Cuvântul, noiembrie 1924 (Anul 1, nr. 1-22)

1924-11-06 / nr. 1

JrA.v +' I ■.ţ-j." Corpurile Legiuitoare CAN ER­A Aspecte Şedinţă liniştită "de­­discuţie le Me­­saj. Nici chiar d. dr. Lupu nu poate tul­bura siesta domnilor reprezentanţi ai naţiunei, deşi pentru a smulge o clipă de atenţie şi un grăunte de credit s’a înarmat cu fotografii menite să accen­tueze o elocinţă îndoelnică, spre a do­vedi un abuz cu torței executive. Came­­ra potolită ca o blândă turmă de oi as­­cultă absentă. Un­­deputat Sufleru de Cetatea-­Albă, face o lungă comunicare asupra taini­celor întâmplări de la Orfelinatul din Șerban.Vodă unde un oarecare amator de minore «Clonaru», în calitate de şef al­­directoarei, a găsit în minorele orfa­ne o pradă fără apărare pentru elanu­­rile sale erotice. Cuvintele deputatului cad ca picături de plictiseală pe absen­ţa Camerii. Orfanii, morţii din război­ sunt doar arii cu tremolo retoric pentru discursurile ocazionale la serbările­ cu steguleţe tricolore. O mică lovitură de teatru. Generalul Văitoianu, figură uscăţivă de «Uvrier russe» şi cu mişcări îndoelnice de dihor, anunţă instituirea unei comisii de an­­chetă spre a lămuri marea, taină a tele­­aramei «internaţionalei verzi» cu cen­trala la Moscova, trimisă d.lui dr. N. Lupu. Ţărăniştii stau întinşi peste pu­pitre făcând mâna cornet în jurul ure­chii spre a auzi mai bine ; au ceva din ţinuta celor care aşteaptă verdictul ju­raţilor. I Osteneală de prisos. Dacă te bucură prietenia cu Rădici şi visezi o legătură cu el, atunci de ce te-ar supăra o tele­gramă venită dela centrala internaţio­­nalei verzi de la Moscova din care Rădici face parte. Aict Oscilaţia intre dorinţa unei copioase guvernări burgheze şi chemările pasionale ale re­­poluţiei, interna poveste a «măgarului lui Buridan»1 1 dr. N. Lupu cere să asiste şi cu cuvânt, ca parte interesată la an, sătultă de ministru spre a­sta­­ticitatea telegramei verzi. Banu se strecoară cu abile con. icrobat. Nimeni nu s'a putut linistru a aprobat sau nu, ■rdinea da zi. D. Orb­anu de aţipi. La tribună un­­e beţe, fine a lecţie tip tar, in care accentele idulcesc anevoioasele­­ ■ l), Virgil Mad­­finante d-lui Gri.­­­mandi are emoţia . Nimeni nu as­­! de neghină nu­li. Numai d. pe. ministerială as iş­ti asudă. E singu­­r aşa.i consemnul ralul poate arbo­­nperioritate când tinerii fa ce mai mesaj când ideile au­­ vechiturilor par. ,ul sta refugiat fără ie la Mesaj ! Să cal. . costă Demosthenii şi .îţiei bolnave de enle­­să recitim pentru a ve­stă cheltuiala cetăţenilor, o rezistent: golul Camerii nează debitul verbal, ea ministerială apare parodia mt Just»; d. Georgel Mdrzescu, o inimă de paşaport nu tresare, mâine mamă dulce, a trecut spaima trehet­ului». Când a terminat d. Beţeanu, cei 10 de deputaţi »’au jumătăţii, n'au mai ră­­mas decât 70 de eroi ai parlamentarii o­mului român. însemnăm ora 5.10 căci nu ştim dacă până la ora 0 vor rezista şi aceştia. La tribuna unei camere fără deputaţi de deputat dr. Anton Ionescu, Chip jovial de farmacist, ştia scris dis­­cursul, şi citeşte cu scurte pauze de ne­­dibace recitare. Sonoritate de conferen­ţiar la Atheneu dintr’un oratel de pro­vincie. Cei 40 de deputaţi care acoperă absenţa celor 370, vorbesc între ei, îşi aranjează micile şi democraticele tre­­buri. D. Orleanu s-a strecurat pe banca mi­­nisterială, să fie oare nostalgia