Cuvîntul Nou, iunie 1989 (Anul 22, nr. 5389-5414)
1989-06-23 / nr. 5408
Proletari din toate tarile, am fi vâ /' Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţean Anul XXII Nr. 5408 Vineri 23 iunie 1989 4 pagini, 50 bani în spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Minerii Baraoltului au îndeplinit planul semestrial la lignit Colectivul de muncă de la întreprinderea minieră Căpeni din Baraolt şi-a onorat în devans sarcinile planului fizic pe semestrul I al anului. Rezultatul este rodul acţiunilor desfăşurate de acest harnic colectiv în direcţia materializării măsurilor menite să asigure sporirea contribuţiei acestui colectiv la creşterea bazei de materii prime energetice a ţării. Avansul de timp cîştigat va permite colectivului să consemneze, în bilanţul realizărilor primei jumătăţi a anului, un spor de lignit de mai bine de 27.000 tone, în condiţiile în care productivitatea muncii a înregistrat o creştere cu aproape 8 la sută peste prevederile de plan, iar ■consumurile specifice de combustibili şi energie electrică au fost substanţial diminuate, suplimentare de lignit later subteran, printre care mina De remarcat faptul că prin mocentralele din Borzeşti, Iaşi Baraolt, condusă de subingiurmărirea unei mai bune deşi Suceava, nelul Gheorghe Gherlan, mica rulări a transportului cărbu. O contribuţie de substanţă Rodoş condusă de inginerul nelui către marii consumatori la acest bogat bilanţ al colec- Albert Dénes şi mina Racoş energetici din ţară s-a asigu- tivului I.M- Căpeni din Bara- Puţ condusă de inginerul Ion rar livrarea unor cantităţi ori au avut-o sectoarele din Hălăciucă, (M P.) ss H Întreaga activitate economică a calităţii şi eficienţei A mai rămas puţin pînă la încheierea primului semestru al anului, perioadă care concentrează în datele sale de plan, pe de o parte sarcini de producţie de importanţă covârşitoare, iar pe de altă parte necesitatea suplimentării eforturior pentru recuperarea unor restanţe înregistrate în primele cinci luni ale anului. Consemnăm cu satisfacţie faptul că o serie de colective au raportat deja îndeplinirea sarcinilor de plan afrente primului semestru al anului, atît la producţia marfă, cît şi la export, producţia fizică etc. în acelaşi timp, alte unităţi reuşesc performanţe în domeniul sporirii producţiei fizice în condiţiile reducerii consumurilor specifice. Minerii Baraoltului sporesc cantităţile de cărbune extras suplimentar , apropiindu-se de încheierea cu un bilanţ bogat a primului semestru, colectivul de la I.F.E.T. a depăşit nivelul programat al producţiei fizice, ca şi al celei destinate exportului, cel al întreprinderii Mecanice Tîrgu Secuiesc atestă, la rîndul lui, înalta responsabilitate cu care şi-a evaluat şi onorat obligaţiile ce-i revin faţă de partenerii externi, reuşind să asigure livrarea în devans a unor importante cantităţi de produse. Toate acestea confirmă că există un efort mai bine de sub semnul zat, mai susţinut în majoritatea colectivelor din economia judeţului pentru îndeplinirea integrală a planului, pentru depăşirea unor greutăţi îndeosebi în privinţa imprimării unui ritm corespunzător activităţii de cooperare şi de aprovizionare tehnico-materială. Nu putem asocia tuturor colectivelor asemenea succese notabile, având în vedere că la unele unităţi, precum I.M.A.S.A. întreprinderea de piese pentru tractoare, I.A.M.E., întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, bilanţul pe cinci luni prezenta unele restanţe, tocmai pentru că ritmul de realizare a producţiei este inegal pe schimburi, zile şi decade, persistă unele abateri de la disciplina muncii, nu se asigură peste tot aceeaşi pronunţată dinamică în introducerea progresului tehnic. In judeţ, în toate unităţile economice, oamenii muncii dispun de programe clare, concrete de acţiune, ancorate ferm în realitatea specifică domeniului lor, fiind necesar ca prin măsuri organizatorice şi tehnice să fie amplificate eforturile pentru ca pretutindeni capacităţile de producţie să fie integral folosite, pentru ca producţia fizică să fie realizată la nivelul planului şi în condiţii de maximă eficienţă — astfel ca din semestrul II nici un produs să nu mai fie cu pierderi —, pentru a imprima o mai pronunţată dinamică progresului nostru economic şi social. ÎN ULTIMA DECADĂ A PRIMULUI SEMESTRU DIN ACEST AN IN ZOOTEHNIE, La taberele de vară - activitate bine organizată, eficientă (I) Se poate afirma, fără riscul de a greşi, că în prezent întreaga activitate din zootehnie se desfăşoară pe păşuni, unde este concentrat un număr mare de animale. Este suficient să amintim că numai pentru vaci au fost organizate 142 tabere de vară, la care se mai adaugă încă 84 pentru vitele, care au un efectiv de peste 24.000 de animale. Practic, în această perioadă de vară se hotărăsc nivelul producţiei de lapte, natalitatea , motiv pentru care ne-am propus să urmărim îndeaproape modul în care este organizată munca pe păşuni, prezenţa specialiştilor la taberele de vară, condiţiile de muncă şi viaţă ale îngrijitorilor, modul în care se respectă programul de muls, în general toate aspectele