Cuvântul, ianuarie 1925 (Anul 2, nr. 46-69)

1925-01-01 / nr. 46

2 mm Numărul de Anul Nou al­­ Cuvântului care va apare Joi 1 Ianuarie 1925 va cuprinde, pe lângă obişnuitele arti­cole şi reportaje, un bogat material consacrat în bună parte BILANŢURILOR ANUALE ale vieţii politice, economice şi financiare, diplomatice, literare, teatrale, artistice, muzicale, agricole, ju­diciare, școlare, etc. etc. Realităţi naţionale pentru dizancoff Intre Vidin şi Timoc sunt 36 de cnume româneşti reprezentând pe­ste 100.000 locuitorIn tot cuprin­sul acestei regiuni răsună numai cuvântul românesc, elementul bul­gar chiar singuratec, izolat, nu s’a putut pripăşi pe acele meleaguri de latinitate. Copiii vin să înveţe carte aici pes­te Dunăre, silinţele lor tind să dea o armătură intelectuală românis­mului lor nativ. Au dus o viaţă pa­triarhală păstrându-şi curăţenia rasei în umbra bisericilor a căror durată se pierde în negura veacuri­lor. Şi-au înfiripat şcoli unde au învăţat slovă — întrebuinţăm acest cuvânt spre a face plăcere d-lui Tzancoff — românească, gândirea lor căutând să se fixeze şi altfel de­cât sub forma tradiţiei orale. Îm­potriva acestor cetăţui morale sub guvernul Tzancoff s’a început cea mai teribilă politică de oropsire — cuvântul naţionalizare implică şi puţină civilizaţie. Neîndoios Bulgaria este legată printr’un determinism geografic şi istoric de România. Datele mari ale istoriei poporului bulgar sunt legate de istoria poporului român. Biruinţa de la 1877 a Românilor a eliberat Bulgaria şi n’a fost un căr­turar de peste Dunăre să nu-şi fi creiat disciplina­ intelectuală la Bu­cureşti. Iar datele tragice, dezas­­troase din istoria poporului bul­gar coincid cu, perioadele de deta­şare de politica românească. După experienţa de la 1916—1918, Bulgaria a fost subminată de revo­luţie. S’a tălăzuit sângeros între prăpastia revoluţiei şi disciplina reacţiei naţionale. Sufletul bulgar şi-a pierdut axa spirituală—d. Tzan­coff reprezintă doar sinteza năzu­inţelor de echilibrare morală a po­porului bulgar, înţelegerea precisă a căilor de refacere a ţării. D. Tzancoff vine la Bucureşti cu o misiune mare: de a croia blocul balcanic stavilă împotriva valului de anarhie bolşevică svârlit ritmic de republica roşie a Sovietelor ru­seşti. D. Tzancoff nu este un politi­cian aventurier, este un serios cu­getător politic, un profesor univer­sitar. Ştie prea bine că acordurile diplomatice fără sudură sufleteas­că nu sunt durabile şi pentru acea­­stă operă de politică realistă între noi şi Bulgaria nu trebue să sub­­siste acţiunea nemernică după va­lea Timocului. Blocul antibolşevic nu poate fi o cre­aţie diplomatică ci în primul rând una morală şi a­­deziunea noastră sufletească în­treagă, hotărâtă, nu poate apărea cât timp va subzista politica de o­­ropsire dintre Vidin şi Timoc. P. S. Acţiunea comunistă clandestină MANIFESTELE INCENDIARE AU FOST TIPĂRITE LA BU­DAPESTA ŞI VIENA SCIZIUNEA PARTIDULUI CO­MUNIST In urma cercetărilor făcute de Sigu­ranţă Generală a statului asupra acţiunei comuniştilor, s’a stabilit în mod precis că toate manifestele ce au fost împrăş­tiate în ultimul timp în fără, au fost tipărite la Budapesta şi Viena, în tipo­grafiile ziarelor comuniste din aceste două oraşe. ■ Pachetele cu aceste tipărituri au fost trecute prin contrabandă în fără, de către curierii şi agenţii comunişti stră­ini, iar lansarea lor s’a făcut de către delegaţii organizaţiilor clandestine co­muniste din fără. Faţă de acţiunea clandestină des­făşurată de către comuniştii arestaţi, par­tidul comunist s’a împărţit şi el în două fracţiuni. (­­ Gruparea