trecutu­lui ! "Ascult prieteneşte pe conferenţiar , d. dr. Anton Ionescu aduce critice îndrep­­tărite guvernului, vorbeşte de epuraţia partidului liberal, de angajamentele lua­­te faţă de ţară. Opoziţia aplaudă sgo­­motos şi ironic. E ca la o petrecere in­timă de prieteni veseli. Căte­va momen­te banca ministerială goală. Ce mân­­găetoare absenţă! Şi dacă s-ar eteri­za !... D. Virgil Madgearu observând că pâ­nă la ora 5,20 nu i-au fost stenografiate cugetările ce marchează prezenţa sa în Cameră şi de frica unei absentări de o zi măcar din­­dezbaterile Camerii, între­rupe violent spre a explica rostul vizi­tei sale la Zagreb. «Am fost la Zagreb fiindcă e capitala unei ţări civilizate de la care avem de învăţat multe». *­Cineva într'un ungher al Camerei a pufnit da râs. D.­lamandi cultivă vecinătatea d.rului N. Lupu, Ii surâde grozav cariera frun­taşului ţărănist. Şedinţa continuă cu ondulări de apă mâloasă. PAMFIIl ŞEICARU Senatul înainte de a se intra în girdinea de zi» s’a anunţat că Vineri se în­truneşte Mapele Coleghî, pentru a alegre lin mitropolit, în locul I. P. S. S. Vladimir I de Repta a cărui de­­misiune a fost primită de Rege. Apoi s’a continuat discuţia la Mesaj.­­ In numele­ partidului, naţionalist al poporului. d. Petre Irimescu, se­nator de Botoşani, a luat cuvântul făcând o vie critică gu­vernării li­berale, care este plină dă păcate şi arătând că trăim astăzi într’o a­­narhie morală fără precedent. Continuând, a arătat toate abu­zurile pe sol comit în toate admi­nistraţiile publice şi în special la comitetul agrar. Oratorul a fo­st des Întrerupt d­e majotritate şi in special de d. I. G. Duca, ministrul de ex­­te­rne care îl contesta dreptul de a vorbi, susţinând că nu are autori­tate morală, pentru că ar fi trecut prin mai multe partide ceea ce a­­trage cancelarului noatru o vehe­mentă ripostă din partea senatoru­lui Vescan, care exclamă: «care este autoritatea morală a guvernu­lui, care a patronat afacerea paşa­poartelor şi excrocheriile» de la co­mitetul agrar.» D. Mehmet Felim­i, musulman gu­vernamental, arată că populaţia musulmană este mulţumită de ac­tualul regim şi declară că votează Adresa.­­ D. Ad­u, din partidul naţional, a­­firim­ă cu modul clai a venit acest guvern la cârma ţărei şi mai ales modul cum se guvernează, înseam­nă ştirbirea suveranităţei naţio­nale. c. Crepusculul aurului? Continuarea foiletonului triale, el înseamnă distrugerea ci­vilizaţiei cu care s’au deprins. * Şi acum, părăsind partea, pen­tru timpul de faţa, nerealizabilă, să examinăm o chestiune de ac­tualitate. D. Keynes, devenit teoretician faţă de conducătorii marilor in­­stituţiuni de credit şi faţă de gu­vernanţi, prevede rezistenţa aces­tora la tot ce este inovaţie pe care ei n’o pricep, şi începe, prin însăşi cartea ce publică, să cheltuiască energia necesară pentru a învin­ge inerţia rutinei. In acest scop, lisează de­ mijloacele cunoscute, şi cel dintâi este dărâmarea ba­zei sistemului existent. In cazul de care ne ocupăm această bază este aurul. Detronarea aurului, din rolul de garant al circulaţiei fiduciare, s’a pus imediat după răsboiu, iar experienţa ultimilor ani arată că ea nu ar putea fi imposibilă, şi a­­ceastă fiindcă aurul şi-a pierdut proprietăţile magice ce le avea înainte de răsboiu. înainte de răs­­boi, aurul avea o valoare intrin­secă, aproape constantă la