Cuvântul, noiembrie 1924 (Anul 1, nr. 1-22)
1924-11-06 / nr. 1
JrA.v +' I ■.ţ-j." Corpurile Legiuitoare CAN ERA Aspecte Şedinţă liniştită "dediscuţie le Mesaj. Nici chiar d. dr. Lupu nu poate tulbura siesta domnilor reprezentanţi ai naţiunei, deşi pentru a smulge o clipă de atenţie şi un grăunte de credit s’a înarmat cu fotografii menite să accentueze o elocinţă îndoelnică, spre a dovedi un abuz cu torței executive. Camera potolită ca o blândă turmă de oi ascultă absentă. Undeputat Sufleru de Cetatea-Albă, face o lungă comunicare asupra tainicelor întâmplări de la Orfelinatul din Șerban.Vodă unde un oarecare amator de minore «Clonaru», în calitate de şef aldirectoarei, a găsit în minorele orfane o pradă fără apărare pentru elanurile sale erotice. Cuvintele deputatului cad ca picături de plictiseală pe absenţa Camerii. Orfanii, morţii din război sunt doar arii cu tremolo retoric pentru discursurile ocazionale la serbările cu steguleţe tricolore. O mică lovitură de teatru. Generalul Văitoianu, figură uscăţivă de «Uvrier russe» şi cu mişcări îndoelnice de dihor, anunţă instituirea unei comisii de anchetă spre a lămuri marea, taină a telearamei «internaţionalei verzi» cu centrala la Moscova, trimisă d.lui dr. N. Lupu. Ţărăniştii stau întinşi peste pupitre făcând mâna cornet în jurul urechii spre a auzi mai bine ; au ceva din ţinuta celor care aşteaptă verdictul juraţilor. I Osteneală de prisos. Dacă te bucură prietenia cu Rădici şi visezi o legătură cu el, atunci de ce te-ar supăra o telegramă venită dela centrala internaţionalei verzi de la Moscova din care Rădici face parte. Aict Oscilaţia intre dorinţa unei copioase guvernări burgheze şi chemările pasionale ale repoluţiei, interna poveste a «măgarului lui Buridan»1 1 dr. N. Lupu cere să asiste şi cu cuvânt, ca parte interesată la an, sătultă de ministru spre astaticitatea telegramei verzi. Banu se strecoară cu abile con. icrobat. Nimeni nu s'a putut linistru a aprobat sau nu, ■rdinea da zi. D. Orbanu de aţipi. La tribună une beţe, fine a lecţie tip tar, in care accentele idulcesc anevoioasele ■ l), Virgil Madfinante d-lui Gri.mandi are emoţia . Nimeni nu as! de neghină nuli. Numai d. pe. ministerială as işti asudă. E singur aşa.i consemnul ralul poate arbonperioritate când tinerii fa ce mai mesaj când ideile au vechiturilor par. ,ul sta refugiat fără ie la Mesaj ! Să cal. . costă Demosthenii şi .îţiei bolnave de enlesă recitim pentru a vestă cheltuiala cetăţenilor, o rezistent: golul Camerii nează debitul verbal, ea ministerială apare parodia mt Just»; d. Georgel Mdrzescu, o inimă de paşaport nu tresare, mâine mamă dulce, a trecut spaima trehetului». Când a terminat d. Beţeanu, cei 10 de deputaţi »’au jumătăţii, n'au mai rămas decât 70 de eroi ai parlamentarii omului român. însemnăm ora 5.10 căci nu ştim dacă până la ora 0 vor rezista şi aceştia. La tribuna unei camere fără deputaţi de deputat dr. Anton Ionescu, Chip jovial de farmacist, ştia scris discursul, şi citeşte cu scurte pauze de nedibace recitare. Sonoritate de conferenţiar la Atheneu dintr’un oratel de provincie. Cei 40 de deputaţi care acoperă absenţa celor 370, vorbesc între ei, îşi aranjează micile şi democraticele treburi. D. Orleanu s-a strecurat pe banca ministerială, să fie oare nostalgia trecutului ! "Ascult prieteneşte pe conferenţiar , d. dr. Anton Ionescu aduce critice îndreptărite guvernului, vorbeşte de epuraţia partidului liberal, de angajamentele luate faţă de ţară. Opoziţia aplaudă sgomotos şi ironic. E ca la o petrecere intimă de prieteni veseli. Căteva momente banca ministerială goală. Ce mângăetoare absenţă! Şi dacă s-ar eteriza !... D. Virgil Madgearu observând că până la ora 5,20 nu i-au fost stenografiate cugetările ce marchează prezenţa sa în Cameră şi