condusă de d-nii Cristescu şi Ghempet desavuează acţiunea clandes­tiniştilor, cei două fruntaşi comunişti preconizând o acţiune pe faţă. Ca urmare au şi hotărît să acţioneze în acest sens pe viitor. ■ » Aseară au fost aduşi în Capitală un număr de 120 de comunişti a­­restaţi în Banat şi implicaţi cu ac­ţiunea clandestină comunistă. Bulgaria ratifică proto­colul dela Geneva în chestia minorităţilor Sofia 30 (Rador). — Sobrania a ratificat protocolul dela Geneva re­lativ la protecţia minorităţilor. Au votat pentru ratificare toate parti­­dele, afară­ de comunişti. --- MBpl -----------­ acest bilanţ poate fi el făcut fără a te scobori în tine şi a-­ţi scormoni conştiinţa1? Prea puţini sunt aceia cari ţin din registru, fie el chiar intermitent, al zilelor lor. Ori­cum însă, nu e greu să rconstitueşti anul scurs, cu ajutorul amintirilor, al lecturilor, al micilor documente de care dis­pui. Mulţumiri şi mizerii, câştiguri şi pierderi, acte lăudabile şi slă­biciuni morale, faci bilanţul tutu­ror. Simplul fapt de a inventaria cu­ grijă anul­­ce a fost, e un act de energie care înseninează inima­­ e o sforţare întăritoare, căci, ori­cât de defavorabil îţi va fi bilanţul, nU vei fi silit ca Un negustor sau ca un şef de guvern, să-l depui. A- 11 ul care vine îţi deschide un credit nou­ şi nu atârnă decât de tine ca să reportezi asupra lui deficitul de fală. Dar nu î­ ţi poţi pregăti fiu fo­lositor an nou decât printr’gi cerce­tare amănunţită, sinceră şi com­plectă a anului scurs. In fond, ce se sfârşeşte? Câteva luni în cari s’au petrecut multe — dacă judeci după împrejurări, — şi în care nu s’a petrecut nimic — da­că socoteşti după rezultate. Că anil acesta, ne costă câteva iluzii, că de­cepţii ne-au rănit, sunt pierderi fi­reşti ale existenţii. In schimb viaţa noastră intimă s’a îmbogăţit, fiinţa noastră morală s’a amplificat, sun­tem mai mult noi, decât cu jiui an înainte. Vremea n’a trecut fără fo­los. Privind cu curaj înapoi, bucur­ân­­du-ne de ce-ar putea fi înainte, vom trece fără tristeţă puntea dintre Un an şi altul. Şi vom putea să ne fa­cem, în pragul noului an, Urarea a­ceasta orientală: «Să ne fie inima­t tot anul ca o­ grădină înflorită!» „Steaua însângerată“ O NOUA SOCIETATE IREDEN­TISTA MAGHIARA. EA UR­MĂRESTE PROPAGANDA IN ROMANIA, IUGOSLAVIA SI CEHOSLOVACIA In Ungaria a luat fiinţă o nouă societate iredentistă numită «Stea­ua însângerată». Numita societate este compusă din ofiţeri activi şi de rezervă, care fac educaţie, învăţându-i cum să-şi desvolte activitatea în ţările înve­cinate cu Ungaria, adică în Româ­nia, Iugoslavia şi Cehoslovacia, unde să facă propagandă ireden­tistă prin oraşe şi sate, împărţind şi manifeste broşuri pentru sub­minarea statului şi spionajul în special. In fruntea acestei societăți se află cunoscutul scriitor svab Herc­­zeg Ferencz care de curând a fost maghiarizat. Intrarea Bulgariei în Mica înţelegere? Praga, 30. — «Bohemia» scrie că nu este exclus că, dacă tratativele actuale între Iugoslavia, România şi Bulgaria asupra formărei unui front comun contra bolşevismului vor avea succes, ele vor duce la noui negocieri având de scop in­trarea Bulgariei în Mica Antantă. Cehoslovacia nu este în nici o privinţă direct interesată în nego­cierile actuale, dar ea le urmăreşte cu cea mai mare atenţie. Cuvântările rostite Paris 30 (Rador). — D. Doumer­­gue, preşedintele republicei franceze a primit ori oficial pe d. Diamandi, ministrul României care a remis scri­sorile de acreditare. D. de Fouqui­­éres, şeful protocolului, a condus pe d. Diamandi la Eliysée, in trăsurile prezidenţiei republice­, escortate