care se exporta valoarea de schimb a tu­turor celorlalte mărfuri, iar hâr­tia monedă avea valoarea grame­lor de aur, pe care banca de emi­siune le dădea la prezentarea hâr­tiei; azi aurul nu mai are altă valoare decât acea pe care bine­voite să i-o acorde băncile de e­­misiune a Statelor Unite, care dau în schimbul lui dollari-hâr­­tie, a căror putere de cumpărare este și ea extrem de variabilă și mult prea sensibilă la f­­orm­aţi­u­­nile pieţei de mărfuri. Aşa fiind, dispoziţia băncilor de emisiune a Statelor Unite de a voi să continue cumpărarea auru­lui ce se oferă, stabileşte valoarea metalului galben. Se imobilisează prin această operaţiune, în mod i­­nutil, circa 100 milioane lire ster­line anual, pentru a ascunde în pivniţile din Washington tot au­rul din lume, dacă cumpărarea continuă. Când aurul nu-şi mai îndeplineşte rolul şi când astăzi a ajuns un paralizat al dollarului hârtie, avem dreptul să ne între­băm ce va deveni el, când băncile de emisiune din Statele Unite vor refuza cumpărarea lui? Care va fi valoarea lui ca marfă atunci? Deşi d. Keynes nu ajunge la a­­ceastă concluzie şi in sistemul său de stabilizare a schimbului, pre­vede aurul ca «masă de mane­vră», noi punem problema auru­lui în întregime pentru a trage a­­tenţia celor ce propovăduesc sta­bilirea valorilor moneţii de hâr­tie pe baza aur. Baza pe care ei o pregătesc poate deveni şubredă şi siguranţa în această bază nu poa­te reveni decât atunci când toate ţările din Europa s’ar întoarce la etalonul aur. Dată fiind depedem­ţa economnicii la care conduce a­­ceastă întoarcere şi posibilitatea de a crea o monedă car© deşi «ar­tificială» după mentalitatea cu­rentă de azi, ar putea fi stabilă, avem dreptul să credem că statele europene nu vor alege soluţia cea mai defavorabilă. In orice caz şi orice ar aduce ziua de mâine, cel puţin un lucru se impune pentru noi: să nu riscam o acţiune izo­lată. Cast Midia din pagina l-a CUVÂNTUL Afacerea paşapoartelor „Petrolului Naţional“ - —- —exo---------— De ce întârzie ordonanţa de trimitere în judecată Memoriul lui Filipovici Afacerea paşapoartelor socie­­tăţii «Petrolul Naţional», prea im­portantă prin calitatea persoane­lor implicate şi prea vastă prin numărul acestora continuă să pa­sioneze opinia publică, deşi din locurile cele mai înalte — mai a­­les de pe banca, ministerială — s’a încercat să i se reducă şi im­portanţa şi mai ales întinderea la proporţiile banale ale unei sim­ple excrocherii. Afacerea paşapoartelor ■— chiar mărginită la excrocheria «Petrolului Naţional» —■ în ca­drul redus al unuia sau mai multe articole de cod penal şi toate în­cercările de comprimare ce se fac nu-i pot lua caracterul politic pe care i-l dau complicităţile politice anterioare denunţării excrocheriei şi mai ales cele posterioare. Ce a stabilit instrucţia In linii mari, vom încerca sa fixăm mai jos ce­ a stabilit până acum instrucţia. Vom enunţa fap-D. JUDE DE INSTRUCŢIE CRISTORIAN tele, întrucât nici judecătorul de instrucţie nu le-a dat calificarea penală decât câtorva, adică numai acelora cari au determinat ares­tările de până acum: a generalu­lui Văitoianu, a lui Filipovici şi a lui Haralamb Georgescu. Tustrei sunt inculpaţi de­ a fi luat unui număr de 54 ţărani su­me de bani variind între 30 şi 40 mii lei de cap spre a-i transporta în America şi nu i-au putut trans­porta , că s-au