de frica unei absentări de o zi măcar dindezbaterile Camerii, întrerupe violent spre a explica rostul vizitei sale la Zagreb. «Am fost la Zagreb fiindcă e capitala unei ţări civilizate de la care avem de învăţat multe». *Cineva într'un ungher al Camerei a pufnit da râs. D.lamandi cultivă vecinătatea d.rului N. Lupu, Ii surâde grozav cariera fruntaşului ţărănist. Şedinţa continuă cu ondulări de apă mâloasă. PAMFIIl ŞEICARU Senatul înainte de a se intra în girdinea de zi» s’a anunţat că Vineri se întruneşte Mapele Coleghî, pentru a alegre lin mitropolit, în locul I. P. S. S. Vladimir I de Repta a cărui demisiune a fost primită de Rege. Apoi s’a continuat discuţia la Mesaj. In numele partidului, naţionalist al poporului. d. Petre Irimescu, senator de Botoşani, a luat cuvântul făcând o vie critică guvernării liberale, care este plină dă păcate şi arătând că trăim astăzi într’o anarhie morală fără precedent. Continuând, a arătat toate abuzurile pe sol comit în toate administraţiile publice şi în special la comitetul agrar. Oratorul a fost des Întrerupt de majotritate şi in special de d. I. G. Duca, ministrul de externe care îl contesta dreptul de a vorbi, susţinând că nu are autoritate morală, pentru că ar fi trecut prin mai multe partide ceea ce atrage cancelarului noatru o vehementă ripostă din partea senatorului Vescan, care exclamă: «care este autoritatea morală a guvernului, care a patronat afacerea paşapoartelor şi excrocheriile» de la comitetul agrar.» D. Mehmet Felimi, musulman guvernamental, arată că populaţia musulmană este mulţumită de actualul regim şi declară că votează Adresa. D. Adu, din partidul naţional, afirimă cu modul clai a venit acest guvern la cârma ţărei şi mai ales modul cum se guvernează, înseamnă ştirbirea suveranităţei naţionale. c. Crepusculul aurului? Continuarea foiletonului triale, el înseamnă distrugerea civilizaţiei cu care s’au deprins. * Şi acum, părăsind partea, pentru timpul de faţa, nerealizabilă, să examinăm o chestiune de actualitate. D. Keynes, devenit teoretician faţă de conducătorii marilor instituţiuni de credit şi faţă de guvernanţi, prevede rezistenţa acestora la tot ce este inovaţie pe care ei n’o pricep, şi începe, prin însăşi cartea ce publică, să cheltuiască energia necesară pentru a învinge inerţia rutinei. In acest scop, lisează de mijloacele cunoscute, şi cel dintâi este dărâmarea bazei sistemului existent. In cazul de care ne ocupăm această bază este aurul. Detronarea aurului, din rolul de garant al circulaţiei fiduciare, s’a pus imediat după răsboiu, iar experienţa ultimilor ani arată că ea nu ar putea fi imposibilă, şi această fiindcă aurul şi-a pierdut proprietăţile magice ce le avea înainte de răsboiu. înainte de răsboi, aurul avea o valoare intrinsecă, aproape constantă la care se exporta valoarea de schimb a tuturor celorlalte mărfuri, iar hârtia monedă avea valoarea gramelor de aur, pe care banca de emisiune le dădea la prezentarea hârtiei; azi aurul nu mai are altă valoare decât acea pe care binevoite să i-o acorde băncile de emisiune a Statelor Unite, care dau în schimbul lui dollari-hârtie, a căror putere de cumpărare este și ea extrem de variabilă și mult prea sensibilă la formaţiunile pieţei de mărfuri. Aşa fiind, dispoziţia băncilor de emisiune a Statelor Unite de a voi să continue cumpărarea aurului ce se oferă, stabileşte valoarea metalului galben. Se imobilisează prin această operaţiune, în mod inutil, circa 100 milioane lire sterline anual, pentru a ascunde în pivniţile din Washington tot aurul din lume, dacă cumpărarea continuă. Când aurul nu-şi mai îndeplineşte rolul şi când astăzi a ajuns un paralizat al dollarului hârtie, avem dreptul să ne întrebăm ce va deveni el, când băncile de emisiune din Statele Unite vor refuza