legate de activitatea desfăşurată pe păşuni. Cu ocazia unui control efectuat la 9 iunie 1987, pe păşunea de la Cătruşa a Cooperativei agricole de producţie din Tîrgu Secuiesc, conducerea unităţii a fost aspru criticată pentru faptul că păşunea nu era amenajată, din care cauză nu se putea practica un păşunat raţional. De asemenea, tot cu acest prilej au fost stabilite o serie de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea substanţială a activităţii. Foarte receptivă, ambiţioasă şi mai ales eficientă, conducerea unităţii (preşedinte Kojan Carol) a acţionat pe un front larg, astfel că, în prezent, ferma de vaci a C.A.P. Tîrgu Secuiesc a primit statutul de fermă de elită. în ziua de 21 iunie a c, am însoţit, din nou, o echipă de control care s-a deplasat pe această păşune, prilej cu care s-a constatat că ferma de vaci a C.A.P. Tîrgu Secuiesc a meritat să fie declarată fermă de elită. Animalele se află într-o bună stare de îngrijire, păşunea a fost curăţită, fertilizată şi tarlalizată. Ticlitul se face corespunzător, coşarele fiind schimbate la timp. Nu este lipsit de interes să ară- D. TO.MA (Continuare in pag. a 3-a) — I BIBLIOTECA .166b. - Cale liberă pe o nouă cale ferată întreprinderea de legume şi fructe din Tîrgu Secuiesc se află într-o continuă dezvoltare şi modernizare, conservele realizate aici devenind din ce în ce mai cunoscute şi mai apreciate. Iar din continua campanie de îmbunătăţire a activităţii de aici reţinem faptul semnificativ, că, recent, la depozitul de legume şi fructe a fost dată în folosinţă o nouă cale ferată uzinală. Tovarăşul inginer Gheor ______________ ghe Chiriac, reprezentantul constructorului (Antrepriza construcţii montaj a Regionalei C.F. Braşov — “ Brigada Complexă nr. 1) ne spune: „Deşi unitatea noastră este specializată în lucrări feroviare de mare amploare, nu aş putea spune că această lucrare, numită oficial „racord c.I. I.C.S.L.F. Tîrgu Secuiesc“, a fost dintre cele mai uşoare, spaţiile înguste de lucru, soluţiile tehnologice adoptate necesitînd eforturi suplimentare, însă ne bucură că am reuşit şi de această dată să ne onorăm angajamentele asumate, predînd beneficiarului această lucrare cu două luni mai devreme.“ Eforturile constructorilor nu au fost mici. Din zori şi pină în seară, pe vânt şi pe ploaie, confruntîndu-se cu destule dificultăţi (desprinse din gama acelora care fac cîteodată viaţa de şantierist de-a dreptul infernală) muncitorii Antreprizei şi-au făcut datoria aşa cum au ştiut să şi-o facă întotdeauna: cu conştiinciozitate, seriozitate şi, mai ales, de bună calitate." „Racordul — ne spune tovarăşul Răduly Alexandru, şef de echipă — are o lungime de 48 de metri. Distanţa poate părea mică, dar trebuie să ţinem seama că pe această distanţă au intrat sute şi sute de metri cubi de terasamente. Şi munca nu este uşoară la infrastructura căii ferate. De aceea aş dori să îi menţionez _____________ pe muncitorii Santa Francisc, Szász Ştefan, Caşa Gheorghe, Simon Imre, pe excavatoristul ______________ Virgil Banimulţi, pe buldozeristul Hideg Dezideriu şi pe şoferii Ion Pop, Gheorghe Grigoraş.“ Maistrul Tibor Dobriţa, conducătorul punctului de lucru, completează . ..Nu este prima lucrare pe care o avem pe meleagurilo veşnene şi dorim ca şi de această dată să onorăm numele întreprinderii de care aparţinem. Alături de modernizarea staţiei Bodoc, de racordul feroviar pentru Valea Crişului sau de linia ferată uzinală I.L.P.P., această lucrare de la Tîrgu Secuiesc se adaugă zestrei judeţului Covasna. Ne mîndrim că la îmbogăţirea acestei zestre contribuim şi noi, muncitorii feroviari din construcţii, că şi datorită nouă, aici, la Tîrgu Secuiesc se poate da acum cale liberă legumelor și fructelor pe o noua. . cale ferată Cornelius POPA Carnet de ^reporters ŞCOALA ŞI VIAŢA (în pag. a 3-a) O viaţă închinată \ ! Nicolae Burlacu a implinit de curind 80 de ani ! Ocazie cu care, graţie tine, ( inimoase iniţiative a Cor.- ) t siliului popular al comunei / Sita Buzăului, de unde este şi sărbătoritul, i-a fost o- 1ferit un coş cu... 81 de* i garoafe ! Nea Burlacu toc- ( ' mai trehăluia prin curte i 'mai trebăluia prin 1 cind am venit. Un pic a- } \ dus de spate, dar viguros \ 1 și plin de vitalitate („pînă ( } amil ăsta nu prea am căi- I | cat pe la doctori, acum m-a ) ( apucat aşa, aici, la șale“. ( / Muncește de peste 60 de: 1 1 ani, de atunci de cind , ( plecând de acasă, a intrat \ 1 ca ucenic intr-un magazin ( din Brăila. A muncit pe i rupte, cu seriozitate. A fă- Jă cut armata, s-a întors a- 1 (casă, cotinuînd să muncras- * (că. Au urmat războiul și e I toate greutățile pe'care le-a ( ( avut de îndurat. ^ 1 A revenit la Sita să fie » / mai aproape de ai săi. Și ' J a muncit pînă cind a ieşit 1 (la pensie. împreună cu so- ( iţia şi-a rostuit o gospodă . ) rie. Sunt de peste 50 de 1 i ani împreună. După cîte ( (îmi spuneau, grija lor de ( ! căpătîi este și acum munca pămîntului, în gospodărie, pentru ca toate să fie ( (rânduite după rostul lor. El Nicolae Burlacu îmi arată } ^ plin de mîndrie cîteva din- j (Continuare la pag ■ 2-a) | muncii ( Radu DOBRE (