Cuvântul, ianuarie 1925 (Anul 2, nr. 46-69)
1925-01-01 / nr. 46
2 mm Numărul de Anul Nou al Cuvântului care va apare Joi 1 Ianuarie 1925 va cuprinde, pe lângă obişnuitele articole şi reportaje, un bogat material consacrat în bună parte BILANŢURILOR ANUALE ale vieţii politice, economice şi financiare, diplomatice, literare, teatrale, artistice, muzicale, agricole, judiciare, școlare, etc. etc. Realităţi naţionale pentru dizancoff Intre Vidin şi Timoc sunt 36 de cnume româneşti reprezentând peste 100.000 locuitorIn tot cuprinsul acestei regiuni răsună numai cuvântul românesc, elementul bulgar chiar singuratec, izolat, nu s’a putut pripăşi pe acele meleaguri de latinitate. Copiii vin să înveţe carte aici peste Dunăre, silinţele lor tind să dea o armătură intelectuală românismului lor nativ. Au dus o viaţă patriarhală păstrându-şi curăţenia rasei în umbra bisericilor a căror durată se pierde în negura veacurilor. Şi-au înfiripat şcoli unde au învăţat slovă — întrebuinţăm acest cuvânt spre a face plăcere d-lui Tzancoff — românească, gândirea lor căutând să se fixeze şi altfel decât sub forma tradiţiei orale. Împotriva acestor cetăţui morale sub guvernul Tzancoff s’a început cea mai teribilă politică de oropsire — cuvântul naţionalizare implică şi puţină civilizaţie. Neîndoios Bulgaria este legată printr’un determinism geografic şi istoric de România. Datele mari ale istoriei poporului bulgar sunt legate de istoria poporului român. Biruinţa de la 1877 a Românilor a eliberat Bulgaria şi n’a fost un cărturar de peste Dunăre să nu-şi fi creiat disciplina intelectuală la Bucureşti. Iar datele tragice, dezastroase din istoria poporului bulgar coincid cu, perioadele de detaşare de politica românească. După experienţa de la 1916—1918, Bulgaria a fost subminată de revoluţie. S’a tălăzuit sângeros între prăpastia revoluţiei şi disciplina reacţiei naţionale. Sufletul bulgar şi-a pierdut axa spirituală—d. Tzancoff reprezintă doar sinteza năzuinţelor de echilibrare morală a poporului bulgar, înţelegerea precisă a căilor de refacere a ţării. D. Tzancoff vine la Bucureşti cu o misiune mare: de a croia blocul balcanic stavilă împotriva valului de anarhie bolşevică svârlit ritmic de republica roşie a Sovietelor ruseşti. D. Tzancoff nu este un politician aventurier, este un serios cugetător politic, un profesor universitar. Ştie prea bine că acordurile diplomatice fără sudură sufletească nu sunt durabile şi pentru această operă de politică realistă între noi şi Bulgaria nu trebue să subsiste acţiunea nemernică după valea Timocului. Blocul antibolşevic nu poate fi o creaţie diplomatică ci în primul rând una morală şi adeziunea noastră sufletească întreagă, hotărâtă, nu poate apărea cât timp va subzista politica de oropsire dintre Vidin şi Timoc. P. S. Acţiunea comunistă clandestină MANIFESTELE INCENDIARE AU FOST TIPĂRITE LA BUDAPESTA ŞI VIENA SCIZIUNEA PARTIDULUI COMUNIST In urma cercetărilor făcute de Siguranţă Generală a statului asupra acţiunei comuniştilor, s’a stabilit în mod precis că toate manifestele ce au fost împrăştiate în ultimul timp în fără, au fost tipărite la Budapesta şi Viena, în tipografiile ziarelor comuniste din aceste două oraşe. ■ Pachetele cu aceste tipărituri au fost trecute prin contrabandă în fără, de către curierii şi agenţii comunişti străini, iar lansarea lor s’a făcut de către delegaţii organizaţiilor clandestine comuniste din fără. Faţă de acţiunea clandestină desfăşurată de către comuniştii arestaţi, partidul comunist s’a împărţit şi el în două fracţiuni. ( Gruparea