obligat să le scoa­tă paşapoarte româneşti şi viza de imigrare în Statele-Unite, atri­­bundu-şi calităţi pe care nu le a­­veau, — şi nu le-au putut obţine visa; că abandonându-i la Cher­bourg şi, nerestituind celor repa­triaţi sumele încasate fără drept — au mani­ cert­it intenţ­ia de înşe­lare. Toate aceste fapte, în totalita­te constituie o excrocherie, iar unele, în parte, fiind de­ asemenea calificate de codul penal — abuz de încredere, trafic de influenţă — au rămas să fie stabilite în cer­cetări care sunt încă în curs. Cei trei conducători ai societă­­ţei «Petrolul Naţional» au fost a­­restaţi deci pentru excrocherie — Filipovici — şi complicitatea la excrocherie — generalul Văitoia­nu şi Haralamb Georgescu. Vaste complicităţi Diia prima vedere se observă că cel mai important lucru în aface­rea «Petrolului Naţional» — socie­tate constituită se ştie în ce con­diţii şi mai ales în ce scop — este vastul trafic de influenţă pe care îşi rezima funcţionarea, delict a­­parte în care concursul unor în­­nalţi demnitari şi al persoanelor influente era neapărat necesar. Fi­lipovici singur, într’un memoriu înaintat judelui instructor acuză şi denunţă pe cei cari i-au inspi­rat şi favorizat excrocheria. In memoriul lui Filipovici, cunoscut aventurier, defilează o sumă de personalităţi şi numeroşi parla­mentari, funcţionari publici, avo­caţi, etc.: generalul Văitoianu, d. R. Franasovici, d. Georgescu-Hu­­lubeşti, şeful de cabinet al subse­cretarului de stat de la interne, de­putatul liberal D. Ioaniţescu, d. Stoicescu funcţionar la Siguranţa generala a statului, un fost ofiţer, o doamnă influentă, „trei tineri din lumea mare” şi o mare agenţie de transatlantice. Pe unii Filipovici îi implică di­rect ; pe alţii îi denunţă numai pen­tru a fi făcut operaţiuni identice cu ale «Petrolului Naţional». E uşor de înţeles că pe baza me­moriului lui Filipovici judecătorul de instrucţie ar avea de furcă. De ce întârzie ordonanţa de urmărire Excrocheria fiind dublată de un vast trafic de influenţă şi afa­cerea de paşapoarte a «Petrolu­lui Naţional­» fiind numai o veri­gă dintr’un lanţ întreg de tra­ficuri cu paşapoarte, este firesc ca instrucţia sa se facă cu foarte­ multă dibăcie şi prudenţă, deci încet. Nu se poate despărţi ex­crocheria de traficul de influen­ţă, nici traficanţii de cei cari au înlesnit şi excrocheria şi traficul, unii mituiţi, deci conştienţi, alţii induşi în eroare din propria-le neglijenţă. Dacă este exact ceea ce se afirmă în memoriul lui Filipovici — şi dacă este exact ceea ce ni se afirmă despre acest memoriu — peste o sută de persoane vor trebui să fie ascultate de judecătorul de instruc­ţie. Iar fiecare depoziţie de informator atrage, în regulă generală, o con­­fruntare, ceea ce îngreuia­ză şi mai mult instrucţia afacerii. Afacerea „Petrolului Naţional“ la Cameră Acţiunea instrucţiei, stânjenită până acum din cauza complicaţi­ilor politice ale afacerii, va căpă­ta acum o deslegare care va de­termina cursul ei viitor şi proba­bil noii arestări senzaţionale. Este vorba de interpelările de la Cameră, în care interpelatorii prin destăinuiri ce se anunţă sen­zaţionale, vor forţa mâna guver­nului să dea curs liber cercetări­lor. Dar oricât de importante ar fi interpelările, altceva va uşura mersul instrucţiei, şi anume răs­punsul pe care-l va da inter­pelator Hor d. R. Franasovici, fos­tul