîndu-se neefectuării unei selecţii rigu-­ roase a efectivului de oi-mamă. De asemenea, a lipsit din partea specialiştilor un­ control amă­nunţit al întregului efectiv cu o­­cazia tunsului cînd sunt create toate posibilităţile pentru o se­lecţie corespunzătoare. In perioada de iarnă, s-a în­registrat un grad ridicat de mor-­ talitate, cu toate că s-au asigu­rat condiţii normale de cazare. La aceasta a contribuit o fura­jare necorespunzătoare, precum şi descoperirea tardivă a animale­lor cu unele afecţiuni. Trebuie a­­mintit că s-a sacrificat din­­ ne­cesitate un număr destul de ma­re de oi, mai ales din cauza ne­­supravegherii efectivelor în pe­rioada de tăiare. La fermele D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a) S.R.L. Zăbrătău , circularistul Emilian Enc, superior la gaterull de 32, prelucrînd material Foto : A. BARTH­A Vizita tovarăşului DN GHEORGHE MAURER in Iran Primirea la sahinsahul Iranului TEHERAN, — Trimisul spe­cial Agerpres, Mircea Ionescu, transmite : Maiestatea Sa Impe­rială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, sahinsahul Iranului, a primit la 30 octombrie, la Pala­tul Niavaran, pe preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire a luat parte pri­mul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveyda. Premierul român a transmis, din partea preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, un cald salut şahinşahului Arya­mehr, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporu­lui iranian. Mulţumind, şahin­şahul Aryamehr a adresat, la rîndul său, un cordial salut pre­şedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cordiale u­­rări de fericire şi noi succese în activitatea ce o desfăşoară pen­tru binele poporului român. TEHERAN 31 — Trimisul spe­cial Agerpres, Mircea Ionescu, transmite : Preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu persoanele oficiale române, care îl însoţesc, a vizitat, miercuri monumentul Shahyad Aryamehr, între şahinşahul Iranului şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri al României a avut loc o convorbire, în cadrul căreia a fost exprimată satisfacţia comu­nă pentru colaborarea mereu as­cendentă dintre România şi Iran şi au fost discutate proble­me ale promovării în continuare a relaţiilor bilaterale. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte actuale ale vieţii inter­naţionale. După întrevedere, Maiestatea Sa Imperială Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a reţinut la dejun pe preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer. La dejun au luat parte per­soanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Miniştri al României, precum şi în alte oficialităţi iraniene. întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, în spiritul bunelor relaţii existente între cele două ţări. înălţat în 1971, cu prilejul a­­niversării a 2 500 de ani de la întemeierea statului iranian, mo­numentul este o construcţie im­punătoare, modernă, care păstrea­ză elemente tradiţionale ale ar­hitecturii persane. El adăposteşte (Continuare în pap a 4-a) Festivitatea înmînării unor distincţii Ieri, la Casa de cultură oră­şenească din Tîrgu Secuiesc, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea primei for­maţii civile de pompieri din oraş, a avut loc, în prezenţa unor membri ai Biroului Co­mitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean al delegaţilor Comandamentului pompierilor militari, festivita­tea înmînării unor ordine şi medalii pentru merite deose­bite şi activitate îndelungată în­­ domeniul pazei contra in­cendiilor, unor membri ai formaţiilor civile de pompieri şi formaţiei de pază contra in­cendiilor din Tîrgu Secuiesc. Tovarăşul Nagy Ferdinand, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, a înmînat for­maţiei civile de pompieri vo­luntari din Tîrgu Secuiesc „Ordinul Muncii“ clasa I. Cu acelaşi prilej au fost dis­tinşi: Szász Daniel (veteran al formaţiei) cu „Ordinul Mun­cii“ clasa a IlI-a, Szigeti Ist­ván — „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, Apró András — „Me­dalia Muncii“ — (toţi din for­maţia civilă de pompieri din Tîrgu Secuiesc), Molnár Iosif (şeful formaţiei P.C.I. din Chichiş) — „Medalia Tu­dor Vladimirescu“, clasa X, Toth György (veteran al for­maţiei P.C.I. din Ilieni) — „Me­­dalia pentru paza contra incen­diilor“ şi Aurel­­Mitrofan (şeful formaţiei P.C.I. din Zăbrătău) — Medalia „Pentru paza con­tra incendiilor“. Doi ani de la Plenara al din 3—5 noie Realizarea politicii partidului­­* expresie grăitoare a creşterii nivelului de conştiinţa politică a maselor Programul P.C.R. pentru îmbu­nătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cu­noaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţii­lor din societatea noastră pe ba­za principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, şi-a do­vedit în practica vieţii adînca sa viabilitate. Comuniştii, toţi oamenii muncii, participînd la transpunerea în fapt a coordona­telor acestui program, şi-au ex­primat încă o dată profundul lor spirit de unitate şi ataşament fa­ţă de partid. Cincinalul cu 185 de zile mai devreme, mobiliza­toarea lozincă sub care se desfă­şoară şi în prezent Întrecerea so­cialistă, prinde de la o zi la al­ta, din ce în ce mai mult, contur faptic. Tot mai numeroase sunt colectivele care raportează reali­zarea sarcinilor asumate pentru primii trei ani ai cincinalului. în tot acest tim­p, În adevăr a ie­şit cu pregnanţă în evidenţă : mersul mereu ascendent al con­strucţiei socialiste este organic legat de activitatea politico-edu­­cativă, mai exact spus de roade­le acestei activităţi. Pentru că, aşa cum în repetate rînduri s-a subliniat, socialismul este de ne­conceput fără participarea con­ştientă a maselor la rezolvarea problemelor implicate de făuri­rea sa. Documentele Plenarei din­ 3—5 noiembrie 1971 au avut darul de a concentra atenţia întregului nostru front ideologic spre o di­recţie unică : făurirea conştiin­ţei înaintate, comuniste a celor ce traduc în graiul faptelor progra­mele de acţiune preconizate de partid. Convergenţa acţiunilor întreprinse de toţi factorii cu caracter educaţional din societa­tea noastră a dus la eliminarea unor paralelisme, la găsirea celor mai bune forme de înrâurire a conştiinţei maselor. Ţelul prin­cipal al politicii partidului nos­tru — creşterea necontenită a ni­velului de trai material şi spiri­tual al oamenilor — şi-a aflat prin programul de educare tra­sat de partid, transpus în viaţă de întregul nostru popor, o fi­rească şi necesară împlinire. In vastul şi complexul pro­gram elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, un important accent a fost pus pe utilizarea tuturor pîrghiilor cu valoare educativă. Şi între a­­cestea un rol deosebit a fost a­­cordat lărgirii continue a demo­craţiei noastre socialiste. Masele au fost chemate la acţiune con­cretă, au fost antrenate intr-un larg proces de autoconştientizare. Atragerea oamenilor la rezolva­rea problemelor social-economice a făcut să crească continuu nive­lul responsabilităţii acestora. Ho­­tărîrile adoptate, rod al gîndirii colective au dobîndit astfel din ce în ce mai mult garanţia rea­lizării. Nenumărate au fost prilejuri­le cînd în coloanele ziarului nos­tru am menţionat fapte de mun­că, succese izvorî­te din efortul creator al oamenilor muncii che­maţi la gîndire, la acţiune con­cretă. Ca o concretizare a celor a­­mintite mai sus, consemnăm as­tăzi o parte din realizările obţi-P. IOAN (Continuare în pag . 3-a)

Next