cumpărarea lui? Care va fi valoarea lui ca marfă atunci? Deşi d. Keynes nu ajunge la această concluzie şi in sistemul său de stabilizare a schimbului, prevede aurul ca «masă de manevră», noi punem problema aurului în întregime pentru a trage atenţia celor ce propovăduesc stabilirea valorilor moneţii de hârtie pe baza aur. Baza pe care ei o pregătesc poate deveni şubredă şi siguranţa în această bază nu poate reveni decât atunci când toate ţările din Europa s’ar întoarce la etalonul aur. Dată fiind depedemţa economnicii la care conduce această întoarcere şi posibilitatea de a crea o monedă car© deşi «artificială» după mentalitatea curentă de azi, ar putea fi stabilă, avem dreptul să credem că statele europene nu vor alege soluţia cea mai defavorabilă. In orice caz şi orice ar aduce ziua de mâine, cel puţin un lucru se impune pentru noi: să nu riscam o acţiune izolată. Cast Midia din pagina l-a CUVÂNTUL Afacerea paşapoartelor „Petrolului Naţional“ - —- —exo---------— De ce întârzie ordonanţa de trimitere în judecată Memoriul lui Filipovici Afacerea paşapoartelor societăţii «Petrolul Naţional», prea importantă prin calitatea persoanelor implicate şi prea vastă prin numărul acestora continuă să pasioneze opinia publică, deşi din locurile cele mai înalte — mai ales de pe banca, ministerială — s’a încercat să i se reducă şi importanţa şi mai ales întinderea la proporţiile banale ale unei simple excrocherii. Afacerea paşapoartelor ■— chiar mărginită la excrocheria «Petrolului Naţional» —■ în cadrul redus al unuia sau mai multe articole de cod penal şi toate încercările de comprimare ce se fac nu-i pot lua caracterul politic pe care i-l dau complicităţile politice anterioare denunţării excrocheriei şi mai ales cele posterioare. Ce a stabilit instrucţia In linii mari, vom încerca sa fixăm mai jos ce a stabilit până acum instrucţia. Vom enunţa fap-D. JUDE DE INSTRUCŢIE CRISTORIAN tele, întrucât nici judecătorul de instrucţie nu le-a dat calificarea penală decât câtorva, adică numai acelora cari au determinat arestările de până acum: a generalului Văitoianu, a lui Filipovici şi a lui Haralamb Georgescu. Tustrei sunt inculpaţi de a fi luat unui număr de 54 ţărani sume de bani variind între 30 şi 40 mii lei de cap spre a-i transporta în America şi nu i-au putut transporta , că s-au obligat să le scoată paşapoarte româneşti şi viza de imigrare în Statele-Unite, atribundu-şi calităţi pe care nu le aveau, — şi nu le-au putut obţine visa; că abandonându-i la Cherbourg şi, nerestituind celor repatriaţi sumele încasate fără drept — au mani certit intenţia de înşelare. Toate aceste fapte, în totalitate constituie o excrocherie, iar unele, în parte, fiind de asemenea calificate de codul penal — abuz de încredere, trafic de influenţă — au rămas să fie stabilite în cercetări care sunt încă în curs. Cei trei conducători ai societăţei «Petrolul Naţional» au fost arestaţi deci pentru excrocherie — Filipovici — şi complicitatea la excrocherie — generalul Văitoianu şi Haralamb Georgescu. Vaste complicităţi Diia prima vedere se observă că cel mai important lucru în afacerea «Petrolului Naţional» — societate constituită se ştie în ce condiţii şi mai ales în ce scop — este vastul trafic de influenţă pe care îşi rezima funcţionarea, delict aparte în care concursul unor înnalţi demnitari şi al persoanelor influente era neapărat necesar. Filipovici singur, într’un memoriu înaintat judelui instructor acuză şi denunţă pe cei cari i-au inspirat şi favorizat excrocheria. In memoriul lui Filipovici, cunoscut aventurier, defilează o sumă de personalităţi şi numeroşi parlamentari, funcţionari publici, avocaţi, etc.: generalul Văitoianu, d. R. Franasovici, d. Georgescu-Hulubeşti, şeful de cabinet al subsecretarului de stat de