subsecretar de stat la interj Revelaţiunile d-lui Franasovici la Cameră, complectate de infor­maţiile pe care le va da şi direct, zilele acestea, ca informator, ju­delui instructor, vor uşura sar­cina acestuia în mod considerabil. S’au depus stăruinţe pe lângă d. Franasovici ca să nu complice prin indiscreţii politice afacerea «Petro­lului Naţional», dar se pare că d-sale nu-i surtde perspectiva de-a fi singurul care să ispăşească, poli­­tieteşte, în scandalul în care benefi­­ciile ie-au tras alţii, şi ei oameni politici. Cercurile politice aşteaptă cu mare înfrigurare desvoltarea in­terpelărilor în afacerea paşapoar­telor, întrucât de ele depind con­secințele politice ale scandalului. INFORMATIUHI -0XD- Regele a sosit eri dimineaţa in Capitală, venind de la Sinaia. In halta Cotr­oceni a fost întâmpinat de mareşalul Curţii d. general An­­ghelescu, general Nicole­anui, prefec­tul poliţiei Capitalei si d. Romulu­s Voice­scu, directorul general al Si­guranţei. «Viitorul» deatuinta ştirea dată «le anele ziare cum că Suveranii Ro­mâniei vor vizita în curând Roma şi Madridul­ Sanitare Ministerul Sănătăţii publice se crede îndreptăţit a crede, în baza rapoartelor primite, că epidemiile sunt în descreştere în întreaga ţară, cu excepţia sparlatinei care continuă a creşte, sub o formă be­­nină însă. Gospodăreşti Ordonanţa pe luna Noembrie pe care a dat-­o Primăria Capitalei cu privire la preţurile maximale ale mâncărilor în restaurante, ale vân­zării peştelui şi ale tarifului pe­ntru trăsuri, efttomobile, taximetre şi autobuze, mut se deosibeşte întrîi ni­mic de cea pe luna octombrie. FINANCIARE In vederea întocmirii budgete­lor sse, anul următor, d. ministru de finanţe, V. Brătianu, a hotărât să asiste la şedinţele comisiilor bugetare ale fiecărui minister în parte. Azi la 9 luni, dimineaţa, d. mi­nistru de finanţe va participa la şedinţa care va avea loc la minis­terul domeniilor, iar la orele 5 p. m., la ministerul muncii. Lucrările pentru trasarea fron­­tierii între România şi Ceho-Slo­­vacia au fost definitiv terminate. Zilele acestea se vor face formei® necesare pentru recunoaşterea ofi­cială a acestei fruntarii. Marţi 4­­. ce a avut loc şedinţa Comisiei Centrale din ministerul de finanţe, sub preşidenţia d-lui V. Brătianu. Vineri 7 Noembrie, la orele 11 dim., Marele Colegiu electoral va fi convocat la Cameră spre a ale­ge pe noul Mitropolit al Bucovi­nei. Solemnitatea învestiturei Înal­tului Prelat va avea loc Dumine­că 9 Noembrie, cu ceremonialul obişnuit. Noul ales va primi în ziua de 11 Noembrie pe Suverani la Cer­năuţi, cu prilejul împlinirei a 6 ani de la Unirea­­Basarabiei cu Patria-mumă. Afacerea „Brassói Lapok“ din judecata tribunalului din Cluj si afacerea cu „Esti lied“ In timp ce ultimele ziare române­şti din Ardeal îşi dau duhul în gre­lele condiţiuni de azi ale tiparului, justiţia ţării a fost semzată, că gu­vernul subvenţionează şi scuteşte de anumite taxe o presă maghiară care nu numai că nu ne menajează dar s’a pus în fruntea propagandei de subminare dictată dela Budape­sta împotriva statului Român. Re­voltătoarea afacere, pusă alături de jalnica situaţie a presei româ­neşti din Ardeal, reclamă un inte­­■es ce nu i-a fost încă dat de zia­rele româneşti, cu atât mai mult cu cât ea este începutul demascării unei nepricepute poliţiei minorita­re a guvernului. SEMIOFICIOSUL