de regimentul 12 chiarasieri. O companie din garda republicană a dat onoru­rile. După terminarea aucienței, D. Diamandi a fost condus la legația română,, cu acelaș ceremonial. Cuvântarea d-lui Diamandi Paris 30 (Rador). — Iată textul dis­cursului pronunţat de d-l Diamandi cu prilejul scrisorilor de creanţă către pre­şedintele republicei: „Binevoind să-mi încredinţeze tan­siunea de-a reprezenta România pe lângă persoana voastră, augustul meu suveran mi-a făcut cea mai însemnată onoare. Relaţiunile de prietenie, care există între Franţa şi România, uşurează considerabil sarcina mea. Intre aceste două popoare, strâns unite prin amintirea gloriosului răsboi, sunt legă­turi indisolubile. Poporul român păstrează Franţei o dragoste profundă. Românii au găsit întotdeauna o ospitalitate generoasă şi frăţească pe pământul Franţei, iar cul­tul Franţei este săpat în sufletele ro­mâneşti.. îndrăznesc să spun că în nici o altă ţară geniul francez nu a găsit un teren mai potrivit pentru apostolatul său secular, de idealism şi de progres. La extremitatea Europei, România ur­măreşte cu­ sărguinţi sarcina consoli- j darei sale interne şi ai tot atât de mult zel lucrează pentru pacea generală, o pace de realitate, de intimă şi sinceră colaborare. „In această politică, de care este pro­fund ataşată, România este fericită să se găsească într'o perfectă solidaritate de interese cu poporul francez. Santinelă înaintată la limitele lamei europene, Ro­mânia este pătrunsă de conştiinţa dato­riilor ce îi incumbă,­­ de­ a veghea patrimoniul comun al ordinar şi civili­zaţiei, întemeiat pe solicitudinea ce per­sonal, domnule preşedinte, aţi arătat-o ţărei mele în diferite împrejurări, şi pentru care am misiunea să vă prezint recunoştinţa noastră, — îmi permit să sper că guvernul republicei va binevoi să mă onoreze cu încrederea sa, însu­fleţit de dorinţa de­ a merita această în­credere, am onoarea să vă prezint scri­sorile prin care Majestatea Sa Regele României mă acreditează in calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipo­tenţiar în Franţa”. Răspunsul d-lui Doumergue Paris 30 (Rador). — Iată răspun­sul d-lui Doumergue la cuvântarea d­­lui Diamandi­­tJDomnule ministru, cuvintele pe care le-aţi rostit prezentându-mi scrisorile prin care regele v’a acreditat ca minis­tru plenipotenţiar în Franţa, corespund sentimentelor de amiciţie ce unesc ţările noastre. •­­­­ Amintindu-şi sacrificiile împlinite în comun pentru victoria dreptului, Fran­ţa şi România au dorinţa arzătoare de­ a asigura rezultatele acestei victorii prin observarea loaială a tratatelor. Ambele ţări ştiu că menţinerea păcei este con­­diţiunea esenţială a reconstrucţiei eco­nomice în Europa, pentru care popoarele noastre sunt hotărâte să lucreze din toate puterile. Colaborarea lor la aceast­ă operă pacifică va fi cu atât mai rod­nică, cu cât este întemeiată pe afini­tăţi de rasă şi de cultură şi pe priete­nia tradiţională, fortificată de curând în încercările şi victoria comună. '■ " Ştiu, domnule ministru, că concursul marei dvs. experienţe ne este asigurat pentru realizarea acestei misiuni; veţi găsi aci un concurs cât se poate de de­votat. Guvernul Republicei nu are do­rinţă mai sinceră decât să lucreze în complect acord cu guvernul dvs. la strângerea relaţiilor economice franco­­române. Este sigur că în felul acesta vom contribui în mod eficace la întă­rirea păcei. -px3~ OPINIA CANCELARULUI MARX •, » * întrebat de reprezentantul din Berlin al ziarului Kölnische Zei­tung, cancelarul Marx a făcut ur­mătoarele declaraţii : CANCELARUL MARX «­Aliaţii nu vor­ sa evacueze zona Coloniei