condusă de d-nii Cristescu şi Ghempet desavuează acţiunea clandestiniştilor, cei două fruntaşi comunişti preconizând o acţiune pe faţă. Ca urmare au şi hotărît să acţioneze în acest sens pe viitor. ■ » Aseară au fost aduşi în Capitală un număr de 120 de comunişti arestaţi în Banat şi implicaţi cu acţiunea clandestină comunistă. Bulgaria ratifică protocolul dela Geneva în chestia minorităţilor Sofia 30 (Rador). — Sobrania a ratificat protocolul dela Geneva relativ la protecţia minorităţilor. Au votat pentru ratificare toate partidele, afară de comunişti. --- MBpl ----------- acest bilanţ poate fi el făcut fără a te scobori în tine şi a-ţi scormoni conştiinţa1? Prea puţini sunt aceia cari ţin din registru, fie el chiar intermitent, al zilelor lor. Oricum însă, nu e greu să rconstitueşti anul scurs, cu ajutorul amintirilor, al lecturilor, al micilor documente de care dispui. Mulţumiri şi mizerii, câştiguri şi pierderi, acte lăudabile şi slăbiciuni morale, faci bilanţul tuturor. Simplul fapt de a inventaria cu grijă anulce a fost, e un act de energie care înseninează inima e o sforţare întăritoare, căci, oricât de defavorabil îţi va fi bilanţul, nU vei fi silit ca Un negustor sau ca un şef de guvern, să-l depui. A- 11 ul care vine îţi deschide un credit nou şi nu atârnă decât de tine ca să reportezi asupra lui deficitul de fală. Dar nu î ţi poţi pregăti fiu folositor an nou decât printr’gi cercetare amănunţită, sinceră şi complectă a anului scurs. In fond, ce se sfârşeşte? Câteva luni în cari s’au petrecut multe — dacă judeci după împrejurări, — şi în care nu s’a petrecut nimic — dacă socoteşti după rezultate. Că anil acesta, ne costă câteva iluzii, că decepţii ne-au rănit, sunt pierderi fireşti ale existenţii. In schimb viaţa noastră intimă s’a îmbogăţit, fiinţa noastră morală s’a amplificat, suntem mai mult noi, decât cu jiui an înainte. Vremea n’a trecut fără folos. Privind cu curaj înapoi, bucurându-ne de ce-ar putea fi înainte, vom trece fără tristeţă puntea dintre Un an şi altul. Şi vom putea să ne facem, în pragul noului an, Urarea aceasta orientală: «Să ne fie inimat tot anul ca o grădină înflorită!» „Steaua însângerată“ O NOUA SOCIETATE IREDENTISTA MAGHIARA. EA URMĂRESTE PROPAGANDA IN ROMANIA, IUGOSLAVIA SI CEHOSLOVACIA In Ungaria a luat fiinţă o nouă societate iredentistă numită «Steaua însângerată». Numita societate este compusă din ofiţeri activi şi de rezervă, care fac educaţie, învăţându-i cum să-şi desvolte activitatea în ţările învecinate cu Ungaria, adică în România, Iugoslavia şi Cehoslovacia, unde să facă propagandă iredentistă prin oraşe şi sate, împărţind şi manifeste broşuri pentru subminarea statului şi spionajul în special. In fruntea acestei societăți se află cunoscutul scriitor svab Herczeg Ferencz care de curând a fost maghiarizat. Intrarea Bulgariei în Mica înţelegere? Praga, 30. — «Bohemia» scrie că nu este exclus că, dacă tratativele actuale între Iugoslavia, România şi Bulgaria asupra formărei unui front comun contra bolşevismului vor avea succes, ele vor duce la noui negocieri având de scop intrarea Bulgariei în Mica Antantă. Cehoslovacia nu este în nici o privinţă direct interesată în negocierile actuale, dar ea le urmăreşte cu cea mai mare atenţie. Cuvântările rostite Paris 30 (Rador). — D. Doumergue, preşedintele republicei franceze a primit ori oficial pe d. Diamandi, ministrul României care a remis scrisorile de acreditare. D. de Fouquiéres, şeful protocolului, a condus pe d. Diamandi la Eliysée, in trăsurile prezidenţiei republice, escortate