la interne, deputatul liberal D. Ioaniţescu, d. Stoicescu funcţionar la Siguranţa generala a statului, un fost ofiţer, o doamnă influentă, „trei tineri din lumea mare” şi o mare agenţie de transatlantice. Pe unii Filipovici îi implică direct ; pe alţii îi denunţă numai pentru a fi făcut operaţiuni identice cu ale «Petrolului Naţional». E uşor de înţeles că pe baza memoriului lui Filipovici judecătorul de instrucţie ar avea de furcă. De ce întârzie ordonanţa de urmărire Excrocheria fiind dublată de un vast trafic de influenţă şi afacerea de paşapoarte a «Petrolului Naţional» fiind numai o verigă dintr’un lanţ întreg de traficuri cu paşapoarte, este firesc ca instrucţia sa se facă cu foarte multă dibăcie şi prudenţă, deci încet. Nu se poate despărţi excrocheria de traficul de influenţă, nici traficanţii de cei cari au înlesnit şi excrocheria şi traficul, unii mituiţi, deci conştienţi, alţii induşi în eroare din propria-le neglijenţă. Dacă este exact ceea ce se afirmă în memoriul lui Filipovici — şi dacă este exact ceea ce ni se afirmă despre acest memoriu — peste o sută de persoane vor trebui să fie ascultate de judecătorul de instrucţie. Iar fiecare depoziţie de informator atrage, în regulă generală, o confruntare, ceea ce îngreuiază şi mai mult instrucţia afacerii. Afacerea „Petrolului Naţional“ la Cameră Acţiunea instrucţiei, stânjenită până acum din cauza complicaţiilor politice ale afacerii, va căpăta acum o deslegare care va determina cursul ei viitor şi probabil noii arestări senzaţionale. Este vorba de interpelările de la Cameră, în care interpelatorii prin destăinuiri ce se anunţă senzaţionale, vor forţa mâna guvernului să dea curs liber cercetărilor. Dar oricât de importante ar fi interpelările, altceva va uşura mersul instrucţiei, şi anume răspunsul pe care-l va da interpelator Hor d. R. Franasovici, fostul subsecretar de stat la interj Revelaţiunile d-lui Franasovici la Cameră, complectate de informaţiile pe care le va da şi direct, zilele acestea, ca informator, judelui instructor, vor uşura sarcina acestuia în mod considerabil. S’au depus stăruinţe pe lângă d. Franasovici ca să nu complice prin indiscreţii politice afacerea «Petrolului Naţional», dar se pare că d-sale nu-i surtde perspectiva de-a fi singurul care să ispăşească, politieteşte, în scandalul în care beneficiile ie-au tras alţii, şi ei oameni politici. Cercurile politice aşteaptă cu mare înfrigurare desvoltarea interpelărilor în afacerea paşapoartelor, întrucât de ele depind consecințele politice ale scandalului. INFORMATIUHI -0XD- Regele a sosit eri dimineaţa in Capitală, venind de la Sinaia. In halta Cotroceni a fost întâmpinat de mareşalul Curţii d. general Anghelescu, general Nicoleanui, prefectul poliţiei Capitalei si d. Romulus Voicescu, directorul general al Siguranţei. «Viitorul» deatuinta ştirea dată «le anele ziare cum că Suveranii României vor vizita în curând Roma şi Madridul Sanitare Ministerul Sănătăţii publice se crede îndreptăţit a crede, în baza rapoartelor primite, că epidemiile sunt în descreştere în întreaga ţară, cu excepţia sparlatinei care continuă a creşte, sub o formă benină însă. Gospodăreşti Ordonanţa pe luna Noembrie pe care a dat-o Primăria Capitalei cu privire la preţurile maximale ale mâncărilor în restaurante, ale vânzării peştelui şi ale tarifului pentru trăsuri, efttomobile, taximetre şi autobuze, mut se deosibeşte întrîi nimic de cea pe luna octombrie. FINANCIARE In vederea întocmirii budgetelor sse, anul următor, d. ministru de finanţe, V. Brătianu, a hotărât să asiste la şedinţele comisiilor bugetare ale fiecărui minister în parte. Azi la 9 luni, dimineaţa, d. ministru de finanţe va participa la şedinţa care va avea loc la ministerul domeniilor, iar la orele 5 p. m., la ministerul