Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)

1983-09-15 / nr. 3620

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVI, Nr. 3620, JOI, 15 SEPTEMBRIE, 1983 4 PAGINI, 50 BANI Vizita de lucru a tovarăşului -N­­icolae Ceauşescu in judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, mier­curi, vizita de lucru în­­ ju­deţul Cluj, Cluj-Napoca. Inc­ă din pri­mele ore ale dimineţii, oraşul de pe Someş a cunoscut frea­mătul specific marilor eveni­mente — mii de cetăţeni au­­ flancat bulevardele şi străzile oraşului. Ei purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceau­şe­scu, drapele roşii şi tri­colore, pancarte cu urări la adresa partidului şi a secre­tarului său general flori, ale acestei bogate toamne, încă­ o dată locuitorii municipiului — români şi maghiari­­— au ţinut să-şi exprime profunde­le sentimente de dragoste şi preţuire faţă de secretarul ge­neral al partidului, revolu­ţionarul neobosit din a cărui neobosită activitate sunt lega­te şi izbînzile clujenilor, în­tregului nostru popor, anga­jaţi ferm pe calea zidirii u­­nei noi şi luminoase vieţi so­cialiste şi comuniste. •Plecînd de la reşedinţa ce le-a fost rezervată în muni­cipiul Cluj-Napoca spre pri­mele obiective ale vizitei, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi pe întregul tra­seu cu sentimente de aleasă stimă, cu multă dragoste de zeci de mii de clujeni. S-a scand­at îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi po­porul !“, „Ceauşescu — Pace!“, cei prezenţi exprimînd şi în acest mod deplina aprobare faţă de înţeleaptă politică in­ternă şi externă a partidului şi statului nostru. Vizita de lucru în munici­piul Cluj-Napoca a început la cea mai importantă unitate industrială a judeţului — Combinatul de utilaj greu. Realizar­ea "acestui obiectiv economic este strîns legată — asemenea at­tor întreprinderi — de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, el­­ fiind construit la iniţiativa şi cu sprijinul direct, permanent, a! secretarului general al parti­dului. Acum şapte ani, în 197­3, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a turnat prima cu­pă de beton, inaugurând lu­crările de execuţie a marelui combinat. Iată temeiurile profunde pentru care cei ce lucrează in această modernă unitate i-au întîmpinat, cu bucurie în sa­(Continuare in pag a 4-a) Zilele frumoase ale acestui septembrie sunt folosite de către oamenii muncii din unităţile agricole din judeţul nostru pentru executarea la­­ timp şi de bună calitate a lucrărilor campaniei de toam­nă. Recoltatul cartofilor cămine şi in această săptămînă lu­crarea care, împreună cu e­­fectuarea arăturilor pentru în­­săminţările de toamnă, deţi­ne „capul de afiş“ al priori­tăţilor înscrise pe agenda mo­mentului actual al campaniei. Pînă în seara zilei de marţi, 13 septembrie, cartofii fusese­ră adunaţi de pe 6.900 hec­tare din cele peste 10.200 a­­flate în cultură, adică de pe circa 69 la sută din suprafaţa respectivă. Dacă raportăm rea­­lizările din perioada in care ne aflăm, la cele obţinute în aceleaşi perioade ale anilor trecuţi, rezulta ca în acest an există un avans substanţial, care, fără îndoială, se dato­­reşte în general bunei organi­zări a activităţii, utilizării cu eficienţă sporită a forţelor u­mane­­şi mecanice, a timpul­uu bun­ de lucru. De asemenea, trebuie evidenţiat faptul că îrn Ultimele zile, printr -o mai bună folosire a mijloacelor de transport şi o mai chibzui­tă corelare a ritmului trans­portului cu cel al recoltatului, s-a reuşit reducerea cu circa PENTRU BUNA DESFĂŞURARE A CAMPANIEI DE RECOLTARE A CARTOFILOR Ritmul importului şi livrărilor—mai corelat cu cel al recoltatului Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republică Socialiste România, in judeţul Cluj si al deschiderii anului de invăţămînt 198,din 198­1, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct in jurul orei 11:00. Un nou an şcolar — o nouă treaptă in ridicarea calităţii invăţămintului estăşnean De azi, conform tradiţiei, şcoala românească o porneşte din nou la