de regimentul 12 chiarasieri. O companie din garda republicană a dat onorurile. După terminarea aucienței, D. Diamandi a fost condus la legația română,, cu acelaș ceremonial. Cuvântarea d-lui Diamandi Paris 30 (Rador). — Iată textul discursului pronunţat de d-l Diamandi cu prilejul scrisorilor de creanţă către preşedintele republicei: „Binevoind să-mi încredinţeze tansiunea de-a reprezenta România pe lângă persoana voastră, augustul meu suveran mi-a făcut cea mai însemnată onoare. Relaţiunile de prietenie, care există între Franţa şi România, uşurează considerabil sarcina mea. Intre aceste două popoare, strâns unite prin amintirea gloriosului răsboi, sunt legături indisolubile. Poporul român păstrează Franţei o dragoste profundă. Românii au găsit întotdeauna o ospitalitate generoasă şi frăţească pe pământul Franţei, iar cultul Franţei este săpat în sufletele româneşti.. îndrăznesc să spun că în nici o altă ţară geniul francez nu a găsit un teren mai potrivit pentru apostolatul său secular, de idealism şi de progres. La extremitatea Europei, România urmăreşte cu sărguinţi sarcina consoli- j darei sale interne şi ai tot atât de mult zel lucrează pentru pacea generală, o pace de realitate, de intimă şi sinceră colaborare. „In această politică, de care este profund ataşată, România este fericită să se găsească într'o perfectă solidaritate de interese cu poporul francez. Santinelă înaintată la limitele lamei europene, România este pătrunsă de conştiinţa datoriilor ce îi incumbă, de a veghea patrimoniul comun al ordinar şi civilizaţiei, întemeiat pe solicitudinea ce personal, domnule preşedinte, aţi arătat-o ţărei mele în diferite împrejurări, şi pentru care am misiunea să vă prezint recunoştinţa noastră, — îmi permit să sper că guvernul republicei va binevoi să mă onoreze cu încrederea sa, însufleţit de dorinţa de a merita această încredere, am onoarea să vă prezint scrisorile prin care Majestatea Sa Regele României mă acreditează in calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în Franţa”. Răspunsul d-lui Doumergue Paris 30 (Rador). — Iată răspunsul d-lui Doumergue la cuvântarea dlui DiamanditJDomnule ministru, cuvintele pe care le-aţi rostit prezentându-mi scrisorile prin care regele v’a acreditat ca ministru plenipotenţiar în Franţa, corespund sentimentelor de amiciţie ce unesc ţările noastre. • Amintindu-şi sacrificiile împlinite în comun pentru victoria dreptului, Franţa şi România au dorinţa arzătoare de a asigura rezultatele acestei victorii prin observarea loaială a tratatelor. Ambele ţări ştiu că menţinerea păcei este condiţiunea esenţială a reconstrucţiei economice în Europa, pentru care popoarele noastre sunt hotărâte să lucreze din toate puterile. Colaborarea lor la această operă pacifică va fi cu atât mai rodnică, cu cât este întemeiată pe afinităţi de rasă şi de cultură şi pe prietenia tradiţională, fortificată de curând în încercările şi victoria comună. '■ " Ştiu, domnule ministru, că concursul marei dvs. experienţe ne este asigurat pentru realizarea acestei misiuni; veţi găsi aci un concurs cât se poate de devotat. Guvernul Republicei nu are dorinţă mai sinceră decât să lucreze în complect acord cu guvernul dvs. la strângerea relaţiilor economice francoromâne. Este sigur că în felul acesta vom contribui în mod eficace la întărirea păcei. -px3~ OPINIA CANCELARULUI MARX •, » * întrebat de reprezentantul din Berlin al ziarului Kölnische Zeitung, cancelarul Marx a făcut următoarele declaraţii : CANCELARUL MARX «Aliaţii nu vor sa evacueze zona Coloniei