muncii. Lucrările pentru trasarea frontierii între România şi Ceho-Slovacia au fost definitiv terminate. Zilele acestea se vor face formei® necesare pentru recunoaşterea oficială a acestei fruntarii. Marţi 4. ce a avut loc şedinţa Comisiei Centrale din ministerul de finanţe, sub preşidenţia d-lui V. Brătianu. Vineri 7 Noembrie, la orele 11 dim., Marele Colegiu electoral va fi convocat la Cameră spre a alege pe noul Mitropolit al Bucovinei. Solemnitatea învestiturei Înaltului Prelat va avea loc Duminecă 9 Noembrie, cu ceremonialul obişnuit. Noul ales va primi în ziua de 11 Noembrie pe Suverani la Cernăuţi, cu prilejul împlinirei a 6 ani de la UnireaBasarabiei cu Patria-mumă. Afacerea „Brassói Lapok“ din judecata tribunalului din Cluj si afacerea cu „Esti lied“ In timp ce ultimele ziare româneşti din Ardeal îşi dau duhul în grelele condiţiuni de azi ale tiparului, justiţia ţării a fost semzată, că guvernul subvenţionează şi scuteşte de anumite taxe o presă maghiară care nu numai că nu ne menajează dar s’a pus în fruntea propagandei de subminare dictată dela Budapesta împotriva statului Român. Revoltătoarea afacere, pusă alături de jalnica situaţie a presei româneşti din Ardeal, reclamă un inte■es ce nu i-a fost încă dat de ziarele româneşti, cu atât mai mult cu cât ea este începutul demascării unei nepricepute poliţiei minoritare a guvernului. SEMIOFICIOSUL GUVERNULUI IN CURSA Acţiunea impusă judecăţii tribunalului din Cluj este veche de mai bine de doi ani dar a fost mereu amânată, evident la insistenţe de sus. Acum a fost luată în dezbatere întâmplător, poate tocmai în ciuda guvernanţilor, dar fără îndoială şi datorită cursei în care s-a lăsat atras oficiosul acestora, ziarul Viitorul. Justiţia a avut de luat îe seamă acuzaţiile de propagandă iredentistă aduse mereu, de mai bine de un an, de către oficiosul guvernului, care a mers el ma departe, atrăgând atenţiunea asupra unor taxe vamale cu care numita gazetă din Braşov a consorţiului Kahana— Grünfeld, frustrase în anul acesta statul român. Ce se întâmplase ? Publicaţiunea maghiară Gyilkos de la Cluj, care acum doi ani adusese lui «Brassói Lapok» învinuirea de a fi încasat o grasă subvenţie de la statul român (era vorba de un milion şi jumătate) şi a se fi angajat apoi în slujba irendenţei maghiare, a venit în vara aceasta cu o nouă acuzaţiune, afirmând şi susţinând ca şi în cazul de mai sus, că poate dovedi că «Brassói Lapok» a primit dela guvernul maghiar în dar, o maşină rotativă, pe care consorţiul iredentist a sustras-o dela taxele vamale. Acuzaţiunea lui «Gyilkos» am văzut-o reprodusă de oficiosul guvernului, împreună cu invitaţiunea către autorităţi, să deschidă de urgenţă o anchetă şi să pedepsească pe faimoşii instigatori. UN ZIAR IREDENTIST, SCUTIT DE TAXELE VAMALE Intre timp, d-nul Kahana-Grünfeld, editorii lui «Brassói Lapok», cari aveau dovada la mână, au intentat contra Iui Gyilkos şi a Viitorului acţiune pentru calomnie. Tot între timp, autorităţile dela Braşov au făcut o descindere la Brassói Lapok şi au constatat oficial, că ziarul celui mai înverşunat iredentism unguresc nu numai că n’a plătit la vamă taxa întreagă, dar n’a plătit măcar o lăscae, având scutire totală de la autorităţii» româneşti! In faţa acestui act oficial oficiosul guvernului s’a resemnat să tacă chitic. DEZBATEREA DELA TRIBUNALUL CLUJ Dar afacerea nu s’a terminat aci. Judecătoria din Cluj, probabil pentru a-şi bate joc de guvern, a dat drumul acţiunii deschise de consorţiul Kaliana-Grünfeld exuntra lui Gyilkos, pe chestiunea acuzaţiei privitoare la origina rotativei şi la frustarea statului de taxele vamale şi, ce este mai mult, a conexat acestei acţiuni şi pe cea de acum doi ani, în chestia subvenţiei primite de Brassói Lapok de la Bucureşti