la data de 10 Ianuarie, fi­xată de tratatul din Versailles, sub pretext că nu le-a parvenit raportul pomisiunei de control militar. «Faptul acesta a produs o mare deziluzie în Germania, unde se va spune că în zadar am acceptat as­prele sarcini ale planului Dawes. «Pretextul invocat­­constituie P­ur şi simplu, o întoarcere la politica de sancţiuni. •Se spune de asemeni că adevăra­tul motiv al prelungirii ocupa­ţiu­­nei zonei Coloniei nu e­­chestiunea înarmării Germaniei ci abela că in caz de evacuare a Coloniei, n’ar­ mai putea fi menținută ocuparea regio­nei Ruhr. •Dar, dacă evacuarea zonei Colo­niei ar cre­a dificultăţi tehnice pen­tm menţinerea ocupaţiunei Rihr­­idin­, atunci n’ar fi altceva de făcut decât să se evacueze în acelaş timp şi această regiune. ‘Aceasta-i singura soluţie». PRESA ENGLEZA CONTRA EVACUĂRII Lafayette, 30. — Ziarele consacră lungi articole chestiunea evacuării Coloniei . «Evening News» spune că ar fi nebunie curată de a ne gândi la ple­care, când se ştie că Germania pre­pară războiul de revanşă şi Încalcă obligaţiunile impuse de tratat. O DESMINŢIRE AMERICANA Paris 30 (Rador). — In «Chicago Tribune». D-l Logan, observatorul american la comisiiunea reparaţiilor veşminte că departamentul de stat sar fi rugat să arate aliaţilor că prelungirea ocupării Coloniei ar compromite planul Dawes. Dease­­menea, nici ambasada americană nu a primit instrucţiuni de acest fel. 0X3- Staţiune de T. F. F. la Cluj Alaltăeri a fost pusă în funcţiune la Cluj staţiunea de T. F. F. Până acum se fac numai recepţionări, iar după terminarea unor lucrări se vor face transmiterile Luni a avut loc o şedinţă a Ca­merei de Comerţ, când s’a stabilit tariful de comunicărî pentru bursă şi bănci. .... . . Moartea unui fruntaş maghiar In urma unei boli contractate de curând, Hajdú István, unul din membrii de seamă ai partidului ma­ghiar din Ardeal, a încetat din via­ţă zilele trecute. Defunctul se bucura de mari sim­patii în cercurile maghiare, unde cuvântul său era ascultat ■■ ■ ■' ■ CUVÂNTUL Opinia publică americană şi campania naţionalistă din Germania New-York. — Se anunţă din Ber­lin, că naţionaliştii au început o campanie energică în favoarea u­­nui plebiscit care să decidă de re­gimul viitor, al Germaniei. Opinia publică americană socoate pericu­loasă această campanie, deoarece restaurarea monarhiei în Germania echivalează cu un război cu Franţa. Orice încercare de reîntronare a vechiului regim in Germania ar să­pa încrederea americanilor, în in­tensiunile pacifice ale poporului ger ffilin. înşişi conservatorii ameri­canii cred, că Germania are nevoe de un guvern liberal care să exe­cute real planul Dawes. O înaltă autoritate americană a semnalat faptul, că dacă se va a­­junge să se pretindă anularea pla­nului Dawes sau o modificare for­ţată a aceluia, nimeni nu mai poate pretinde bunăvoinţă faţă de Ger­mania. (New-York Herald). -DXC­ Evenimentele zilei Proes­siP Stagiam de re­formă electorală Ziarele dau in­formaţiuni asu­pra proiectului pentru reforma electorală. Intre altele se spune că numărul deputaţilor , care în prezent este de 535, va fi ri­dicat la 560. Un nou partid ţărănist croat Din Agram se anunţă că 10 depu­­taţi an­est din partidul Rădici fon­dând un nou partid ţărănist cu ţe­luri anti-blşeviste. Deschiderea congresului sionist Duminică s-a deschis în Wiesbaden congresul sionist. D. Weismann, preşedin­te­le organizaţiei mondiale zioniste cu se­diul la Londra a deschis congresul. Furtuni pe măreţ vifore in Causa. Furtuni violente au bântuit pe coaste­le Atlanticului, în Marea Mediterană şi Marea Neagră, cauzând mari pierderi de oameni. După «Isvestia» ar fi pierit pe Marea Neagră un vas care făcea călă­toria spre Odessa şi avea pe bord 29 pro­fesori cu familiile lor şi cari mergeau la Odessa să-şi caute posturi. Din Transcaucazia se anunţă vifore şi zăpezi mari. Traficul pe calea ferată în­tre Tiflis şi Bacu este întrerupt. Lucră­rile pe terenurile petrolifere sunt între­rupte. 