GUVERNULUI IN CURSA Acţiunea impusă judecăţii tri­bunalului din Cluj este veche de mai bine de doi ani dar a fost me­reu amânată, evident la insistenţe de sus. Acum a fost luată în dezba­tere întâmplător, poate tocmai în ciuda guvernanţilor, dar fără în­doială şi datorită cursei în care s-a lăsat atras oficiosul acestora, zia­rul Viitorul. Justiţia a avut de luat îe seamă acuzaţiile de propagandă iredentistă aduse mereu, de mai bine de un an, de către oficiosul gu­vernului, care a mers el ma departe, atrăgând atenţiunea asupra unor taxe vamale cu care numita gazetă din Braşov a consorţiului Kahana— Grünfeld, frustrase în anul acesta statul român. Ce se întâmplase ? Publicaţiunea maghiară Gyilkos de la Cluj, care acum doi ani adu­sese lui «Brassói Lapok» învinuirea de a fi încasat o grasă subvenţie de la statul român (era vorba de un milion şi jumătate) şi a se fi anga­jat apoi în slujba irendenţei ma­ghiare, a venit în vara aceasta cu o nouă acuzaţiune, afirmând şi sus­ţinând ca şi în cazul de mai sus, că poate dovedi că «Brassói Lapok» a primit dela guvernul maghiar în dar, o maşină rotativă, pe care con­sorţiul iredentist a sustras-o dela taxele vamale. Acuzaţiunea lui «Gyilkos» am văzut-o reprodusă de oficiosul gu­vernului, împreună cu invitaţiunea către autorităţi, să deschidă de ur­genţă o anchetă şi să pedepsească pe faimoşii instigatori. UN ZIAR IREDENTIST, SCUTIT DE TAXELE VAMALE Intre timp, d-nul Kahana-Grün­­feld, editorii lui «Brassói Lapok», cari aveau dovada la mână, au in­tentat contra Iui Gyilkos şi a Viito­­rului acţiune pentru calomnie. Tot între timp, autorităţile dela Braşov au făcut o descindere la Brassói Lapok şi au constatat oficial, că ziarul celui mai înverşunat ireden­­tism unguresc nu numai că n’a plă­tit la vamă taxa întreagă, dar n’a plătit măcar o lăscae, având scutire totală de la autorităţii» româneşti! In faţa acestui act oficial oficio­sul guvernului s’a resemnat să tacă chitic. DEZBATEREA DELA TRIBUNA­LUL CLUJ Dar afacerea nu s’a terminat aci. Judecătoria din Cluj, probabil pen­tru a-şi bate joc de guvern, a dat drumul acţiunii deschise de consor­ţiul Kaliana-Grü­nfeld exuntra lui Gyilkos, pe chestiunea acuzaţiei pri­vitoare la origina rotativei şi la frustarea statului de taxele vamale şi, ce este mai mult, a conexat ace­stei acţiuni şi pe cea de acum doi ani, în chestia subvenţiei primite de Brassói Lapok de la Bucureşti înainte de a se fi angajat faţă de Budapesta. Deşi n’a ţinut decât o zi, dezbate­rea scandaloasei afaceri s’a pus în fruntea afacerilor sensaţionale de la justiţia din Ardeal, fiind chemaţi printre martori, la reluarea proces­iulii, câţiva miniştri, în frunte cu «r. general Artur Văitoianu. Politica minoritară a guvernului se ilustrează astfel prin­tr’o afa­cere de scandal, care aici ea nu este unica izbândă strălucită a guvernă­rii actuale. Căci la câteva zile după suspendarea procesului de la Cluj, a fost arestat la punctul de fron­­tieră Curtiei patronul ziarului «Eşti Lloyd», pentru escrocherii în admi­nistraţia ziarului. AFACEREA CU «EŞTI LLOYD» «Eşti Lloyd» dispăruse acum o lună, lăsând pe piaţă o mulţime de datorii, a căror plată — dupâciun se anunţă în ultimul număr al lui Brussol Lapok — s’a făgăduit din­­tro subvenţie de 400.000 lei dela sub­secretariatul general al minorităţi­lor. Subvenţia nu s’a dat — spune