înainte de a se fi angajat faţă de Budapesta. Deşi n’a ţinut decât o zi, dezbaterea scandaloasei afaceri s’a pus în fruntea afacerilor sensaţionale de la justiţia din Ardeal, fiind chemaţi printre martori, la reluarea procesiulii, câţiva miniştri, în frunte cu «r. general Artur Văitoianu. Politica minoritară a guvernului se ilustrează astfel printr’o afacere de scandal, care aici ea nu este unica izbândă strălucită a guvernării actuale. Căci la câteva zile după suspendarea procesului de la Cluj, a fost arestat la punctul de frontieră Curtiei patronul ziarului «Eşti Lloyd», pentru escrocherii în administraţia ziarului. AFACEREA CU «EŞTI LLOYD» «Eşti Lloyd» dispăruse acum o lună, lăsând pe piaţă o mulţime de datorii, a căror plată — dupâciun se anunţă în ultimul număr al lui Brussol Lapok — s’a făgăduit dintro subvenţie de 400.000 lei dela subsecretariatul general al minorităţilor. Subvenţia nu s’a dat — spune acelaşi ziar. Dar tot Brassói Lapok anunţă, că guvernul a tratat cu editorii lui Esti Lloyd în privinţa mutării ziarului la Bucureşti. Ne-am lămurit! Va să zică acesta — Esti Lloyd, depozitarul propagandei umanitariste extremiste — era să fie ziarul maghiar plănuit de guvern la Bucureşti, şi n’a mai apărut numai pentru că se ceruse guvernului lefuri redacţionale de minmum 15.000 le de persoană! Ar fi fost frumos de tot ca ziarul să fi apărut la Bucureşti, inspirat de-a dreptul de guvern, şi să vedem pe patronul de faţadă arestat în această calitate, la graniţă, în acela? timp când tribunalul din Cluj dezbătea cealaltă afacere guvernamentală fâcută CU, excrocii unguri din presă. Dacă însă ziarul «Eşti Lloyd» n’a mai fost mutat la Bucureşti pe cheltuiala guvernului, directorul lui, d. Franyo Zoltán, a reuşit totuşi să impute simpatiei financiare guvernului revista sa de propagandă umanitară şi panmaghară, «Genius» de la Arad, a cărei finanţare de către guvern, arătată în primăvară de două reviste româneşti, a rămas până acum nedesminţită. Guvernul a nemerit-o entm nil se putea mai bine Cil toate cele trei publicaţiuni, cu ziarul iredentist de la Braşov, n. cel Umanitarist extremist dela Timişoara şi artt revista dela Arad, Care împăca amândouă aceste extremităţi. Asemenea tovărăşia era firesc să nu se poată desface decât în faţa justiţiei sub oprobiul public. Th. DESCOPERIREA organizaţiei teroriste din Capitală -OXODescinderile- - Doi studenţi arestaţi- - A fost complet.Procesul Zelea Codreanu va fi transferat la Bucureşti. Luni, autorităţile din Bucureşti, Siguranţa generală şi prefectura poliţiei, au primit ştiri de la Iaşi, că studenţii de acolo cari se solidarizează cu Corneliu Zelea Codreanu, au hotărât ca prin toate mijloacele posibile să creieze şi în Capitală o atmosferă favorabilă colegului arestat. S-a alcătuit la Iaşi o echipă de studenţi cari, venind la Bucureşti, au adus cu ei un manifest în manuscris spre a-l tipări aici, unde tipografiile sunt mai puţin controlate. In acest manifest, emisării căutau să-l înfăţişeze opiniei publice pe Corneliu Zelea Codreanu ca martir al «auzei naţionale. In urma unei consfătuiri ţinute la ministerul de interne s-a hotărât să se facă descinderi în anumite puncte ale Capitalei unde se credea că se pun la cale acţiuni noui. ■ _ In noaptea de Luni spre Marţi s’au făcut trei descinderi la sediul unei organizaţiuni clandestine de lângă Biserica Luterană, la o locuinţă particulară din cartierul Grant şi la o societate studenţească. •" ’i S’au descoperit ziare antisemite aduse de la Iaşi, precum şi manifestul în manuscris ce urma să fie tipărit şi răspândit la Bucureşti. Au fost arestaţi «Joi studenţ! cari au făcut mărturisiri compl«*cte» declarând că au fost complici la asasinarea prefectului Manciu. COMPLOTUL EI au arătat în ce foc s’au întrunit