la data de 10 Ianuarie, fixată de tratatul din Versailles, sub pretext că nu le-a parvenit raportul pomisiunei de control militar. «Faptul acesta a produs o mare deziluzie în Germania, unde se va spune că în zadar am acceptat asprele sarcini ale planului Dawes. «Pretextul invocatconstituie Pur şi simplu, o întoarcere la politica de sancţiuni. •Se spune de asemeni că adevăratul motiv al prelungirii ocupaţiunei zonei Coloniei nu echestiunea înarmării Germaniei ci abela că in caz de evacuare a Coloniei, n’ar mai putea fi menținută ocuparea regionei Ruhr. •Dar, dacă evacuarea zonei Coloniei ar crea dificultăţi tehnice pentm menţinerea ocupaţiunei Rihridin, atunci n’ar fi altceva de făcut decât să se evacueze în acelaş timp şi această regiune. ‘Aceasta-i singura soluţie». PRESA ENGLEZA CONTRA EVACUĂRII Lafayette, 30. — Ziarele consacră lungi articole chestiunea evacuării Coloniei . «Evening News» spune că ar fi nebunie curată de a ne gândi la plecare, când se ştie că Germania prepară războiul de revanşă şi Încalcă obligaţiunile impuse de tratat. O DESMINŢIRE AMERICANA Paris 30 (Rador). — In «Chicago Tribune». D-l Logan, observatorul american la comisiiunea reparaţiilor veşminte că departamentul de stat sar fi rugat să arate aliaţilor că prelungirea ocupării Coloniei ar compromite planul Dawes. Deasemenea, nici ambasada americană nu a primit instrucţiuni de acest fel. 0X3- Staţiune de T. F. F. la Cluj Alaltăeri a fost pusă în funcţiune la Cluj staţiunea de T. F. F. Până acum se fac numai recepţionări, iar după terminarea unor lucrări se vor face transmiterile Luni a avut loc o şedinţă a Camerei de Comerţ, când s’a stabilit tariful de comunicărî pentru bursă şi bănci. .... . . Moartea unui fruntaş maghiar In urma unei boli contractate de curând, Hajdú István, unul din membrii de seamă ai partidului maghiar din Ardeal, a încetat din viaţă zilele trecute. Defunctul se bucura de mari simpatii în cercurile maghiare, unde cuvântul său era ascultat ■■ ■ ■' ■ CUVÂNTUL Opinia publică americană şi campania naţionalistă din Germania New-York. — Se anunţă din Berlin, că naţionaliştii au început o campanie energică în favoarea unui plebiscit care să decidă de regimul viitor, al Germaniei. Opinia publică americană socoate periculoasă această campanie, deoarece restaurarea monarhiei în Germania echivalează cu un război cu Franţa. Orice încercare de reîntronare a vechiului regim in Germania ar săpa încrederea americanilor, în intensiunile pacifice ale poporului ger ffilin. înşişi conservatorii americanii cred, că Germania are nevoe de un guvern liberal care să execute real planul Dawes. O înaltă autoritate americană a semnalat faptul, că dacă se va ajunge să se pretindă anularea planului Dawes sau o modificare forţată a aceluia, nimeni nu mai poate pretinde bunăvoinţă faţă de Germania. (New-York Herald). -DXC Evenimentele zilei ProessiP Stagiam de reformă electorală Ziarele dau informaţiuni asupra proiectului pentru reforma electorală. Intre altele se spune că numărul deputaţilor , care în prezent este de 535, va fi ridicat la 560. Un nou partid ţărănist croat Din Agram se anunţă că 10 deputaţi anest din partidul Rădici fondând un nou partid ţărănist cu ţeluri anti-blşeviste. Deschiderea congresului sionist Duminică s-a deschis în Wiesbaden congresul sionist. D. Weismann, preşedintele organizaţiei mondiale zioniste cu sediul la Londra a deschis congresul. Furtuni pe măreţ vifore in Causa. Furtuni violente au bântuit pe coastele Atlanticului, în Marea Mediterană şi Marea Neagră, cauzând mari pierderi de oameni. După «Isvestia» ar fi pierit pe Marea Neagră un vas care făcea călătoria spre Odessa şi avea pe bord 29 profesori cu familiile lor şi cari mergeau la Odessa să-şi caute posturi. Din Transcaucazia se anunţă vifore şi zăpezi mari. Traficul pe calea ferată între Tiflis şi Bacu este întrerupt. Lucrările pe terenurile petrolifere sunt întrerupte. 