108 nebuni pieriți în flăcări Lafayette 30. — 108 alienați au pierit la incendiul azilului din To­kio. Moartea poetului Karl Spitteler Nauen 30. — La Berna a murit în vârsta de aproape 80 de ani poe­tul elvețian Karl­­Spitteler, care a obținut în anuil 1919 împreună K­il Hantson, premiul Nobel pentrui li­teratură. Depozitul de muniţiuni al armatei estone aruncat în aer Depozitul central de muniţiuni al armatei estoniene din Reval, a fost aruncat în aer. Pagubele cau­zate de explozie se ridică la peste 50 milioane franci Sunt şi victime omeneşti. Din ancheta întreprinsă s’a sta­bilit i»a ovprnwîu ppmrm­an­oare npe­ra agenţilor bolşevici ruşi Amenajarea aerodro­mului de la Croydon Leafield 30.­­ Ziarul «Morning Post» crede că dacă se va acorda suma de 225 mii lei lire sterline ca­re va fi utilizată pentru extinderea şi îmbunătăţirea aerodromului din Croydon, linia aeriană terminală din Londra va fi una din cele mai frumoase şi mai complecte din lume.. Planul cuprinde clădirea unui nou oficiu contrar având un­ turn de 60 picioare de unde, maşinele vor pleca şi sosi direct. Pe partea vestică se va mai adău­­ga aerodromului, încă un teren des­tul de larg. Congresul trade­­unionurilor engleze HOTĂRÂRILE LUATE Leafield 30. — Congresul Consi­liului general al trade­unionurilor a ţinut ori o întrunire cu scop de a primi delegaţia reîntoarsă de cu­rând din Rusia. Delegaţia nu se găseşte în situaţia de a prezenta Consiliului raportul complect al in­vestigaţiunilor sale, însă a ampli­ficat raportul trimis mai înainte, şi deja publicat. S’au făcut aranjamente ca rapor­tul complet să poată fi prezentat Consiliului peste o lună. Consiliul a mai examinat scri­soarea trimisă de secretarul mişcă­rei minorităţii naţionale, mişcare care a luat fiinţă atunci când zia­rele au publicat prima dată dis­cursurile atribuite membrilor dele­gaţiei din Rusia. Această scrisoa­re cuprinde invitaţia, de a trimite delegaţi la conferinţa specială care se va aranja în scop de a promova unitatea trade-unionurilor. Consiliul a hotărât să dea in­strucţiuni secretarului de a atrage luarea aminte a mişcării minori­tăţii asupra răspunsului care i se trimisese în cursul conferinţei tra­de-unionurilor din Hull. Consiliul reafirmând politica din Hull, a ho­tărât că nu poate lua parte la de­monstraţia unităţii trade-unionuri­­lor, aranjată pentru 25 ianuarie. Ziarul «Daily News» spune că a­­ceastă hotărâre va determina şi a­­titudinea comitetului federaţiunei internaţionale a trade-unionurilor din Amsterdam care a fost de ase­menea invitat de a participa la de­monstraţia mişcărilor­ minorităţeii. • Lafayete, 30. — Consiliul general al congresului «trade-unionurilor» a refuzat invitaţia partidului co­munist britanic de a participa la manifestaţia unităţii. BLOCNOTES «Verde a rămas România ?» După cum vedeți titlul nu este al no­stru. Este vorba că scăpăm un nou prilej de participare la întrecerile culturale şi artistice din străinătate, o participare care ni se pretindea, de vreme ce înşişi străinii se miră de indiferentismul Ro­mânei. «Unde a rămas Româniát». lată un titlu dintr’un ziar care nu este româ­nesc, un titlu care spune mai mult decât tot ce s’a spus până acum despre nepă­sarea oficialității române