cu alte persoane şi cum nu condamnat la moarte pe Manciu. Urmau să fie asasinaţi câţiva membri ai guvernului precum şi câteva persoane din opoziţie. Cei doi arestaţi au mai declarat că există o vastă organizaţie teroristă cu sediul principal în Jucureşti, şi cu ramificaţii în toată ţara. Membrii ei au jurat să asasineze pe cei înscrişi pe o listă neagră. ALTA ARESTARE Suntem Informaţi că *»*! produs o arestare senzaţională. într’un mare edifîcîu public, a fost arestat un student, asupra căruia s’a descoperit un revolver. Se cercetează dacă studentul era în legătură cu organizaţia teroristă şî dacă intenţiona să asasineze pe cineva.* Dri dimineaţă d. Romulus Voinescu a încunoştiinţat despre teatre acestea pe d. Tătărăscu. D. general Mircescu a raportat ministrului de război că la Cernăuţi este linişte.« Se afirmă că în urma celor descoperite, procesul lui Corneliu Codreanu va fi transferat la Bucureşti, înaintându-se dosarul la Consiliul de războia al Corpului II «e Armată. -OXO Două studenţi terorişti arestaţi la Cameră Din sursă oficială aflăm următoarele amănunte în legătură cu descoperirra organizaţiei teroriste de Capitală: Sâmbătă după amiază au fost arestaţi în momentul când încercau să pătrundă la tribunele Camerei doi studenţi, anume Georgescu şi Grossu. La perchziţia ce s’a făcut, s'a descoperit asupra lor revolvere încărcate. CE DECLARA GROSSU Cei doi studenţi au fost duşi la Siguranţa Generală, unde au început cercetările. Studentul Grossu a declarat că face parte dintr’o vastă organizaţie teroristă şi că fusese însărcinat să asasineze pe d. dr. Lupu, în care scop a încercat să pătrundă în Cameră. Celălalt student neagă că ar fi complice cu Grossu, dar acesta îl denunţă ca făcând parte din aceiaşi organizaţie. Georgescu ar fi fost desemnat să ucidă pe cunoscutul bancher Edy Bercovitz. Grossu mai declara că aproape toți membrii guvernului figurau pe lista neagră a teroriştilor şi că asasinatele trebuiau să se săvârşească la scurte intervale. El a dat pe faţă şi numele altor complici. Ori după amiaza cei doi arestaţi au fost depuşi la închisoarea Vacrest. Printre declaraţiile şi micuţului Grossu este şî aceea că actele organizaţiei nu se mal ţin îa sedîl, ci sunt dosite la locuinţele particulare ale unor studenţ! necunoscuţi încă de autorităţi. El a indicat aceste locuinţe şî numele celor ce au în păstrare documentele. întreaga zi de eri a fost rezervată de către autorităţi verificării declaraţiilor lui Grossu, cercetându-se dacă acele case indicat® de ol sunt în adevăr locuite de studenţi. Rostul descinderilor din noaptea de Luni spre Martie a fost tot verificarea acestor dileteraţii, cari s’au dovedit exacte. CONSFĂTUIREA DE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI O consfătare a avut loc la ministerul de justiţie, unde d. Mârzescu a conferit cu reprezentanţii justiţiei militare. Au luat parte «Unii: Colonel Protopopescu, şeful secţiei militare din ministerul de război; colonel Vlădescu, prim comisar regal al Consiliului de război a.1 Corpului II armata și comisarii regali maior Holineanu și Pruteanu. 1' * S’a hotărât ca parchetul militar, să facă noui descinderi la locuințele particulare indicate de Grossu. D. general Mărdărescu, ministru de războia, a fost pus la curent cu cele hotărâte. D-sa, împreună cu Sf. Mârzescu, au încunoştiințat pe primul ministru, care comunică zilnic Suveranului mersul Cercetărilor. DESCINDERILE DE ERI NOAPTE Din noapte parchetul militar însoţit de autorităţile civile şi de un mic detaşament de jandarmi au făcut noui descinderi, la câteva case particulare de pe periferie. S’au cules importante documente, acte ale organizaţiei teroriste, manifeste şî ziare. S’au operat patru arestări. Studenţii arestaţi au fost depuşi la Văcăreşti.