108 nebuni pieriți în flăcări Lafayette 30. — 108 alienați au pierit la incendiul azilului din Tokio. Moartea poetului Karl Spitteler Nauen 30. — La Berna a murit în vârsta de aproape 80 de ani poetul elvețian KarlSpitteler, care a obținut în anuil 1919 împreună Kil Hantson, premiul Nobel pentrui literatură. Depozitul de muniţiuni al armatei estone aruncat în aer Depozitul central de muniţiuni al armatei estoniene din Reval, a fost aruncat în aer. Pagubele cauzate de explozie se ridică la peste 50 milioane franci Sunt şi victime omeneşti. Din ancheta întreprinsă s’a stabilit i»a ovprnwîu ppmrmanoare npera agenţilor bolşevici ruşi Amenajarea aerodromului de la Croydon Leafield 30. Ziarul «Morning Post» crede că dacă se va acorda suma de 225 mii lei lire sterline care va fi utilizată pentru extinderea şi îmbunătăţirea aerodromului din Croydon, linia aeriană terminală din Londra va fi una din cele mai frumoase şi mai complecte din lume.. Planul cuprinde clădirea unui nou oficiu contrar având un turn de 60 picioare de unde, maşinele vor pleca şi sosi direct. Pe partea vestică se va mai adăuga aerodromului, încă un teren destul de larg. Congresul tradeunionurilor engleze HOTĂRÂRILE LUATE Leafield 30. — Congresul Consiliului general al tradeunionurilor a ţinut ori o întrunire cu scop de a primi delegaţia reîntoarsă de curând din Rusia. Delegaţia nu se găseşte în situaţia de a prezenta Consiliului raportul complect al investigaţiunilor sale, însă a amplificat raportul trimis mai înainte, şi deja publicat. S’au făcut aranjamente ca raportul complet să poată fi prezentat Consiliului peste o lună. Consiliul a mai examinat scrisoarea trimisă de secretarul mişcărei minorităţii naţionale, mişcare care a luat fiinţă atunci când ziarele au publicat prima dată discursurile atribuite membrilor delegaţiei din Rusia. Această scrisoare cuprinde invitaţia, de a trimite delegaţi la conferinţa specială care se va aranja în scop de a promova unitatea trade-unionurilor. Consiliul a hotărât să dea instrucţiuni secretarului de a atrage luarea aminte a mişcării minorităţii asupra răspunsului care i se trimisese în cursul conferinţei trade-unionurilor din Hull. Consiliul reafirmând politica din Hull, a hotărât că nu poate lua parte la demonstraţia unităţii trade-unionurilor, aranjată pentru 25 ianuarie. Ziarul «Daily News» spune că această hotărâre va determina şi atitudinea comitetului federaţiunei internaţionale a trade-unionurilor din Amsterdam care a fost de asemenea invitat de a participa la demonstraţia mişcărilor minorităţeii. • Lafayete, 30. — Consiliul general al congresului «trade-unionurilor» a refuzat invitaţia partidului comunist britanic de a participa la manifestaţia unităţii. BLOCNOTES «Verde a rămas România ?» După cum vedeți titlul nu este al nostru. Este vorba că scăpăm un nou prilej de participare la întrecerile culturale şi artistice din străinătate, o participare care ni se pretindea, de vreme ce înşişi străinii se miră de indiferentismul Românei. «Unde a rămas Româniát». lată un titlu dintr’un ziar care nu este românesc, un titlu care spune mai mult decât tot ce s’a spus până acum despre nepăsarea oficialității române