acelaşi ziar. Dar tot Brassói Lapok anunţă, că guvernul a tratat cu e­­ditorii lui Esti Lloyd în privinţa mutării ziarului la Bucureşti. Ne-am lămurit! Va să zică acesta — Esti Lloyd, depozitarul propa­gandei umanitariste extremiste — era să fie ziarul maghiar plănuit de guvern la Bucureşti, şi n’a mai a­­părut numai pentru că se ceruse gu­vernului lefuri redacţionale de mi­­nmum 15.000 le de persoană! Ar­ fi fost frumos de tot ca ziarul să fi apăru­t la Bu­cu­reşti, inspirat de-a dreptul de guvern, şi să vedem pe patronul de faţadă arestat în a­­ceastă calitate, la graniţă, în ace­la? timp când tribunalul din Cluj dezbătea cealaltă afacere guverna­mentală fâc­ută CU, excrocii unguri din pr­esă. Dacă însă ziarul «Eşti Lloyd» n’a mai fost mutat la Bucureşti pe chel­tuiala guvernului, directorul lui, d. Franyo Zoltán, a reuşit totuşi să impute simpatiei financiare guver­nului revista sa de propagandă u­­manitară şi panmaghară, «Genius» de la Arad, a cărei finanţare de că­tre guvern, arătată în primăvară de două reviste româneşti, a rămas până acum nedesminţită. Guvernul a nemerit-o entm nil se putea mai bine Cil toate cele trei publicaţiuni, cu ziarul iredentist de la Braşov, n. cel Umanitarist extre­mist dela Timişoara şi artt revista dela Arad, Care împăca amândouă aceste extremităţi. Asemenea tovă­­răşia era firesc să nu­ se poată des­face decât în faţa justiţiei sub oprobiul public. T­h. DESCOPERIREA organizaţiei teroriste din Capitală -OXO­Descinderile- - Doi studenţi arestaţi- - A fost complet.­Procesul Zelea Codreanu va fi transferat la Bucureşti. Luni, autorităţile din Bucu­reşti, Siguranţa generală şi pre­fectura poliţiei,­­ au primit ştiri de la Iaşi, că studenţii de acolo cari se solidarizează cu Corneliu Zelea Codreanu, au hotărât ca prin toate mijloacele posibile să creieze şi în Capitală o atmosferă favorabilă colegului arestat. S-a alcătuit la Iaşi o echipă de studenţi cari, venind la Bucu­reşti, au adus cu ei un manifest în manuscris spre a-l tipări aici, unde tipografiile sunt mai puţin controlate. In acest manifest, emi­sării căutau să-l înfăţişeze opiniei publice pe Corneliu Zelea Codrea­nu ca martir al «­auzei naţionale. In urma unei consfătuiri ţinute la ministerul de interne s-a hotă­rât să se facă descinderi în anu­mite puncte ale Capitalei unde se credea că se pun la cale acţiuni noui. ■ _ In noaptea de Luni spre Marţi s’au făcut trei descinderi la se­diul unei organizaţiuni clandesti­ne de lângă Biserica Luterană, la o locuinţă particulară din cartie­rul Grant şi la o societate studen­ţească. •" ’­i S’au descoperit ziare antisemi­te aduse de la Iaşi, precum şi ma­nifestul în manuscris ce urma să fie tipărit şi răspândit la Bucu­reşti. Au fost arestaţi «Joi studenţ! cari au făcut mărturisiri compl«*cte» declarând că au fost complici la a­­sasinarea prefectului Manciu. COMPLOTUL EI au arătat în ce foc s’au întru­nit cu alte persoane şi cum nu con­damnat la moarte pe Manciu. Urmau să fie asasinaţi câţiva membri ai guver­nului precum şi câteva persoane din opoziţie. Cei doi arestaţi au mai declarat că există o vastă organizaţie teroristă cu se­diul principal în J­ucu­­reşti, şi cu ramificaţii în toată ţara. Membrii ei au jurat să asasineze pe cei înscrişi pe o listă neagră. ALTA ARESTARE Suntem Informaţi că *»*! pro­dus o arestare senzaţională. într’un mare edifîcîu public, a fost arestat un student, asupra căruia s’a desco­perit un revolver. Se cercetează dacă studentul era în legătură cu organizaţia teroristă şî dacă intenţiona să asasineze pe cineva.