față de cultu­ra și arta românească. •La Paris, pe malul Senei, în fața pa­latului «Invalides» — scrie d. Bölönyi, corespondentul din Paris al lui «Keleti Újszg» — se construeşte de luni de zile un cartier nou; apar ca din pământ pa­­vilioanele expoziţiei internaţionale de artă şi industrie decorativă. Va fi o ex­­poziţie în stil gigantic: edificiile ei se întind de la minunatul palat Mansard de la Hotel des Invalides, peste Sena până la Elysées, şi vor fi aici aproape toate naţiunile lumii. «Artiştii români din Paris, şi noi, zia­­riştii din România, ne întrebăm cu atât mai multă mirare, de ce lipseşte Româ­nia de la această întrecere? Chiar dacă n’ar avea o artă industrială din cale afară de înaintată, — arta ei poporală şi in­­dustria-i casnică au produs lucruri minu­nat de frumoase şi în afară de aceasta România are în Paris artişti, artişti mo­derni de primul­­ rang — ca să nu amin­tesc decât pe cel mai dinstins, sculptorul Brâncuş decât care înşişi Francezii abia şi ar ght­­mul mai de seamă pentru în­trecerea "decorativă. Cu un cuvânt, România ar avea ce să expună ţi ar avea Şi artişti;—fără îndo­ială este păcat că România oficială şi Bucureştii oficiali­­i au ajuns încă să ba­­ge "de seamă pe aceşt oameni distinşi — şi totuşi ea nu parficipă la interesanta emulafie care "din primăvară până’n toarnă va aduna aici pe toti străinii». «Abţinerea ia surprins chiar şi pe Francezi» •Nu numa, noi am­ rămas surprinşi "de abţinerea României, el aceasta i-a sur­prins şi pe tranmzi.­­Astfel citesc intr’un ziar de seară următ­oa­­ele : •Abţinerea României surprinde foarte mult. Ea­rău numai că nu va avea un pavilion separat,­­dar nu va lua parte nici un galerii. Până acum cel puțin nu şi-a anunţat participarea. Strânsele noa­stre relaţiuni culturale ne fac să sim­ţim şi mai mult această absenţă». Ziaristul maghiar s’a interesat la direc­ţia expoziţiei, care de asemenea este ne­dumerită de această desinteresare, pentru că,­­după cum spune directorul Nicole, participă la expoziţie state mult mai să­race decât cel român. «Va să zică, încheie d. Bölönyi, Romă­­nia nu va veni la expoziţia "din Aprilie, T.n noomnt.n­or 7M/faa rdf.ft punde Bucureştii "dacă acolo de fapt "de ştie şi se mai interesează cineva de pri­cina din care România va lipsi, în Capi­tala aliatei şi prietenei sale, "din mijlo­cul naţiunilor culte». O piesă a d-lui KL larga pe o scenă maghiară Teatrul maghiar din Cluj, consecvent unei apreciabile inițiative a directorului său dr. Eugen Ianovics, va reprezenta în săptămâna aceasta o nouă piesă româ­nească, «Fatalitatea» de N. Iorga. Tra­­ducerea ei se datorește d-lui dr. Ianovics, ale cărui aptitudini de traducător din româneşte s’au remarcat până acum în două rânduri. Succesul pe care-l bănuim piesei d.lui Iorga la acest teatru ungu-­resc, va însemna fără îndoială o nouă posibilitate de apropiere între minorita­tea maghiară şi români, ceea ce de alt­fel este şi scopul urmărit cu piesele ro­mâneşti, în număr de şase, ni se pare, reprezintate până acum pe această scenă din Cluj. O revist­ă a senatului studenţesc In curând centrul studenţesc v­a avea o revistă a Iui proprio, încă de doi ani apărea la Chişinău «Gândul Neamului», revistă scoasă de un grup de tineri, cari neputând-o duce mai departe au trecut-o centrului stu­denţesc. Articolele ce vor fi scrise vor fi rezumate la sfârşit în franţuzeşte, nem­ţeşte şi englezeşte, putând astfel să se facă legătură mai strânsă între studen­ţimea noastră şi între centrele universi­tare din lume. Teatrale Teatrul National va relua la 23 Ianua­rie «Apus de Soare» de Delavrancea, cu