drum în deschide­rea unui număr infinit de porţi spre cunoaşterea tainelor naturii şi a legilor obiective ale dezvoltării societăţii ca atribute indispensabile ale formării tinerei generaţii în spiritul unei personalităţi con­forme epocii contemporane. Totodată, noul an de învăţă­mânt porneşte într-o nouă eta­pă de ridicare a calităţii în­­văţământului cu cele două componente ale sale — in­strucţia şi educaţia. Anul şcolar 1983—1984 înce­pe sub auspiciile unor sarcini de cea mai mare însemnătate puse în faţa cadrelor didac­tice şi a elevilor de­ Conferin­ţa Naţională a partidului, de orientările formulate de secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru pe pro­blemele muncii organizatorice şi politico-educative. „O a­­tenţie deosebită trebuie să a­­cordăm formării tinerei gene­raţii pentru muncă, pentru luptă, educării ei în spirit re­voluţionar. In această privinţă trebuie să se acorde o atenţie mai mare, în toate formele de invăţămînt — începând din grădiniţă pînă la cursurile postuniversitare — formării şi educării patriotice, revolu­ţionare a tineretului, a tutu­ror cetăţenilor patriei­ noastre“. In acest spirit, în faţa şco­lii se află sarcini de cea mai mare complexitate cărora atît corpul profesoral, cît și tine­retul studios din judeţul nos­tru trebuie să le răspundă cu cea mai mare responsabili­tate. (Continuare In pag. 2—3) „Şi să aveţi grijă, dragii mamei, să vă purtaţi frumos ca sunteţi băieţi mari“ Icolo: TARANEK JÁNOS NOI CANTINE PENTRU MUNCITORII FORESTIERI In cadrul preocupărilor pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă a lucrătorilor de­­la întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport din Tîrgu Secuiesc au fost obţinute importante realizări, îndeosebi în ceea ce priveşte baza materială şi asigurarea posibilităţilor ca mun­citorii să servească masa la­­cantinele unităţi . După cum ne-a declarat tovarăşul Makó Árpád, preşedintele comite­tului sindicatului de la I.R.E.T., după înfiinţarea, la începu­tul acestui an, a Unităţii de cantină şi gospodărie anexă­­care are un efectiv de 500 porci şi 300 oi .­ eforturile au fost îndreptate pentru îmbunătăţirea bazei materiale în fie­care centru forestier. Astfel, la sfirşinul­­lunii august, pe platforma industrială din oraşul Covasna,­pentru lucrătorii de la sectorul de exploatare şi cel de industrializare, a fost dată în folosinţă o cantină diu 75 de locuri la mese, pe o serie. Tot aici se află in stadiul de finalizare un adăpost cu o capacitate de 100 de locuri pentru porci. Pentru centrul­ Comandau se află in curs de amenaja­re şi va fi dată in folosinţă la sfirşitul lunii septembrie, la parterul noului bloc de locuinţe o cantină care va asigura posibilitatea servirii mesei a 120 de oameni pe serie. (N.P.) 4.000 de tone a stocului de cartofi existent în cîmp,* stoc care la data menţionată era de 23.600 tone. Aceasta nu în­seamnă însă că in­activitatea de recoltare, transport şi livra­re a cartofilor nu se mai mani­festă încă o serie de deficien­ţe, nu există loc pentru mai bine. Este, de altfel, şi conclu­zia desprinsă in urma raidu­lui întreprins în cursul zilei de marţi, 13 septembrie, prin cîteva unităţi agricole şi baze de preluare din cadrul C.U. A.S.C. Tîrgu Secuiesc şi Sin­­zieni. O parte din aspectele întâlnite în acest raid vi le prezentăm în continuare, ur­ A. GOLCII (Continuare in pag. 2—3) BIBLIOTECA JUDETEWW-Wm I _SF. gheorghe-Tolef on 1 P-^ 09------J SA STAI SI SA TOT CUGETI !... De fapt, Rîpă Didoi şi Mir­­cea Andronic nu stăteau, nu erau, adică, inactivi. Ei lucrau şi lucrau cu destul folos, în­deosebi noaptea, ceea ce nu înseamnă deloc că ar fi mun­cit cumva în­­ trei schimburi. Băieţii ăştia de 25 şi,­­respec­tiv, 26 de ani aveau meserii frumoase — strungar, unul, lăcătuş mecanic celălalt —, dar la activul lor erau mai multe zilele de închisoare de­cit cele lucrate in vreo între­prindere. Braşovenii se cam speriase­ră, anii trecuţi, de „gaşca“ spărgătorilor de autoturisme DUMITRI MANOLAI TIES­TI (Continuare In pag 2—3)

Next