față de cultura și arta românească. •La Paris, pe malul Senei, în fața palatului «Invalides» — scrie d. Bölönyi, corespondentul din Paris al lui «Keleti Újszg» — se construeşte de luni de zile un cartier nou; apar ca din pământ pavilioanele expoziţiei internaţionale de artă şi industrie decorativă. Va fi o expoziţie în stil gigantic: edificiile ei se întind de la minunatul palat Mansard de la Hotel des Invalides, peste Sena până la Elysées, şi vor fi aici aproape toate naţiunile lumii. «Artiştii români din Paris, şi noi, ziariştii din România, ne întrebăm cu atât mai multă mirare, de ce lipseşte România de la această întrecere? Chiar dacă n’ar avea o artă industrială din cale afară de înaintată, — arta ei poporală şi industria-i casnică au produs lucruri minunat de frumoase şi în afară de aceasta România are în Paris artişti, artişti moderni de primul rang — ca să nu amintesc decât pe cel mai dinstins, sculptorul Brâncuş decât care înşişi Francezii abia şi ar ghtmul mai de seamă pentru întrecerea "decorativă. Cu un cuvânt, România ar avea ce să expună ţi ar avea Şi artişti;—fără îndoială este păcat că România oficială şi Bucureştii oficialii au ajuns încă să bage "de seamă pe aceşt oameni distinşi — şi totuşi ea nu parficipă la interesanta emulafie care "din primăvară până’n toarnă va aduna aici pe toti străinii». «Abţinerea ia surprins chiar şi pe Francezi» •Nu numa, noi am rămas surprinşi "de abţinerea României, el aceasta i-a surprins şi pe tranmzi.Astfel citesc intr’un ziar de seară următoaele : •Abţinerea României surprinde foarte mult. Earău numai că nu va avea un pavilion separat,dar nu va lua parte nici un galerii. Până acum cel puțin nu şi-a anunţat participarea. Strânsele noastre relaţiuni culturale ne fac să simţim şi mai mult această absenţă». Ziaristul maghiar s’a interesat la direcţia expoziţiei, care de asemenea este nedumerită de această desinteresare, pentru că,după cum spune directorul Nicole, participă la expoziţie state mult mai sărace decât cel român. «Va să zică, încheie d. Bölönyi, Romănia nu va veni la expoziţia "din Aprilie, T.n noomnt.nor 7M/faa rdf.ft punde Bucureştii "dacă acolo de fapt "de ştie şi se mai interesează cineva de pricina din care România va lipsi, în Capitala aliatei şi prietenei sale, "din mijlocul naţiunilor culte». O piesă a d-lui KL larga pe o scenă maghiară Teatrul maghiar din Cluj, consecvent unei apreciabile inițiative a directorului său dr. Eugen Ianovics, va reprezenta în săptămâna aceasta o nouă piesă românească, «Fatalitatea» de N. Iorga. Traducerea ei se datorește d-lui dr. Ianovics, ale cărui aptitudini de traducător din româneşte s’au remarcat până acum în două rânduri. Succesul pe care-l bănuim piesei d.lui Iorga la acest teatru ungu-resc, va însemna fără îndoială o nouă posibilitate de apropiere între minoritatea maghiară şi români, ceea ce de altfel este şi scopul urmărit cu piesele româneşti, în număr de şase, ni se pare, reprezintate până acum pe această scenă din Cluj. O revistă a senatului studenţesc In curând centrul studenţesc va avea o revistă a Iui proprio, încă de doi ani apărea la Chişinău «Gândul Neamului», revistă scoasă de un grup de tineri, cari neputând-o duce mai departe au trecut-o centrului studenţesc. Articolele ce vor fi scrise vor fi rezumate la sfârşit în franţuzeşte, nemţeşte şi englezeşte, putând astfel să se facă legătură mai strânsă între studenţimea noastră şi între centrele universitare din lume. Teatrale Teatrul National va relua la 23 Ianuarie «Apus de Soare» de Delavrancea, cu prilejul