prilejul sărbătorirei d-lui C. Nottara, care împlineşte 50 de ani de carieră. Teatrul Popular reia Duminecă 4 Ia­nuarie «Musca Spaniolă» amuzanta come­die a lui Arnold şi Bach. Premiere Vineri 9 Ianuarie. — Opera Română : «Hansel şi Grefei» opera de Humper­dinck. Miercuri 14 Ianuarie. — Teatrul Naţio­nal: «Bizanţ» de d-l Mircea Rădulescu. Muzicale Concertele simfonice ale Filarmonicei vor încep în a doua jumătate a lunei Ia­nuarie la Teatrul Liryc sub conducerea muzicală a d-lui George Georgescu. Vineri 9 Ianuarie. — Teatrul Popular: «Zorile, ziua şi noaptea» de Dario Nico­­medi. Expoziţii Joi, 1 Ianuarie, se va deschide, în sala Mozart, din Calea Victoriei, expoziţia pictorului I. Marinescu-Vâlsan. RSSBSOWI Iarăși scrisoarea lui Zinoview Un demers al lui Rakovski Constantinopole. —Doctorul Rakovski a trimis ministrului de externe englez o scrisoare In care arată că este auto­rizat de Cicerin să solicite anumite amănunte și precizări asupra documen­tului ZinoView (cunoscuta scrisoare a­­dresată de Internaţionala 3-a către mun­citorii englezi). In scrisoare se mai arată că iCicerin garantează formal că persoana care a procurat documentul in chestiune şi a cărui autenticitate nu se mai contestă acum, poate să părăsească Rusia, fără nici o greutate. Este insă sigur că guvernul englez, Va refuza să indice persoana de la care deţine documentul. * Acest demers este in legătură cu dorinţa guvernului sovietic, de a cu­noaşte precis persoana ce­ a procurat documentul Angliei. Întrucât de acest fapt este acuzat comisarul poporului Karol Radek, care se află arestat la­­ Moscova / D. RACOVSKI —------m mSgBpx**'-’» - — - —* Curierul Spectacolelor MIERCURI 31 DECEMBRIE OPERA ROMANA: Coppelia, Aragoneza şi Rapsodia II. TEATRUL NATIONAL: Bolna­vul închipuit. TEATRUL REGINA MARIA: Câinele turbat şi Sluga la doi stă­pâni. TEATRUL MIC: Marea ducesă şi chelnerul. TEATRUL POPULAR: Oaspete nepoftit şi Liniştea case!. . CINEMA LUX: Moştenitorii ve. Sell. CINEMA BOULEVARD-PALA­CE : Coco ghinionist şi fiarele săl­batice CINEMA PATHE-PALACE: Bu­fonul satanie. CINEMA DOAMNEI: Ocnaşul ca la mort. CINEMA CLASIC: Craiul Pădu­rilor. CINEMA FRASCATI; Scara mouche. CINEMA SELECT: Wilhelm Tell. Din Rusia so vi eti că JAPONIA VA CEDA INSULA' SAKHALIN Constantinopol. — Oficialul sovie­tic «Isvestia» anunţă că tratativele între Rusia şi Japonia pentru sta­bilirea unei înţelegeri asupra liti­­giilor existente, au­ fost reluate din nou. După «Isvesti­a», guvernul japo­nez a consimţit să predea la prim­­ vară Rusiei, porţiunea de nord a insulei «Sakhalin». IMPRIMERIA STATULUI FA­BRICA DOLARI FALŞI Belgrad. — Semi-oficiosul sârb «Politica» susţine că imprimeria statului rus din Moscova, tipăreşte actualmente dolari falşi. Această emisiune de hârtie mone­dă americană falsificată, va servi la intensificarea propagandei bolşe­vice în străinătate. IARNA GREA IN UCRAINA C.Sinstantinopol. — Iarna în cen­trul Ucrainei este aşa de grea, în­cât zilele trecute praştil Kiev a fost atacat de numeroase haite de lupi. A fost nevoe de intervenția arma­tei, care făcând u­z de mitraliere a omorât 190 lupi; restul au fugit. La administraţia Soviete­lor va participa şi cei cari nu sunt comunişti Din Riga se anunţă că comitetul executiv central al Sovietelor, în faţa activităţii politice crescânde a proletariatului şi a ţăranilor, a ho­­tărît să revizu­iască instituţiile So­vietice. In consecinţă a convocat o confe­rinţă pentru a examina reformele necesare şi a decide până la ce punct va fi posibil să se admită ca • Cei cari nu­ sunt comunişti să par- I tinive In. administraţia tării.

Next