* Dri dimineaţă d. Romulus Voi­­nescu a încunoştiinţat despre tea­tre acestea pe d. Tătărăscu. D. general Mircescu a raportat ministrului de război că la Cernă­uţi este linişte.« Se afirmă că în urma celor desco­perite, procesul lui Corneliu Co­­dreanu va fi transferat la Bucu­­reşti, înaintându-se dosarul la Con­siliul de războia al Corpului II «­e Armată. -OXO­ Două studenţi terorişti arestaţi la Cameră Din sursă oficială aflăm urmă­toarele amănunte în legătură cu descoperir­ra organizaţiei teroriste de Capitală: Sâmbătă după amiază au fost a­­restaţi în momentul când încercau să pătrundă la tribunele Camerei doi studenţi, anume Georgescu şi Grossu. La perchziţia ce­­ s’a fă­cut, s'a descoperit asupra lor revol­vere încărcate. CE DECLARA GROSSU Cei doi studenţi au fost duşi la Siguranţa Generală, unde au început cercetările. Studentul Grossu a declarat că face parte dintr’o vastă organiza­ţie teroristă şi că fusese însărci­nat să asasineze pe d. dr. Lupu, în care scop a încercat să pătrun­dă în Cameră. Celălalt student neagă că ar fi complice cu Grossu, dar acesta îl denunţă ca făcând parte din ace­iaşi organizaţie. Georgescu ar fi fost desemnat să ucidă pe cunos­cutul bancher Edy Bercovitz. Grossu mai declara că a­­proape toți membrii gu­vernului figurau pe lista neagră a teroriştilor şi că asasinatele trebuiau să se săvârşească la scurte in­tervale. El a dat pe faţă şi numele altor complici. Ori după amiaza cei doi ares­taţi au fost depuşi la închisoarea Vac­rest. Printre declaraţiile şi micuţului Grossu este şî aceea că actele or­ganizaţiei nu se mal ţin îa sedîl, ci sunt dosite la locuinţele parti­­culare ale unor studenţ! necunos­cuţi încă de autorităţi. El a indi­cat aceste locuinţe şî numele ce­lor ce au în păstrare documentele. întreaga zi de eri a fost rezer­vată de către autorităţi verifi­cării declaraţiilor lui Grossu, cer­cetându-se dacă acele case indi­cat® de ol sunt în adevăr locuite de studenţi. Rostul descinderilor din noaptea de Luni spre Marti­e a fost tot verificarea acestor dilete­raţii, cari s’au dovedit exacte. CONSFĂTUIREA DE LA MI­NISTERUL JUSTIŢIEI O con­sfătare a avut loc la mi­nisterul de justiţie, unde d. Mâr­­zescu a conferit cu reprezentanţii justiţiei militare. Au luat parte «Unii: Colonel Protopopescu, şeful secţiei militare din ministerul de război; colonel Vlădescu, prim comisar regal al Consiliului de război a.1 Corpului II armata și comisarii regali maior Holinean­u și Pruteanu. 1' * S’a hotărât ca parchetul militar, să facă noui descinderi la locuin­țele particulare indicate de Grossu­. D. general Mărdărescu, ministru­ de războia, a fost p­us la curent cu cele hotărâte. D-sa, împreună cu Sf. Mârzescu, au încunoştiințat pe primul ministru­, care comunică zil­nic Suveranului mersul Cercetări­lor. DESCINDERILE DE ERI NOAPTE Din noapte parchetul militar în­soţit de autorităţile civile şi de un mic detaşament de jandarmi au făcut noui descinderi, la câte­va case particulare de pe periferie. S’au cules importante documen­te, acte ale organizaţiei teroriste, manifeste şî ziare. S’au operat patru arestări. Stu­denţii arestaţi au fost depuşi la Văcăreşti.

Next