sărbătorirei d-lui C. Nottara, care împlineşte 50 de ani de carieră. Teatrul Popular reia Duminecă 4 Ianuarie «Musca Spaniolă» amuzanta comedie a lui Arnold şi Bach. Premiere Vineri 9 Ianuarie. — Opera Română : «Hansel şi Grefei» opera de Humperdinck. Miercuri 14 Ianuarie. — Teatrul Naţional: «Bizanţ» de d-l Mircea Rădulescu. Muzicale Concertele simfonice ale Filarmonicei vor încep în a doua jumătate a lunei Ianuarie la Teatrul Liryc sub conducerea muzicală a d-lui George Georgescu. Vineri 9 Ianuarie. — Teatrul Popular: «Zorile, ziua şi noaptea» de Dario Nicomedi. Expoziţii Joi, 1 Ianuarie, se va deschide, în sala Mozart, din Calea Victoriei, expoziţia pictorului I. Marinescu-Vâlsan. RSSBSOWI Iarăși scrisoarea lui Zinoview Un demers al lui Rakovski Constantinopole. —Doctorul Rakovski a trimis ministrului de externe englez o scrisoare In care arată că este autorizat de Cicerin să solicite anumite amănunte și precizări asupra documentului ZinoView (cunoscuta scrisoare adresată de Internaţionala 3-a către muncitorii englezi). In scrisoare se mai arată că iCicerin garantează formal că persoana care a procurat documentul in chestiune şi a cărui autenticitate nu se mai contestă acum, poate să părăsească Rusia, fără nici o greutate. Este insă sigur că guvernul englez, Va refuza să indice persoana de la care deţine documentul. * Acest demers este in legătură cu dorinţa guvernului sovietic, de a cunoaşte precis persoana ce a procurat documentul Angliei. Întrucât de acest fapt este acuzat comisarul poporului Karol Radek, care se află arestat la Moscova / D. RACOVSKI —------m mSgBpx**'-’» - — - —* Curierul Spectacolelor MIERCURI 31 DECEMBRIE OPERA ROMANA: Coppelia, Aragoneza şi Rapsodia II. TEATRUL NATIONAL: Bolnavul închipuit. TEATRUL REGINA MARIA: Câinele turbat şi Sluga la doi stăpâni. TEATRUL MIC: Marea ducesă şi chelnerul. TEATRUL POPULAR: Oaspete nepoftit şi Liniştea case!. . CINEMA LUX: Moştenitorii ve. Sell. CINEMA BOULEVARD-PALACE : Coco ghinionist şi fiarele sălbatice CINEMA PATHE-PALACE: Bufonul satanie. CINEMA DOAMNEI: Ocnaşul ca la mort. CINEMA CLASIC: Craiul Pădurilor. CINEMA FRASCATI; Scara mouche. CINEMA SELECT: Wilhelm Tell. Din Rusia so vi eti că JAPONIA VA CEDA INSULA' SAKHALIN Constantinopol. — Oficialul sovietic «Isvestia» anunţă că tratativele între Rusia şi Japonia pentru stabilirea unei înţelegeri asupra litigiilor existente, au fost reluate din nou. După «Isvestia», guvernul japonez a consimţit să predea la prim vară Rusiei, porţiunea de nord a insulei «Sakhalin». IMPRIMERIA STATULUI FABRICA DOLARI FALŞI Belgrad. — Semi-oficiosul sârb «Politica» susţine că imprimeria statului rus din Moscova, tipăreşte actualmente dolari falşi. Această emisiune de hârtie monedă americană falsificată, va servi la intensificarea propagandei bolşevice în străinătate. IARNA GREA IN UCRAINA C.Sinstantinopol. — Iarna în centrul Ucrainei este aşa de grea, încât zilele trecute praştil Kiev a fost atacat de numeroase haite de lupi. A fost nevoe de intervenția armatei, care făcând uz de mitraliere a omorât 190 lupi; restul au fugit. La administraţia Sovietelor va participa şi cei cari nu sunt comunişti Din Riga se anunţă că comitetul executiv central al Sovietelor, în faţa activităţii politice crescânde a proletariatului şi a ţăranilor, a hotărît să revizuiască instituţiile Sovietice. In consecinţă a convocat o conferinţă pentru a examina reformele necesare şi a decide până la ce punct va fi posibil să se admită ca • Cei cari nu sunt comunişti să par- I tinive In. administraţia tării.